DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT SI A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C'BEL SERV' SRL

DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT SI A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C'BEL SERV' SRL

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Societatea comerciala S.C. CITY. SERV SRL a luat nastere in anul 1997 ca urmare a asocierii a doua persoane Ilie Stelian si Stefanescu Mircea , fiecare actionar varsandu-si aportul scris atat in numerar cat si in natura.

In anul 1999, societatea si-a marit capitalul social prin aportul in natura si numerar al celor doi asociati. Prin urmare, gama de servicii oferite clientilor s-au diversificat, urmata fiind de cresterea cifrei de afaceri si ocuparea unor noi segmente ale pietei, care au dus la cresterea profitului si a importantei firmei.

Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata cu un capital social subscris si varsat in suma de 3440 lei.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

Unitatea promoveaza produsele de calitate superioara deservind o masa mai pretentioasa de clienti.

Principalele date referitoare la societatea S.C. BEL SERV SRL:

Numarul de inregisrare la Registrul Comertului J40/1030/1997.

Numarul de inregistrare fiscala :10049524.

Telefon/Fax :210.15.22.

Sediul societatii este in Romania , localitatea Bucuresti, strada D-na Ghica, nr 12, bloc 1, sc 3, ap 87.

Unitatea are ca principale activitati disribuirea echipamentelor de telecomunicatii, vanzari si instalari centrale telefonice digitale, instalarea retelelor telefonice cablaj structurat, constructii si instalatii telecomunicatii, precum si comercializarea diferitelor marfuri achizitionate la un pret mai mic de la diferiti furnizori.Adaosul comercial practicat este de 30%.

Obiectul de activitate al societatii conform statutului societatii consta in:Constructii si instalatii in telecomunicatii.

Structura de conducere ce defineste procesul managerial este stabilita in conformitate cu prevederile Legii 31/1990.

Structura organizatorica si de conducere a societatii prevede urmatoarele departamente :

Departament vanzari.

Departament marketing.

Departament service.

Departament contabilitate.

In vederea atingerii obiectivelor pe care si le-a propus procesul managerial cuprinde urmatoarele sectiuni:

Management general in subordinea directa a Directorului General(organizare, conducere, gestiune, prognoze, plan).

Management comercial, coordonat de Directorul comercial(aprovizionare, vanzari, transport, contracte)

Management economico-financiar in subordinea Directorului economic(contabilitate, financiar, preturi si analize economice)

Directorul General se ocupa de probleme administrative, financiare si sociale .In plus, el, coordoneaza si anima politica comerciala a firmei.

In legatura cu informatiile privind salariatii, administratorii si directorii se fac mentiuni cu privire la :salarizarea directorilor si administratorilor se face in functie de realizari, numarul mediu de salariati aferent exercitiului financiar este de sapte.

Societatea are in derulare contracte cu furnizori de piese si subansamble, selectionati pe criterii de calitate si de pret.Dintre furnizorii societatii, cei mai importanti sunt:S.C.COMTEC 2000 ING SRL, S.C.MIRA TELECOM SRL, S.C.ROMSERVICE TELECOMUNICATII SRL, S.C ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL.

Misiunea firmei este de a fi un furnizor de produse , servicii si solutii profesionale competitive si profitabile, care aduc plus de valoare partenerilor.

2. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C'BEL SERV' SRL

In acest capitol mi-am propus sa determin impozitul pe profit la societatea comerciala S.C. BEL SERV SRL pe semestrul I din anul curent, pe baza datelor existente in Contul de Profit si Pierdere de la sfarsitul trimestrelor (anexa).

Dupa cum stim impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuare asupra profitului impozabil.In cazul societatii S.C.BEL SERV SRL cota impozitului pe profit este de 16%, firma neavand statut de microintreprindere.

Impozit pe profit=Profit impozabil x Cota de impozitare(16%)

Conform normelor in viguare, profitul impozabil se determina ca diferenta dintre veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Profit impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale -(Venituri neimpozabile- Cheltuieli nedeductibile) ;

sau

Profit impozabil=Venituri impozabile-Cheltuieli deductibile.

Rezultatul contabil se calculeaza avand in vedere cerintele unei contabilitati de angajament si respectand principiul independentei exercitiului.

Rezultatul brut al exercitiului corectat cu deducerile fiscale si cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obtinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscala).

Rezultatul contabil=Venituri totale-Cheltuieli totale

Rezultat fiscal=Rezultat contabil-Reduceri fiscale+Elemente nedeductibile fiscal.

Acest rezultat net al exercitiului se regaseste in soldul final al contului 121 'Profit si pirdere'care este inscris in pasivul bilantului contabilui si este explicat in contul de profit si pierdere (anexa).

Profitul este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul total pe care acesta in obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati.

Profitul brut(profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (efectuate in limitele premise) din venitul total obtinut de societate.

Profitul net se calculeaza prin scaderea din profitul brut a impozitului pe profit.

Impozitul pe profit se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, parcurgandu-se in acest scop urmatoarele etape:

determinarea rezultatului contabil, cumulat de la inceputul anului (RCC):

RCC = venituri cumulate - cheltuieli cumulate ;

determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului(RIC):

RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile - pierderi fiscale din anii precedenti ;

calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul: (IPC):

IPC = RIC X cota de impozit ;

determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):

IPT = IPC - impozitul pe profit datorat cumulat la sfarsitul trimestrului precedent. 

La societatea comerciala sunt inregistrate in Contul de Profit si Pierdere urmatoarele date:

Pe trimestrul I 2006 sunt inregistrate urmatoarele cheltuieli:

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 15.892 lei;

Alte cheltuieli materiale 21.157 lei;

Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) 1.090 lei;

Cheltuieli privind marfurile 2.288.925 lei;

Cheltuieli cu personalul 59.320 lei;

Cheltuieli cu amortizarile si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 58.092 lei;

Alte cheltuieli de exploatare 762.689 lei;

Total cheltuieli de exploatare 207.165 lei.

Cheltuieli privind dobanzile 866 lei;

Alte cheltuieli financiare 10.126 lei;

Total cheltuieli financiare 1992 lei.

Cheltuielile totale=Total cheltuieli de exploatare+Total cheltuieli financiare=207.165+1992=221.157 lei.

