Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

In literatura si practica financiara si statistica a statelor se intalnesc mai multe clasificatii ale cheltuielilor publice.

a)      Clasificatia administrativa - are la baza criteriul institutiilor prin care se realizeaza cheltuielile publice: ministere, institutii publice autonome, unitati administrativ - teritoriale (oras, judet), etc. Aceasta grupare este utila deoarece alocatiile se stabilesc pe beneficiari, ministere si alte institutii centrale, judete, orase, comune etc. dar are si un dezavantaj esential prin faptul ca un minister, judet sau oras reuneste cheltuieli cu destinatii variate, iar structura ministerelor si subordonarea institutiilor publice se modifica periodic, ceea ce face necomparabile in timp cheltuielile publice.

b)      Clasificatia economica - in cadrul careia se folosesc 2 criterii de grupare:

unul conform caruia cheltuielile se impart in:

o       cheltuieli curente (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale destinate achizitionarii de bunuri si servicii) - reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor publice si asigura intretinerea si functionarea institutiilor publice. Ele reprezinta un consum definitiv de PIB.

o       cheltuieli de capital - sunt cheltuieli de investitii, presupun achizitia de bunuri de folosinta indelungata si conduc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public (construirea de scoli, spitale, strazi).

al doilea criteriu care imparte cheltuielile in:

o       cheltuieli ale serviciilor publice- cuprind: remunerarea serviciilor, prestatiilor necesare unei bune functionari a institutiilor publice, achizitionari de mobilier, aparatura si echipamante.

o       cheltuieli de transfer (cheltuieli pentru asistenta sociala, burse, subventii)- reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la unele persoane fizice, juridice sau bugete locale.

Clasificatia economica utilizata in sistemul bugetar din Romania[1], incepand cu anul 2006, se prezinta astfel:

TOTAL CHELTUIELI

CHELTUIELI CURENTE

I. Cheltuieli de personal

II. Bunuri si servicii

III. Dobanzi

IV. Subventii (pentru institutiile publice, pentru produse si activitati, precum si pentru acoperirea diferentelor de pret s.a.)

V. Fonduri de rezerva

VI. Transferuri intre unitati ale administratiei publice

VII. Alte transferuri

VIII. Asistenta sociala

IX. Alte cheltuieli

CHELTUIELI DE CAPITAL

X. Active nefinanciare

XI. Active financiare

OPERATIUNI FINANCIARE

XII. Imprumuturi

XIII. Rambursari de credite

XIV. REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

c)      Clasificatia functionala - are drept criteriu ramurile si sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare : domeniul social, economic, aparare, ordine publica, siguranta nationala, etc.

Clasificatia functionala utilizata in sistemul bugetar din Romania[2], incepand cu anul 2006, imparte cheltuielile publice in parti notate cu cifre romane, fiecare parte avand unul sau mai multe capitole dupa cum urmeaza:

I. SERVICII PUBLICE GENERALE

- Autoritati publice si actiuni externe

- Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare

- Alte servicii publice generale

- Dobanzi

- Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei

II. APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

- Aparare

- Ordine publica si siguranta nationala

III. CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE

- Invatamant

- Sanatate

- Cultura, recreere si religie

- Asigurari si asistenta sociala

IV. SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE,
MEDIU SI APE

- Locuinte, servicii si dezvoltare publica

- Protectia mediului

V. ACTIUNI ECONOMICE

- Actiuni generale economice, comerciale si de munca

- Combustibili si energie

- Industrie extractiva, prelucratoare si constructii

- Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare

- Transporturi

- Comunicatii

- Cercetare si dezvoltare in domeniul economic

- Alte actiuni economice

VII. REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

d)      Clasificatia financiara. In functie de momentul in care se efectueaza si de modul in care afecteaza resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupeaza in

o       cheltuieli definitive - ele finanteaza distribuirea resurselor banesti alocate de stat si cuprind atat cheltuieli curente cat si cheltuieli de capital. Ele sunt cuprinse in bugetele publice;

o       cheltuieli temporare - majoritatea acestora reprezinta operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate separat in conturile speciale ale trezoreriei (de exemplu : finantarea rambursarii imprumuturilor si avansurilor anterior consimtite);

o       cheltuieli virtuale sau posibile reprezinta cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii (de exemplu garantii acordate de stat pentru  imprumuturi). Aceste cheltuieli se vor efectua pe seama rezervelor la dispozitia guvernului aprobate prin legea bugetara anuala.

e) Clasificatia folosita de institutiile specializate ale ONU

Pentru a putea compara cheltuielile publice din diferite tari acestea trebuie sa fie prezentate folosind aceeasi structura. Ca urmare au fost elaborata de ONU o clasificatie functionala si o clasificatie economica a cheltuielilor publice care sa fie folosite de statele membre[3].

Clasificatia functionala a ONU imparte cheltuielile publice astfel: servicii publice generale si ordine publica; aparare; educatie; sanatate; securitate sociala si bunastare; actiuni economice; locuinte si servicii comunale; recreatie, cultura si religie; alte cheltuieli.

Clasificatia economica a ONU imparte cheltuielile publice in: cheltuieli care reprezinta un consum final de venit national (bunuri si servicii); dobanzi aferente datoriei publice; subventii si transferuri curente; investitii; achizitii de terenuri si active necorporale; transferuri de capital. La acestea se adauga imprumuturile din credite externe minus ratele anuale de rambursat.

Aceste doua clasificari stau la baza clasificatiei functionale si a clasificatiei economice utilizate in Romania care se prezinta in forme relativ apropiate de acestea.

