Comparatie intre dispozitiile constitutionale romanesti referitoare la drept financiar si fiscal si dispozitiile constitutionale ale altei tari

Comparatie intre dispozitiile  constitutionale romanesti referitoare la drept financiar si fiscal si dispozitiile constitutionale ale altei tari

Dreptul financiar reprezinta reglementarea relatiilor financiare, potrivit necesitatilor, continutului si cuprinsului finantelor publice astfel acesta include:constituirea si utilizarea fondului bugetar al statului; constituirea si utilizarea fondului de asigurari sociale de stat si a fondului de ajutor de somaj; constituirea si utilizarea fondurilor banesti proprii ale regiilor autonome si ale institutiilor publice; emisiunea monetara;circulatia monetara cu numerar si fara numerar;regimul juridic al valutei; politica fiscala a statului; controlul financiar;organizarea si functionarea aparatului financiar, bancar si de credit.

In indeplinirea sarcinilor sale, statul, reglementeaza toate aceste relatii financiare care, astfel, devin raporturi juridice financiare.

Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.

Prin intermediul finantelor publice se asigura constituirea, repartizarea si utilizarea eficienta a banului public pentru sporirea productiei de marfuri, dezvoltarea fortelor de productie, dezvoltarea invatamantului si culturii, ocrotirea sanatatii, etc.

Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare.Un prim izvor de drept financiar este Constitutia. Legea fundamentala a tarii prevede dispozitii referitoare la elaborarea, aprobarea si executarea bugetului public national si a contului de incheiere a exercitiului bugetar, de asemenea prin normele constitutionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul executiei bugetare, politica valutara, politica fiscala etc.

Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezidentiale si hotararii ale guvernului.

Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispozitii referitoare la relatiile financiare.

Astfel am ales sa efectuez o comparatie intre dispozitiile constitutionale romanesti referitoare la dreptul financiar si dispozitiile constitutionale ale Suediei.

Suedia este o monarhie constitutionala cu o populatie de circa 9 milioane locuitori  ce isi are capitala la Stockholm.Suedia a intrat in Uniunea europeana in anul 1995 si are ca moneda oficiala krona suedeza.Se intinde pe o suprafata de circa 450 000 km si are ca limba oficiala limba suedeza.

O comparatie intre dispozitiile de drept financiar ale Romaniei si Suediei este posibila intrucat ambele constitutii contin dispozitii referitoare la bugetul national,la economia nationala,impozite si taxe,sistemul financiar etc.

Prin urmare voi incepe cu identificare dispozitiilor de drept financiar ce se regasesc in

Constitutia Romaniei

Economia Romaniei este o economie de piata bazata pe libera initiativa si concurenta .Astfel statul trebuie sa asigure : 1) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
2) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
3) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;
4) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
5) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
6) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
7) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene

Proprietatea
(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori iinchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice

Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea,intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In condttiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si iinlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.
Bugetul public national
(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judtelor.
(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
(5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
Impozite, taxe si alte contributii
(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.
(3) Sumele reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, in conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, in cazurile si conditiile prevazute de lege.
Consiliul Economic si Social
Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare.
Dispozitiile de drept financiar ce se regasesc in:

Constitutia Suediei

Proprietatea

Orice cetatean a carui proprietate este recunoscuta printr-un ordin de expropriere sau de orice astfel de dispozitie trebuie sa-i fie garantata compensare pentru pierderea lui pe baze stabilite in lege.

Parlamentul stabileste principiile de administrare si dispozitie de proprietate a statului, in masura in care acest lucru este necesar. In acest context, Parlamentul poate prescrie ca masurile de o anumita natura nu pot fi efectuate fara consimtamantul Parlamentului.

Impozite si taxe

In cazul in care Parlamentul nu se afla in sesiune, Comitetele de Finante si Impozitare pot atunci cand sunt autorizate de catre o lege referitoare la alte impozite decat impozitele pe venituri, avere, mostenire sau de cadouri, si la propunerea Guvernului, determina nivelurile de impozitare sau a pune in vigoare sau sa elimine taxele mentionate la o astfel de lege. Aceste autoritati pot include dreptul de a distinge intre diferite tipuri de activitati si diferite parti ale Regatului. Comitetele de Finante si Impozitare isi exercita dreptul de luare a deciziilor in sedinta comuna. Orice decizie trebuie sa fie facute in numele Parlamentului prin lege.
Orice lege aprobata de Comitelele de Finante si de Impozitare
se prezinta de catre Guvern Parlamentului in termen de o luna de la inceperea urmatoarei sesiuni a Parlamentului. Parlamentul trebuie sa examineze si sa faca legea la decizia sa in termen de o luna dupa aceea.