Veniturile impozabile inregistrate pe trimestrul I 2006 sunt urmatoarele:

Venituri din prestatii 12.201 lei ;

Venituri din vanzarea marfurilor 394.775 lei;

Alte venituri din exploatare 21.890 lei;

Total venituri din exploatare 409.156 lei.

Venituri din diferente de curs valutar 28.596 lei;

Venituri din dobanzi 988 lei;

Total venituri financiare 29.584 lei.

Veniturile totale impozabile=Total venituri din exploatare+Total venituri financiare=409.156+29.584=438.740 lei.

Din datele de mai sus putem calcula rezultatul contabil

Rezultatul contabil= Total venituri-Total cheltuieli=438.740-221.157=217.583 lei.

Cheluielile nedeductibile aferente trimestrului I anul curent sunt urmatoarele:

Cheltuieli cu impozitul pe profit 11159 lei :

Despagubiri, amenzi si penalitati 1.001 lei;

Cheltuielile nedeductibile totale 12.160 lei.

Societatea comerciala S.C BEL SERV SRL nu inregistreaza in Contul de profit si pierdere venituri neimpozabile.

Avand toate datele necesare determinarii profitului impozabil putem calcula impozitul pe profit pe trimestrul I din anul 2006.

Rezultatul fiscal=Rezultat contabil-Reduceri fiscale+Elemente nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal= Rezultat contabil+Total cheltuieli nedeductibile=217583+12160=229.743 lei.

Profit impozabil=229.743 lei.

Impozitul pe profit=Profit impozabil x 16%=229.743 x 16%=36.759 lei.

Impozitul pe profit cumulat datorat de societate pe primul trimestru al anului 2006 este de 36759 lei.

Rezultatul net al exercitiului financiar(profit net)=Rezultatul contabil (Rezultatul brut al exercitiului)-Impozitul pe profit=217.583-36.759=180.824 lei.

Aceasta suma reprezinta profitul net al societatii comerciale S.C BEL SERV SRL pe primul trimestru al anului 2006.

Comparativ cu anul trecut in aceeasi trimestru al anului profitul este mai mare in anul acesta.

Pe trimestrul al II-lea din anul 2006 societatea comerciala S.C BEL SERV SRL inregistreaza urmatoarele date in Contul de profit si pierdere (anexa):

Cheltuielile totale inregistrate in trimestrul II al anului 2006 sunt urmatoarele:

Cheltuieli privind combustibilul 9.212, 45 lei.

Cheltuieli privind piesele de schimb  lei.

Cheltuieli privind alte materiale consumabile 469, 82 lei.

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 21.157, 49 lei.

Cheltuieli privind energia si apa 133, 24 lei.

Cheltuieli privind marfurile lei.

Cheltuieli cu redeventele si chiriile 38.061, 07 lei.

Cheltuieli cu primele de asigurare 8.663, 69 lei.

Cheltuieli cu transportul lei.

Cheltuieli cu posta lei.

Cheltuieli cu comisioanele lei.

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti lei.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 682, 92 lei.

Cheltuieli cu salariile personalului lei.

Contributia unitatii la asigurari sociale lei.

Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj lei.

Contributia angajatorului pentru asigurari sociale de sanatate 2.240, 47 lei

Alte cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala 134, 34 lei.

Alte cheltuieli de exploatare lei.

Cheltuieli din diferente de curs valutar 6.511, 14 lei.

Cheltuieli cu dobanzile lei.

Cheltuieli privind sconturile acordate - lei.

Cheltuieli cu amortizarile 37.160, 95 lei.

Cheltuieli cu impozitul pe profit 36.759 lei.

Total cheltuieli = 2.191.539, 23 lei.

Veniturile impozabile totale inregistrate aferente trimestrului II sunt urmatoarele:

Venituri din prestatii 12.201, 25 lei.

Venituri din vanzarea marfurilor 2.228.013, 73 lei.

Venituri din exploatare 8, 24 lei.

Alte vebituri din exploatare -68, 54 lei.

Venituri din diferente de curs valutar 28.052, 84 lei.

Venituri din dobanzi 968, 58 lei.

Total venituri = 2.269.176, 10 lei.

Valoarea cheltuielile nedeductibile de pe trimestrul II este de 36.759.Cunoscand veniturile si cheltuielile pe cele doua trimestre ale anului 2006 , precum si cheltuielile cu impozitul pe profit pe trimestrul I putem calcula Rezultatul contabil cumulat de la inceputul anului (R.C.C).

RCC = Venituri cumulate - Cheltuieli cumulate. 

Pe trimestrul I avem :

Venituri totale 438.740 lei.

Cheltuieli totale 221.157 lei.

Cheltuieli nedeductibile totale 12.160 lei.

Pe trimestrul II avem :

Total venituri 2.269.176, 10 lei.

Total cheltuieli 2.191.539, 23 lei.

Cheltuieli nedeductibile (cu impozitul pe profit ) 36759 lei.

RCC=Veniturile totale pe trimestrul I+Veniturile totale pe trimestrul II-(Cheltuielile totale pe trimestrul I+Cheltuielile totale pe trimestrul II)

RCC=3438740+2.269.176, 10-(3221157+ lei.

Determinam apoi rezultatul impozabil (RIC)

RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile - pierderi fiscale din anii precedenti ;

RIC=295.219, 87+36.759+12.160=344.138, 87 lei.

Mai departe calculam impozitul pe profit, cumulat de la inceputul anului (IPC) pana la sfarsitul trimestrului II

IPC = RIC x cota de impozit 

IPC=RIC x 16%

IPC=344.138, 87x16%=55.062, 21 lei.

In continuare determinam impozitului pe profit aferent trimestrului II din 2006 (IPT).

IPT = IPC - impozitul pe profit datorat cumulat la sfarsitul trimestrului I

IPT=55.062, 21-36759=18.303, 21 lei

Pentru a determina profitul societatii comerciale S.C BEL SERV SRL pe trimestrul II din anul curent trebuie sa calculam mai intai rezultatul contabil.

Rezultatul contabil pe trimestrul II=Total venituri-Total cheltuieli=2.269.176, 10-2.191.539, 23=77.636 lei.