4.3. Indicatori utilizati pentru a analiza nivelul,
structura si dinamica cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice Nivelul cheltuielilor publice se poate exprima prin intermediul urmatorilor indicatori:

a)    Volumul cheltuielilor publice in expresie nominala si reala

volumul cheltuielilor publice in expresie nominala se noteaza cu C si arata marimea absoluta a cheltuielilor publice in preturile curente ale anului considerat.

C

C=cheltuieli publice ale anului 0 exprimate in preturi curente;

Ccheltuieli publice ala anului 1 exprimate in preturi curente;

volumul cheltuielilor publice in expresie reala se noteaza cu C si arata marimea absoluta a cheltuielilor publice in preturile constante.

C

C=cheltuieli publice ale anului 0 exprimate in preturi constante;

C=cheltuieli publice ala anului 1 exprimate in preturi constante;

Este un indicator care ajuta la caracterizarea nivelului cheltuielilor publice in fiecare stat intr-o perioada de timp.

Transformarea cheltuielilor publice din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui preturilor ca indice deflator, stabilit prin comparatie cu un an ales baza, ale carui preturi se considera preturi constante pentru o perioada de timp (in ani).

C: I

C cheltuieli publice ale anului 0, exprimate in preturi constante;

C cheltuieli publice ale anului 0, exprimate in preturi curente;

I= indicele pretului calculat in anul 0, fata de anul ales ca baza.

C:I

C cheltuieli publice ale anului 1 exprimate in preturi constante;

Ccheltuieli publice ale anului 1 exprimate in preturi curente;

I= indicele pretului calculat in anul 1 fata de anul ales ca baza.

Utilizarea indicelui preturilor constante este importanta pentru ca inlatura influenta fenomenului inflationist si permite identificarea modificarilor reale in dimensiunea cheltuielilor.

Nivelul nominal al cheltuielilor publice este important pentru analizele efectuate pe plan intern, servind la aprecierea interventiei statului in politica financiara si bugetara. Acest indicator nu satisface efectuarea unor comparatii directe intre tari, insa pentru a realiza o asemenea cerinta, a comparatiei internationale, se face apel la indicatori de marime relativa.

b)    Ponderea cheltuielilor publice in PIB este indicatorul care ajuta la caracterizarea nivelului cheltuielilor publice in fiecare stat intr-o perioada de timp si se exprima cu ajutorul relatiilor:

ponderea cheltuielilor publice in PIB in anul 0;

C cheltuieli publice totale in anul 0,in preturi curente;

produsul intern brut in anul 0, in preturi curente;

ponderea cheltuielilor publice in PIB in anul 1;

C cheltuieli publice totale in anul 1, in preturi curente;

= produsul intern brut in anul 1, in, in preturi curente;

c)    Nivelul mediu al cheltuielilor publice pe locuitor este de asemenea, un indicator sugestiv folosit in comparatiile intre state si se exprima cu ajutorul relatiei:

C

Indicatori de structura ai cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi efectuata si din punct de vedere al structurii lor pe diferite categorii, in cadrul unui criteriu de clasificare adoptat. In acest scop este necesara stabilirea ponderii (greutatii specifice) a fiecarei categorii de cheltuieli publice, in totalul acestora, pe baza relatiei:

g_sC_Pi = 100

g_sC_Pi= ponderea cheltuielilor publice ale categoriei in totalul cheltuielilor publice;

C_Pi= cheltuielile publice ale categoriei i;

C_Pt= cheltuielile publice totale;

I=1.n categorii de cheltuieli.

Structura cheltuielilor publice se calculeaza pentru fiecare an in parte, ea reflectand proportiile de repartizare a resurselor pe destinatii, pe categorii de cheltuieli. In fiecare an, statul urmareste sa realizeze o anumita structura a cheltuielilor. Structura reflecta politica financiara, arata principalii consumatori de resurse si ce obiective reflecta acesti consumatori etc.

Indicatori ai dinamicii cheltuielilor publice. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a)    Cresterea nominala, in marime absoluta si relativa, a cheltuielilor publice:

- Cresterea nominala in marime absoluta ()

cresterea nominala a cheltuielilor publice in perioada (1) fata de perioada (0);

C cheltuieli publice ale perioadei curente (1) si ale perioadei (0) exprimate in preturi curente.

Cresterea nominala in marime relativa (%Cr C):

%Cr C =

sau

%Cr C=

b)    Cresterea reala, in marime absoluta si relativa, a cheltuielilor publice

Cresterea reala in marime absoluta (:

cresterea reala a cheltuielilor publice in perioada (1) fata de perioada (0);

cheltuielilor publice ale perioadei curente (1) si ale perioadei (0) exprimate in preturi constante.

- Cresterea reala in marime relativa (%

%Cr

sau

%Cr C

c)    Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

d)         Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor:

e) Modificarea structurii cheltuielilor publice:

g_sC_Pi1/0=g_sC_Pi1-g_sC_Pi0

g_sC_Pi1 = ponderea cheltuielilor publice ale categoriei i in anul 1

g_sC_Pi0 = ponderea cheltuielilor publice ale categoriei i in anul 0

g_sC_Pi1/0 = evolutia () ponderii cheltuielilor publice ale categoriei i in totalul cheltuielilor publice, din anul 0 in anul 1.

g_sC_Pi1/0=0

Cu ajutorul acestui indicator se poate da interpretarea orientarii resurselor financiare ale statului spre anumite obiective servind totodata si la urmarirea in dinamica a modificarilor optiunilor bugetare ale statelor.

f) Coeficientul de corelatie dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB

K=

in

care:

K= coeficientul de corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB;

I= indicele cheltuielilor publice;

I= indicele produsului intern brut.

g) Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB

Acest indicator masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut. El se calculeaza astfel:

eC

C si = cheltuieli publice si modificarea acestora in perioada de referinta.

PIB si = produsul intern brut si modificarea acestuia in perioada de referinta.

eC= elasticitatea cheltuielilor publice.