Bugetul national

Fondurile de stat nu pot fi folosite in orice alt mod decat cel stabilit de Parlament.
Parlamentul aproba utilizarea unor astfel de fonduri pentru diferite scopuri de adoptare a unui buget . Parlamentul mai poate, cu toate acestea, decide ca fondurile sunt pentru a fi angajate intr-un alt mod.
Parlamentul adopta un buget pentru urmatoarea perioada, urmatorul an fiscal, sau, daca acest lucru este justificat de motive speciale, pentru o alta perioada bugetara. In acest context, Parlamentul face estimarea veniturilor si creditelor pentru scopuri specificate. Deciziile luate in acest sens, trebuie sa fie incorporate in bugetul de stat.
Parlamentul poate decide ca un credit special, in cadrul bugetului national se face pentru o perioada, alta decat bugetul perioada. La adoptarea de un buget in conformitate cu prezentul articol, Parlamentul trebuie sa ia in considerare nevoia de fonduri pentru apararea Regatului in timp de razboi ,pericol de razboi, sau de alte circumstante exceptionale.
Daca bugetul nu poate fi adoptat definitiv inainte de inceperea perioadei de buget, Parlamentul, sau, in cazul in care Parlamentul nu se afla in sesiune, Comitetul de Finante, decide, dupa cum este necesar credite pentru a acoperi perioada pana cand este adoptat bugetul pentru perioada in cauza.
Parlamentul poate si revizuiasca estimarea bugetului de venituri pentru a anului fiscal curent, modifica creditele deja facute, si sa faca noi credite suplimentare intr-un buget.
Guvernul va prezenta propuneri pentru un buget national Parlamentului.
Articolul 8 Fonduri si alte active ale statului trebuie sa fie la dispozitia Guvernului. Aceasta dispozitie nu se aplica, totusi, pentru activer care sunt destinate Parlamentului sau agentiilor sale ,sau care au fost puse sub administrare speciala de lege.

Guvernul nu poate lua imprumutiri sau asuma obligatii financiare in numele statului fara aaprobarea parlamentului
Banca din Suedia

Banca  Suediei este banca centrala a Suediei, si este responsabila pentru politica monetara si de credit. De asemenea, se promoveaza eficienta sistemului de plati.
Banca Suediei este o autoritate in cadrul Parlamentului.
Banca Suediei este administrata de opt administratori. Sapte din administratori sunt alesi de catre Parlament. Acesta administratie alege un Trust de a actiona de asemenea ca guvernator al Bancii pentru o perioada de cinci ani. Administratia, aleasa de catre Parlamentul alege un presedinte din randul lor. Acest presedinte nu poate exercita o alta activitate sau detine o functie in directia executiva a Bancii

Banca  Suediei au dreptul de a emite bancnote si de a-si stabili model de design. Mai multe dispozitii referitoare la sistemele de plati si monetare sunt stabilite de lege.

Astfel observam ca intre cele doua constitutii sunt dispozitii de drept financiar care sunt relativ comune.Astfel de dispozitii le intalnim in diferite situatii.

Avem taxele,bugetul,finantele care pun bazele dispozitiilor de drept financiar in constitutia oricarui stat.

Taxele reprezinta plata efectuata de pers fizice sau juridice pt serviciile prestate acestora de catre institutii publice.

Trasaturile specifice taxelor:

reprezinta plata neechivalenta pt serviciile sau lucrarile efectuate de catre organele sau institutiile care primesc,intocmesc sau elibereaza diferite acte,presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale pers fizice sau juridice

subiectul platilor e precis determinat din momentul cand acesta solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutie de stat

reprezinta o contributie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane

platile sunt facute direct si imediat.

Principiile taxelor sunt reprezentate de:

unicitatea taxarii

raspunderea pt neindeplinirea obligatiei de plata revine functionarului si nu debitorului

nulitatea actelor nelegal taxate

taxele sunt anticipative.

Sistemul financiar Sistemul financiar are doua componente majore: finantele publice si finantele private.

Finantele publice sunt reprezentate de fondurile care se constituie prin plati obligatorii si se consuma efectiv in intervalul de timp considerat. O caracteristica esentiala a acestora este aceea ca implica un transfer de valoare fara echivalent.Finantele publice se compun din urmatoarele fonduri:bugetul national public care cuprinde bugetele locale si bugetul administratiei centrale,asigurarile sociale de stat,fonduri extrabugetrare ce se folosesc dupa legile statului.

Finantele private cuprind totalitatea societatilor comerciale, bancare, de asigurari, indiferent de proprietarul capitalului. In domeniul finantelor private se constituie capitalul tuturor tipurilor de societati comerciale, regii autonome si companii nationale. Caracteristica esentiala a finantelor private este ca aici fondurile nu se consuma, ci se avanseaza si recupereaza in permanenta in circuit.Finantele private mai cuprind alaturi de fondurile firmei propriu-zise de care am vorbit mai sus, fondurile de credit si fondurile de asigurari.

Bugetul de stat

Bugetul de stat reprezinta o categorie fundamentala a stiintelor finantelor. Il putem aborda din punct de vedere juridic si economic.

Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza in forma legislativa cheltuielile si resursele statului, avand character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezinta un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborandu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade.

Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului.

Abordarea economica se refera la corelatiile acroeconomice si in special legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelul indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor.

Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii au dublu sens: pe de o parte, ca relatii prin care se mobilizeaza resursele banesti iar pe de lata parte ca relatii de repartizare a acestor resurse.

Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a PIB in favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor, al prelevarilor din venituri si atragerile de disponibilitati temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Deasemenea se creaza relatii ale statului cu strainatatea concretizate in finantari externe.

Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu. Bugetul economic este carteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat clasic si resursele societatii si destinatia lor.Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflcta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva. Forma care se intocmeste difera de la o tara la alta.

Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico financiare a tarii. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la stat in functie de nivelul de dezvotare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala.La nivelul fiecarui stat se elaboreza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elvetia etc).

In Romania nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectate in bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:Bugetul de stat,Bugetul asigurarilor sociale de stat,Bugetele locale,Bugetele fondurilor speciale,Bugetul trezoreriei statului,Bugetele altor institutii cu caracter autonom.