Rezultatul net al exercitiului financiar (profitul net)=77.636-18.303, 21=59.333 lei.

Societatea comerciala S.C BEL SERV SRL prezinta pe cele doua trimestre din anul curent, conform datelor din bilant si din contul de profit si pierdere urmatoarea situatie:

-Capitaluri proprii la inceputul perioadei 2.902.638, 7 lei;

-Capitaluri proprii la sfarsitul perioadei 4.004.564, 3 lei;

-Capital imprumutat la inceputul perioadei 987.654, 4 lei;

-Capital imprumutat la sfarsitul perioadei 1.987.654, 4 lei.

-Venituri totale 5.707.916, 1 lei, din care 1.956, 58 lei venituri din dobanzi

-Cheltuieli totale 5.412.696, 23 lei, din care 1.726, 93 lei cheltuieli cu dobanzile aferente unui credit contractat de o banca, cheltuielile nedeductibile de pe semestrul I in valoare de 12.160 lei si 55.062, 21 lei cheltuielile cu impozitul pe profit calculate pe cele doua trimestre.

Cu ajutorul acestor date putem determina impozitul pe profit pe semestrul I din 2006.

Calculam mai intai gradul de indatorare, in functie de care determinam modul de determinare a cheltuielilor deductibile.

Gradul de indatorare=(capitalul imprumutat la inceputul perioadei + capitalul imprumutat la sfarsitul perioadei) / (capitalul propriu la inceputul + capitalul imprumutat la sfarsitul perioadei) / (capitalul propriu la inceputul perioadei + capitalul propriu la sfarsitulperioadei)=(987.654, 4+1.987.654, 4)/(2.902.638, 7+4004.564, 3)=5.975.308, 8/6.907.203=0, 865 lei.

Din calculul gradului de indatorare reiese faptul ca cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile.

Profitul impozabil =Venituri totale-Cheltuieli totale+cheltuieli nedeductibile=5.707.916, 1-5.412.696, 23+67.222, 21=344.138, 87 lei.

Impozit pe profit pe semestrul I 2006 =344.138, 87x16%=55.062, 21 lei.

Rezultatul net al exercitiului financiar(profitul net) pe semestrul I 2006=Venituri totale -Cheltuieli totale-Impozit pe profit=5.707.916, 1-5.412.696-55.062, 21=240.157, 79 lei.

Utilizand datele din Contul de Profit si Pierdere se poate determina profitul net al societatii S.C BEL SERV SRL pe pe cele doua trimestre din anul trecut adunand profitul net din trimestrul I si II.

Avem astfel :17680+52.887=226.567 lei.

Comparand rezultatul obtinut cu profitul net din semestrul I anul curent se observa ca profitul net din acest an este mai mare decat cel obtinut anul trecut (240.157, 79 lei >226.567 lei).

In schimb atat impozitul pe profit cat si profitul pe trimestrul II din 2006 sunt mai mici decat cele inregistrate pe primul trimestru din acelasi an.

Acest lucru este valabil si pentru anul trecut.

Scopul unei intreprinderi este obtinerea de rezultate, urmand ca pe seama acestora sa fie remunerate persoanele care investesc in capitalul sau.

Putem sa spunem ca societatea comerciala S.C BEL SERV SRL si-a atins scopul propus deoarece a realizat profit atat pe trimestrul I cat si pe trimestrul II din acest an.

3 DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C 'BEL SERV' SRL

Pentru a-si desfasura activitatea in Constructii si Instalatii in Telecomunicatii, societatea comerciala S.C.BEL SERV SRL se aprovizioneaza cu materiiprime, materiale, marfuri(cabluri, telefoane, calcuratoare, birotica, centraletelefonice, faxuri etc) de la diversi furnizori.

Pentru a exemplifica modul de calcul al taxei pe valoarea adaugata urmarim achizitiile si cumpararile efectuate de societatea comerciala S.C BEL SERV SRL pe parcursul semestrului I din anul curent 2006.

Mentionez ca S.C BEL SERV SRL este societate comerciala platitoare de TVA si nu are statut de microintreprindere, iar plata taxei pe valoarea adaugata catre bugetul de stat se face lunar pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza se calculeaza.

S.C BEL SERV SRL, realizeaza in anul curent urmatoarele operatiuni :

In luna ianuarie 2006 S.C BEL SERV SRL se aprovizioneaza de la S.C. ROM TELETEKS CABLU IMPEX SRL cu 50.000 m cabluri retele telefonice cablaj structurat la un pret negociat de 4 lei/m si de la SC ROMKATEL SA achizitioneaza retele voce-date, telefoane si faxuri in valoare totala de 340.000 lei, TVA inclus.

Pentru cantitatea achizitionata de la S.C ROM TELETEKS CABLU IMPEX SRL aceasta acorda o reducere de pret de 10%. Taxa pe valoarea adaugata este in procent de 19%, ea nefiind inclusa in pretul negociat .

In aceeasi luna S.C BEL SERV SRL distribuie echipamente de telecomunicatii si instaleaza centrale telefonice si retele telefonice societatii comerciale S.C MOBIFON SA, valoarea totala a marfii si a serviciilor prestate fiind de 634.200 lei, TVA inclus.

Pentru a determina TVA-ul de plata pe luna ianuarie, trbuie sa calculam TVA deductibila si TVA colectata.

TVA de plata=TVA colectata-TVA deductibila

Baza de impozitare pentru TVA deductibila este reprezentata de contravaloarea bunurilor achizitionate de la societatile comerciale S.C ROM TELETEKS CABLU IMPEX SRL si S.C ROMKATEL SA .

In factura emisa de societatea S.C TELETEKS CABLU IMPEX SRL este inscrisa contravaloarea produselor livrate, fara insa a cuprinde reducerea de pret de care beneficiaza societatea S.C BEL SERV SRL :

Contravaloarea produselor reprezinta baza de impozitare a TVA deductibila =(50.000m x 4 lei/buc)x95%=190.000 lei.

Valoarea din factura fara TVA este de 190.000 lei.

TVA deductibila=190.000x19%=36.100lei.

TVA deductibila pentru S.C BEL SERV SRL aferent achizitiei este de 36.100lei

Pentru S.C TELETEKS CABLU IMPEX SRL aceasta suma reprezinta TVA colectata.

Pentru marfurile achizitionate de la comerciala S.C ROMKATEL SA , TVA deductibila se determina astfel:

TVA deductibila=340.000x19/119=54.285, 71 lei.

Baza de impozitare a TVA colectata o reprezinta valoarea totala a marfurilor si a serviciilor din factura emisa de S.C BEL SERV SRL clientului S.C MOBIFON SA.

TVA colectata=634.200x19/119=101.258, 82 lei.

Valoarea totala a TVA deductibila pe luna ianuarie 2006=36.100lei+54.285, 71lei=90.385, 71 lei.

Cunoscand TVA deductibila si TVA colectata pe luna ianuarie putem determina TVA de plata pentru S.C BEL SERV SRL pe luna ianuarie 2006.

TVA de plata=TVA colectata-TVA deductibila

TVA de plata=101.258, 82 lei-90.385, 71 lei=10.873, 11 lei.

Societate comerciala S.C BEL SERV SRL a achizitionat in luna februarie anul curent de la S.C GREEN VEST PRODUCT SRL produse finite in valoare de 700.000 lei, TVA 19% si de la societatea comerciala S.C MIRA TELECOM SRL firma achizitioneaza marfuri in valoare totala de 1.600.000 lei, TVA 19%. De asemenea, prestarile de servicii executate de firma S.C GREEN VEST PRODUCT SRL au fost in suma de 100.000.lei, TVA 19%. Societatea S.C CITY SRL a livrat marfa in valoare de 2.510.575 lei, TVA 19%.Taxa pe valoarea adaugata este inclusa in valorile prezentate mai sus.Ne propunem sa calculam TVA de plata pe luna februarie.

Deoarece taxa pe valoarea adaugata este inclusa in sumele prezentate in datele problemei, nu putem aplica cota de 19%, ci trebuie sa folosim cota rezultata conform principiului sutei majorate. Aceasta este:

(19/ (100 + 19)) x 100 = 15, 966%

Mai intai determinam taxa pe valoarea adaugata colectata

Taxa pe valoarea adaugata colectata este cea aferenta livrarilor. Calculul ei se va face tinand cont de livrarile de bunuri realizate de agentul economic.

TVAc = 2.510.575 x 15, 966% =400.838, 40 lei.

Apoi determinam taxa pe valoarea adaugata deductibila:

Taxa pe valoarea adaugata deductibila este cea aferenta aprovizionarior, la calculul ei intrand sumele datorate pentru produse finite achizitionate, marfuri si pentru serviciile receptionate.

TVAd = 700.000 x 15, 966% + 100.000 x 15, 966% +1.600.000= 111.762+15.966+1.600.000 x 15, 966%= 111.762+15.966+255.456=38184 lei.

In cele din urma, cunoscand TVA deductibila si pe cea colectate , putem determina TVA de plata pe luna februarie 2006.

Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta intre taxa pe valoarea adaugata colectata si cea deductibila

TVA de plata = TVAc - TVAd =400.838, 40-38184=17.654, 4 lei.

Taxa pe valoarea adaugata de plata pe luna februarie este de 17.654, 4 lei.

In luna martie 2006 societatea comerciala S.C BEL SERV SRL realizeaza urmatoarele operatiuni:

- livrari de marfuri la export 100.000 lei;

- livrari de marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de 125.000 lei, TVA 19%;

- livrari de marfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fara drept de deducere in valoare de 25.000 lei;

- achizitii de marfuri si materiale consumabile de pe piata interna 750.000 lei, TVA 19%;

- achizitie de marfuri din import 2.000.000 lei, taxa vamala 10%, TVA 19%.

Pentru a determina TVA de plata este necesar sa determinam TVA-ul deductibil si de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate operatiunile pentru care se calculeaza TVA-ul deductibil, si anume achizitiile, respectiv operatiunile care intra in calculul proratei TVA si a TVA-ului de dedus.

Printre aceste operatiuni se afla unele cu drept de deducere si altele fara drept de deducere. Prin urmare este necesar sa calculam cat din TVA-ul posibil de dedus (deductibil) este si efectiv dedus. Pentru aceasta vom calcula prorata.

TVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil , urmand a obtine un TVA de dedus proportional cu totalul operatiunilor cu drept de deducere in total operatiuni efectuate.

In baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra achizitiile de marfuri din import 2.000.000 lei, taxa vamala 10% si achizitiile de marfuri si materiale consumabile de pe piata interna 750.000 lei.

In ceea ce priveste marfurile achizitionate prin import 20.000 lei, in calculul bazei de impozitare TVA intra valoarea acestora, inclusiv toate taxele aferente (mai putin TVA, desigur) platite. Prin urmare, valoarea luata in considerare va fi pretul marfii plus taxe vamale aferente:

20.000 lei + 10% x 2.000.000 lei = 220.000 lei.

Baza de impozitare a TVA deductibil va fi:

750.000 lei + 220.000 lei = 970.000 lei.

TVA deductibil= 19% x 970.000 lei = 184.300 lei.

Prorata = venituri din livrari supuse TVA / venituri din total livrari == (venituri din livrari de marfuri la export 100.000 lei + venituri din livrari marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de 125.000 lei) / (venituri din livrari de marfuri la export 100.000 lei + venituri din livrari marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de 125.000 lei + venituri din livrari marfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fara drept de deducere in valoare de 25.000 lei) = 90% .

Prin urmare TVA de dedus va fi 90% x TVA deductibil = 90% x 184.300= 165.870 lei.

Urmatorul calcul ce trebuie facut pentru a determina TVA-ul de plata este calcularea TVA-ului colectat.

TVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrarilor realizate de catre contribuabil

Baza de calcul este valoarea livrarilor de marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de 1.250.000 lei. Deci TVA colectata este 1.250.000 lei x 19% = 237.500 lei.

In continuare comparam sumele reprezentand TVA de dedus si TVA

colectat si determinarea TVA-ului de plata sau de recuperat, dupa caz

TVA colectata 237.500 lei.

TVA de dedus 165.870 lei.

TVA de plata (TVA colectata> TVA de dedus) =TVA colectata - TVA de dedus = 237.500 lei - 165.870 lei = 71.630 lei.

TVA-ul de plata datorat bugetului pe luna martie 2006 de S.C BEL SERV SRL este de 71.630 lei.

In luna aprilie S.C BEL SERV SRL se aprovizioneaza cu marfuri de la mai multi furnizori.Pentru bunurile cumparate de la societatile de leasing societatea beneficiaza de scutiri de TVA pentru serviciile de asigurare si financiare .Societatile comerciale de la care se aprovizioneaza cu bunuri pentru care beneficiaza de scutiri de la plata taxei pe valoarea adaugata sunt : S.C ALPHA LEASING ROMANIA SRL si S.C TBI LEASING S.A.

De la S.C ALPHA LEASING ROMANIA SRL societatea cumpara in data de 05.04.2006 bunuri in valoare totala de 2.456, 53 lei, din care suma scutita de TVA este de 455, 89 lei, in data de 20.04.2006 beneficiaza de suma de 22, 00 lei, scutita in intregime de TVA si in data de 21.04.2006 valoarea totala a bunurilor achizitionate este de 742, 52 lei, din care 59, 71 lei este suma scutita de TVA .

Facturile pentru bunurile achizitionate de la S.C TBI LEASING ROMANIA au urmatoarele valori :

2.931, 51 lei, din care 826, 39 lei valoare scutita de TVA (in data de 14.04.2006) ;

570, 95 lei, din care suma de 514, 46 lei este scutita de TVA (in data de 17.04.2006) ;

Pe parcursul lunii societatea comerciala S.C BEL SERV SRL se aprovizioneaza si de la alti furnizori cu materiale consumabile, birotica, telefoane, cabluri la care valoarea totala a facturilor este de 517.644, 39 lei, TVA inclus.

S.C BEL SERV SRL vinde echipamente de telecomunicatii si instaleaza centrale telefonice digitale (3-144 de triunghiuri la 6-800 interioare faxuri), sisteme de alarma, sisteme de supraveghere clientilor sai principali S.C MOBIFON S.A si S.C MIRA TELECOM CLIENT S.A la care valoarea totala a facturilor este de 652.647, 28 lei (TVA inclus).

Pentru a determina TVA de plata trebuie mai intai sa determinam valoarea impozabila a marfurilor achizitionate si apoi TVA deductibil si TVA colectat.

Valorile impozabile din facturile de la S.C ALPHA LEASING ROMANIA sunt urmatoarele :

In data de 05.04.2006 avem 2.456, 53-455, 89=2.000, 64 lei ;

In data de 20.04.2006 avem 22, 00-22, 00=0 lei;

In data de 21.04.2006 avem 742, 52-59, 71=682, 81 lei.

Valorile impozabile din facturile emise de S.C TBI LEASING ROMANIA au urmatoarele valori:

2.931, 51-514, 46=2.105, 12 lei in data de 14.04 2006 ;

570, 95-514, 46=056, 49 lei in data de 17.04.2006.

Valoarea totala impozabila din facturile de cumparari este :

2.000, 64+0+682, 81+2.105, 12+056, 49+517.644, 39=525.489, 45 lei.

TVA deductibila=525.489, 45 x 19/119=8901, 67 lei.

TVA colectata=652.647, 28 x 19/119=104.204, 19 lei.

TVA de plata=TVA colectata-TVA deductibila

TVA de plata=104.204, 19-8901, 67=20.302, 52 lei.

S.C BEL SERV SRL a intocmit si a depus la organul fiscal competent Decontul de taxa pe valoare adaugata (anexa).

Toate datele din luna aprilie sunt preluate din Jurnalul pentru vanzari (anexa), completat pe baza facturilor emise privind livrarile de bunuri si a prestarilor de servicii si din Jurnalul de cumparari, completat pe baza facturilor primite de la furnizori.

S.C BEL SERV SRL livreaza in luna mai bunuri in valoare de 400.000 lei. De asemenea, ea livreaza si un utilaj cu plata in rate in valoare de 500.000 lei in conditiile urmatoare: avans 40% si apoi transe lunare de 50.000 lei, incepand chiar cu luna aceasta luna.

Societatea se aprovizioneaza cu bunuri in valoare de 200.000 lei si, de asemenea, achita o rata dintr-o achizitie cu plata in rate in valoare de 150.000 lei.

Taxa pe valoarea adaugata este in cota si nu este inclusa in sumele din aplicatie.

Pentru a determina taxa pe valoarea adaugata de plata trebuie sa determinam taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila

In baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata colectata sunt cuprinse livrarile de 400.000 lei, avansul din contractul cu plata in rate si rata pentru luna mai. In cazul livrarilor cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila in luna in care este scadenta rata respectiva si nu in momentul in care are loc incheierea contractului.

Baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata colectata

500.000 x 40% + 50.000 = 400.000 + 200.000 + 50.000 = 650.000 lei.

TVAc = 650.000 x 19% = 12500 lei.

In baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata deductibila includem achizitiile de bunuri si achitarea ratei din contract.

Baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata deductibila= 200.000 + 150.000 = 350.000lei.

TVAd = 350.000 x 19% = 66.500 lei.

TVA de plata = TVAc - TVAd =12500 -66.500= 66.376, 5lei.

Societatea comerciala S.C BEL SERV SRL importa in luna iunie 2006 produse in valoare de 555.400 lei. Transportul pe parcursul extern genereaza cheltuieli in valoare de 555.400 lei. Transportul pe parcursul extern genereaza cheltuieli in valoare de 4674 lei.

La intrarea marfii in tara, societatea comerciala datoreaza taxe vamale in cuantum de 20%, comision vamal 0, 5% si accize 30%.

Tot in luna iunie, agentul economic livreaza in tara produse importate la o valoare de 675.366, 45 lei, TVA 19% si incaseaza o rata dintr-un contract cu plata in rate in valoare de 568.960 lei, TVA 19%. Taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta operatiunilor efectuate in tara este 94.230lei.

Ne propunem sa calculam taxa pe valoarea adaugata de plata in vama si taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile realizate la intern.

Valoarea in vama = pretul extern + cheltuielile cu transportul pe parcursul extern = 555.400 + 4.674 = 560.074 lei.

Taxa vamala = valoarea in vama x cota de impozitare = 560.074 x 19%= 106.414 lei.

Comisionul vamal = valoarea in vama x cota de impozitare =560.074 x 0, 5% = 2800, 37lei.

Acciza = (valoarea in vama + taxa vamala + comisionul vamal) x cota de impozitare = (560.074 +106.414 +2800, 37) x 30% = 200.786.5lei.

TVA de plata in vama = 19% x (valoarea in vama + taxa vamala ++ comisionul vamal + acciza) = 19% x (560.074 +106.414 +2800, 37 + 200.786, 5) = 165.314, 22 lei.

Pentru operatiunile efectuate de agentul economic la intern avem urmatoarea situatie:

TVAc = 675.366, 45 x 19% +568.960 x 19% = 128.319, 62+108.102=236.422, 02 lei.

TVAd = TVA platita in vama + TVAd pentru operatiunile de la intern == 165.314, 22+94.230= 259.544, 22 lei.

Din calculele efectuate mai sus rezulta ca TVAc<TVAd, diferenta reprezinta TVA de incasat.

TVA de incasat =236.422-259.544, 22=-2122, 22 lei.

Aceasta situatie este una normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.Altfel poate fi vorba despre un decalaj intre lichiditatea creantelor(sau stocurilor)si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Doar in aceasta luna s-a inregistrat aceasta situatie, in celelalte luni TVA-ul colectat a fost mai mare decat TVA-ul deductibil ceea ce inseamna ca societatea comerciala S.C BEL SERV SRL a avut pana acum un surplus de surse temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante, situatie apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu creante mai relaxate.

CONCLUZII

In primele doua capitole ale lucrarii am prezentat cadrul legal al aplicarii impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata, precum si modul de determinare al acestora, urmand ca in capitolul urmator sa utilizez cunostintele teoretice dobandite in studiul de caz facut la societatea comerciala S.C BEL SERV SRL.

In studiul de caz realizat in capitolul trei al lucrarii am determinat impozitului pe profit si taxa pe valoarea adaugata pe semestrul I din anul curent pe baza datelor inregistrate de societate in Contul de profit si pierdere, in Jurnalul de cumparari si in Jurnalul de vanzari (anexa).

Citind cu atentie continutul lucrarii si analizand rezultatele obtinute la societatea comerciala S.C BEL SERV SRL se pot extrage o serie de concluzii finale.

Fiscalitatea in datele de mediu ale intreprinderii are acelasi titlu ca elasticitatea cererii sau natura pietei, intrucat, in functie de aceasta variabila este ales modul de finantare al activitatii, modul de amortizare si structura juridica.

Importanta cantitativa a prelevarilor catre autoritatea publica conduce la nivelul agentilor economici la cautarea unor efecte care se dovedesc contradictorii si complementare.

Fiecare interprindere este atinsa in structura si obiectivele ei, intr-un mod direct de interventiile legiuitorului, ceea ce antreneaza distorsiuni in comportamentul acesteia, care sunt rezultatul presiunii fiscale corectate de capacitatea de a se adapta la astfel de influente. Prima dimensiune este o atitudine psihologica a decidentilor vis-a-vis de impozite. Atitudinea psihologica a factorilor de decizie se inscrie intr-un cadru mai general, respectiv cel al pozitiei cetatenilor in fata impozitelor.

Din acest punct de vedere impozitul pe profit este rareori perceput la finantarea cheltuielilor publice, acesta este prevazut mai degraba ca o prelevare impovaratoare, care genereaza o larga injustitie sociala. Toate categoriile de contribuabili se simt excesiv imopozitate, inclusiv acelea care, prin situatia lor financiara, au multiple posibilitati de influentare a bazei impozabile si prin aceasta, suma impozitului.

Daca se ia in calcul aspectul psihologic, efectul impozitului depinde de cel putin cinci variabile: suma reala a impozitului, capacitatea factorului de decizie de a evalua sarcina fiscala reala, atitudinea aceluiasi factor de decizie fata de stat si de capacitatea de a utiliza regulile administrative in favoarea firmei.

Referitor la impozitele datorate de intreprindere, esential este faptul ca acestea sunt achitate in mod diferit de contribuabilii care compun firma respectiva. Actionarii sunt direct vizati de impozitul pe profit. La modul general atunci cand exista o diferenta intre impozitarea profiturilor distribuite si a celor nedistribuite, se va cauta plusvaloarea de actiuni.

Cand impozitul pe profit devine superior celui pe venit atunci se va incuraja renumerarea efectiva a capitalului prin salarii si onorarii artificial marite.

Deducerea dobanzilor la imprumuturi din venitul impozabil al firmei ii determina, cel mai adesea, pe gestionarii acesteia sa privilegieze imprumutul ca sursa de finantare a activitatii. Cresterea taxei marginale asupra profitului poate creste sau reduce activitatea lucratorilor si a angajatilor.

Instituirea de impozite si cheltuieli sociale asupra salariilor duce la cresterea costului relativ al muncii in raport cu capitalul, dupa tipul de impozit si cheltuieli sociale, actionarii, managerii si angajatii firmei fiind afectati in moduri diferite.

In raport cu timpul, se distinge o caracteristica a sarcinilor fiscale ale intreprinderii: aceea ca sunt datate. Decalajul intre venituri si plata impozitului aferent modifica actiunea impozitului asupra intreprinderii, decalajul putand fi accentuat de inflatie ca urmare a veniturilor si cheltuielilor cu caracter fiscal.

Analiza temporala a fiscalitatii demonstreaza in mod egal ca firma este in masura sa conserve rezervele de evaluare care apar si care sunt impozitate numai in momentul realizarii lor.

Teoria bilantului, care masoara venitul ca diferenta intre activele nete de la sfarsitul si inceputul perioadei, nu este complet aplicabila pe plan fiscal, datorita faptului ca exista castiguri virtuale in capital, dificil de contabilizat. Rezulta astfel, ca venitul periodic al unui agent economic nu poate fi calculat, niciodata, cu exactitate.

In comportamentul agentilor economici se pot manifesta, sub influenta fiscalitatii, o serie de modificari si de schimbari, ceea ce genereaza distorsiuni fiscale. Acestea conduc la modificarea starii initiale a firmei, stare considerata normala inainte de interventia presiunii fiscale. In raport cu alegerea structurii juridice si a obiectului de activitate, poate opera o clasare a distorsiunilor fiscale in functie de nivelul la care se manifesta: in structura firmei si in deciziile de gestiune.

Se poate considera ca structura functiei de productie este, in parte, determinata de natura activitatii si este supusa cheltuielilor sociale, impozitului pe salarii si impozitelor locale. Pentru intreprinderile de mica dimensiune numarul de salariati poate modifica taxa cheltuielilor sociale, in timp ce cifra de afaceri poate defini modalitatile de percepere a impozitului de profit. Mai mult, asezarea impozitului pe profit poate varia in functie de modul de finantare a activitatii.

In acelasi registru al influentei fiscalitatii directe asupra deciziilor adoptate de intreprindere, pot fi mentionate destinatiile unor parti din profit care produc reduceri proportionale ale sarcinii fiscale datorate, cum este in cazul reinvestirii unei parti din profit pentru modernizarea tehnologiilor de fabricatie, pentru extinderea activitatii si pentru investitii destinate protejarii mediului inconjurator.

Potentialul intreprinderii, format din ansamblul mijloacelor sale de productie, de vanzare sau distribuire a serviciilor, este afectat si de impozite precum impozitul asupra terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul asupra cladirilor si contributiile generate de plata salariilor.

Pentru a putea fi competitiva, intreprinderea supusa unei impozitari directe, trebuie sa-si optimizeze sarcina fiscala. In acest scop, este necesar ca gestionarii entitatilor economice sa dispuna de instrumente accesibile pentru a se afla in conformitate cu legislatia fiscala.

Un impozit este cunoscut daca sunt stabilite: categoriile impozabile, baza impozabila si cota aplicata, variabile care depind, la randul lor, de o serie de parametri. Categoria impozabila poate fi definita in functie de urmatoarele variabile: natura activitatii profesionale, forma juridica, localizarea, data crearii intreprinderii, plata unui alt impozit, numarul de salariati, natura juridica a operatiunilor, destinatia produsului, natura produsului, durata de posesie a bunurilor.

Baza impozabila sau asieta impozitului ia in considerare elemente valorice precum: valoarea bunurilor, suma salariilor sau a veniturilor, capacitatea cilindrica a autovehiculelor etc. In fine, cota de impozitare este influentata de nivelul de responsabilitate ierarhica, de natura veniturilor si de o multime de parametri ce influenteaza baza impozabila.       

          Fiscalitatea intervine pentru a reduce profitul firmei, prin intermediul impozitului pe profit. Transferabilitatea impozitelor, pe termen scurt se refera la puterea de care dispune firma, pentru modificarea preturilor sale si a cantitatilor de produse vandute, pentru restabilirea impozitului inainte de impozitare.

          Pe perioade mai lungi, fiscalitatea intervine in puterea firmei prin aceea ca favorizeaza mijloacele de mentinere sau de crestere a pozitiei acesteia pe piata.       

          Atunci cand pretul practicat este superior costului marginal agentul economic dispune de un anumit grad de putere pe piata, masurat prin capacitatea de a practica un pret superior pretului concurentei perfecte.

          Exista o legatura dialectica intre puterea firmei pe piata si fiscalitate, a doua consolidand-o pe prima, care va dispune astfel de mijloace pentru reducerea aceleiasi fiscalitati. Daca fiscalitatea incurajeaza cheltuielile a caror rentabilitate creste odata cu puterea pe piata, ea contribuie la cresterea acestei puteri care antreneaza translatia partiala a impozitului pe profit asupra clientilor.

          Obiectivul catre care tinde orice intreprinzator, este pe termen lung supravietuirea firmei sale. Pe termen scurt poate fi urmarita maximizarea unei singure variabile cum ar fi:

          - maximizarea vanzarilor;

          - maximizarea veniturilor salariatilor;

          - maximizarea profiturilor.

          Agentul economic care-si maximizeaza vanzarile este influentat de impozitul pe profit. Prin maximizarea vanzarilor agentul economic incearca sa-si mentina situatia pe piata, in ceea ce priveste volumul vanzarilor si relatia intre marimea intreprinderii si nivelul salariilor. Intreprinderea care isi maximizeaza vanzarile este influentata de impozitul pe profit daca aceasta obtine un profit minim. Datorita impozitului pe profit, agentul se va orienta catre scaderea cheltuielilor de productie astfel incat sa se obtina egalitatea intre costul marginal si venitul marginal.

          Fiscalitatea mai poate actiona si asupra veniturilor salariatilor. Daca acestia participa la deciziile intreprinderii, iar profitul dupa remunerarea capitalului este distribuit intre salariati, influenta fiscalitatii este diferita fata de cea a unei intreprinderi care maximizeaza profitul sau destinat actionarilor. S-a demonstrat ca un impozit direct antreneaza o crestere a numarului de salariati si a productiei insotita de o reducere a pretului.

Pe termen lung, impozitul pe profit este transferat asupra consumatorilor ca urmare a fluxurilor de capital care se deplaseaza dinspre sectoarele impozitate catre cele neimpozitate.

Acesta este repercutat asupra pretului, ceea ce antreneaza o scadere a cantitatii produse.

Inlocuirea scopului de maximizare a profitului prin cel de maximizare a vanzarilor, precum si pe cel de crestere a cifrei de afaceri cu cel de obtinere a unui profit minim, reprezinta elemente pe care le revendica intreprinderea pe termen lung. Profitul este un factor al cresterii economice, ceea ce permite finantarea noilor investitii, dar este si o frana in calea cresterii economice, prin aceea ca limiteaza productia la nivelul la care are loc egalitatea intre costul marginal si venitul marginal. Rata de crestere economica determina un cost al capitalului legat de riscul pe care-l antreneaza o crestere superioara sau inferioara cresterii pietei in general.

Ea actioneaza si asupra ratei profitului odata cu cresterea costului de productie. Daca factorii de crestere ai firmei sunt interdependenti, fiscalitatea actioneaza asupra optimului modificand costul capitalului si relatia dintre cota de impozitare a profitului si rata de crestere prin introducerea de incongruente in finantarea cresterii economice.

Plecand de la modul de calcul al profitului, se desprinde concluzia ca pentru a obtine un profit cat mai ridicat este nevoie ca, in conditiile unui anumit nivel al veniturilor, cheltuielile sa fie cat mai scazute.

Statul recurge la impozite indirecte pentru a-si completa veniturile bugetare.Aceste impozite nu sunt diferentiate in functie de venit, de avere, sau de situatia materiala a contribuabililor, fiind suportate in egala masura de catre toate persoanele cumparatoare.Taxa pe valoarea adaugata creaza falsa impresie de a fi suportata in egala masura de catre toate categoriile sociale.

Cu cat o persoana obtine venituri mai mari, cu atat suporta un impozit mai mare, deoarece fiecare persoana are nevoie aproximativ de aceleasi produse.De aceea, persoanele care au venituri mici si mijlocii suporta greul impozitelor.Caracterul neachitabil al impozitelor indirecte rezulta si din faptul ca ele nu prevad nici un fel de inlesniri.Prin asezarea si incasarea impozitelor indirecte, statul exercita o constrangere economica asupra cheltuielilor.Aceste impozite se suporta treptat de catre persoane fara sa se simta odata cu cumpararea acestora, fiind incluse in pretul de vanzare.

Incasarea taxei pe valoarea adaugata este mai comoda, mai operativa si mai costisitoare.Cand economia unei tari inregistreaza un curs ascendent, taxa pe valoarea adaugata are un randament fiscal ridicat, dar in perioada de criza si de presiune, aceasta pericliteaza echilibrul bugetului de stat.  

Cota taxei pe valoarea adaugata la vanzarea unei anumite marfi este aceeasi indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor sau patron.

Taxa pe valoarea adaugata este varsata la bugetul de stat de industriasi, comercianti, antreprenori, insa sunt suportate de consumatori deoarece sunt incluse in pretul de vanzare al marfurilor. Drept urmare, taxa pe valoarea adaugata nu afecteaza veniturile nominale, ci numai pe cele reale, micsorand puterea de cumparare.

Modul concret de functionare a diferitelor mecanisme fiscale (de ex. impozitele pe veniturile intreprinzatorilor, impozitele pe consum, taxele vamale etc) difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta.

Cu ajutorul taxei pe valoarea adaugata si a celorlalte impozitelor indirecte statul influenteaza o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, in functie de interesul pe care il are la un moment dat.

Avand in vedere ca taxa pe valoarea adaugata conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, in situatia in care aceasta nu este deductibila in totalitate si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de exploatare si se micsoreaza rezultatul contabil. Cresterea cheltuielilor de exploatare implica modificarea soldurilor intermediare de gestiune.

Pentru agentii economici supusi platii taxei pe valoarea adaugata, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala nu este afectata si nici rentabilitatea intreprinderii.

Pentru agentii economici supusi platii taxei pe valoarea adaugata, care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentand rentabilitatea intreprinderii.Taxa pe valoarea adaugata conduce la cresterea costurilor.

Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, se majoreaza cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua in cazul unui raport integrat al taxei pe valoarea adaugata asupra rentabilitatii intreprinderii, cu taxa pe valoarea adaugata nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare taxei pe valoarea adaugata nedeductibila.

La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua excedentul brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul exercitiului.

Pe baza studiului facut in prezenta lucrare, cunoscand cadrul legal privind impozitul pe profit si taxa pe valoarea adaugata, modul de determinare al acestora precum si impactul impozitelor asupra trezoreriei firmei, orice agent economic isi poate realiza calcule de eficienta privind cele mai bune modalitati de folosire a disponibilitatilor sale in scopul obtinerii de profit.

BIBLIOGRAFIE

Inceu Adriana - Elemente de Finante Publice, Editura Presa Universitara, Cluj-Napoca 2000;

L. Tatu, C. Serbanescu - Fiscalitate, Editura All Back, Bucuresti 2004;

- Lefter Chirica - Contabilitate si Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti 2003;

4. - Lenghel Radu - Contabilitate Financiara - aplicatii practice, Editura Dimitrie Cantemir 2004;

5. - Minea Stefan - Dreptul Finantelor Publice, Editura Accent Cluj 2005;

6. -Morosan, Ioan-Fiscalitate, Ed.Evcont Consulting SRL, Suceava, 1998;

7. - Oprean Ioan, Lenghel Radu - Control Financiar si de Gestiune-Aplicatii practice,

Editura Universitara Crestina , , Dimitrie Cantemir'', Cluj 2001;

8 - Pantea P., Bodea G. - Contabilitatea Financiara-Sinteze si Aplicatii Practice,

Editura Intelcredo, Deva 2001;

9- Pantea P., Bodea G. - Contabilitatea Romaneasca, Editura Intelcredo, Deva 2003, 2004;

10- Pop Atanasiu - Contabilitatea Financiara Romaneasca, Editura Intelcredo, Deva 2002;

11-Possler R. si colectiv - Sistemul contabil al agentilor economici, Editia a IV-a, editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta 2003;

12- Staicu Constantin - Contabilitatea Financiara armonizata cu Directivele Europene, Editura CECCAR 2002;

13- Tiron Tudor Adriana - Aplicatii de Contabilitate Financiara, Editura Dochia

Cluj-Napoca 2002;

- Trasca M., Sandu M. - Principiile Contabilitatii, Editura Universitaria 2001;

15- Vacarel Iulian - Finantele publice, Editura Didactica si Pedagogica, Editia a II-a, Bucuresti, 2000;

1 - Victor Munteanu - Contabilitate Financiara, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2003;

17- Vintila Georgeta - Fiscalitate, Editura Economica, 2004;

- Visan D. - Contabilitatea in Comert Exterior, Vol. I-II, Editura Economica, Buc.1996;

- Zaharia Vasile - Finante Publice, Editura Dimitrie Cantemir, Cluj 2003;

armonizate cu Directivele Europene;

20-Codul Fiscal intrat in vigoare in 2005 ;

21-Normele metodologice de aplicare Codului Fiscal intrate in vigoare in 2005;

22- Colectia de reviste , , Tribuna economica'', , , Control Financiar'', , , Finante

Contabilitate'' editiile 2000-2004.