Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

FINANTAREA SC'PINAPAN' SA - FINANTAREA AGENTILOR ECONOMICI

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA CRESTINA ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL



FINANTAREA AGENTILOR ECONOMICI

FINANTAREA SC'PINAPAN' SA

CUPRINS

1. ISTORICUL FIRMEI S.C. „PANA PAN” S.A. 3

1.1. Data infiintarii 3

1.2 Scopul firmei S.C. „PANA PAN „ S.A. 4

2. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII 4

2.1 Obiective. Strategie. Tactici 4

2.2. Descrierea pietei si a rolului firmei 4

1.3.Echipa de conducere 6

Prezentarea datelor financiare la firma S.C. SAMIR PAN S.A. 6

Suma necesara a fi imprumutata si modul de folosire si restituire a banilor 7

Structura personalului 8

2.Competitia 10

2.1. STRATEGIA 10

2.2. Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare 10

Principalii furnizori 11

2.3. Piata 11

2.3.1.Avantajele firmei 11

2.3.2.Piata tinta 12

Segmentarea pietei tinta 12

3.INFORMATII FINANCIARE 12

3.1.CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI 12

1. ISTORICUL FIRMEI S.C. „PANA PAN” S.A.

1.1. Data infiintarii

S. C. PANA PAN S.A. a luat fiinta in decembrie 1992 avand sediul in municipiul TG JIU judetul GORJ pe strada ABATORULUI nr 7. Este persoana juridica romana, are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale in tara sau strainatate avand codul fiscal R3911847 si este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J22-464-1993.

Capitalul social initial al societatii a fost de 78.215.000 lei, fiind impartit in 15.643 actiuni cu o valoare nominala de 5000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei, divizat in 125.144 actiuni a 16.401 lei fiecare. De la infiintare pana in prezent numarul actionarilor a scazut de la 2.132 la 1.318 datorita concentrarii detinerilor de actiuni.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

a.       productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor, a produselor de panificatie si pastelor fainoase;

b.      comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare si nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau inchiriate, concesionate sau in locuri special amenajate – piete, targuri precum si in sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine si altele de acest fel;

c.       operatiuni de import-export, exclusiv cele prevazute la punctul a., produse si servicii, operatiuni specializate de comert exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitatii, cooperare, gaj, ipoteca, barter, reprezentanta), precum si oricare alt gen de servicii de comert exterior;

d.      prestari de servicii in domeniul:

transportul de marfuri si persoane in trafic intern si international;

intermedieri mobiliare si imobilare in sistem de comision sau consignatie si reprezentanta comerciala;

intermedieri si cumparari de active si actiuni de catre actionarii S.C. PANA PAN S.A.;

intermedierea cumpararii de active si actiuni de catre actionarii salariati si ii reprezentarea acestora fata de terti in astfel de actiuni.

e.       Concesionarea de terenuri arabile si creditarea proprietarilor de terenuri pentru productia de cereale;

f.        In realizarea obiectului de activitate societatea comerciala efectueaza orice alte operatiuni privind dezvoltarea, modernizarea si exploatarea capacitatii de productie, cumpararea de active si actiuni, avand dreptul de a cumpara, inchiria sau a dobandi prin alte mijloace si de a obtine orice fel si orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra sau in legatura cu orice proprietati si orice constructii, cladiri, locuinte, ateliere, magazine, depozite, capacitati de productie, masini, echipamente, instalatii, motoare, material rulant, mijloace auto si orice proprietate imobiliara sau drepturi de orice fel.

Baza materiala a societatii este compusa din urmatoarele active principale:

o moara de grau – construita in 1912, a ajuns prin modernizari succesive la o capacitate de macinis de 124 de tone in 24 de ore; utilajele sunt de provenienta romaneasca (15 valturi tip Toplet) si turceasca (umidificatoare, masini de gris).

In urma procesului de macinare se pot obtine toate tipurile de faina, diferentiate in functie de continutul in cenusa si substante minerale;

cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt raspandite in tot orasul.

1.2 Scopul firmei S.C. „PANA PAN „ S.A.

Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii.

Aspiram sa dobandim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, intelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si imbuteliere inovatoare si profitabile.

Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PANA PAN S.A. are nevoie de capital, talent managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.

2. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII

2.1 Obiective. Strategie. Tactici

Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate varstele.

Clientii potentiali ai intreprinderii sunt persoanele de toate varstele.

Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de intreprindere, conducerea va pune accentul, in primul rand, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei

2.2. Descrierea pietei si a rolului firmei

In ultimii ani, concurenta in domeniul produselor de panificatie a crescut vertiginos. Datorita ciclului foarte scurt de fabricatie al acestor produse si a cererii relativ stabile, intreprinzatorii privati au preferat sa investeasca in domeniu, astfel incat in prezent exista in judetul Iasi 176 de brutarii, din care mai mult de jumatate in municipiul Iasi.

Piata S.C. „PANA PAN” S.A. reprezinta spatiul economico – geografic unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa.

Societatea produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 7000 de tone de faina de diverse tipuri, 3000 de tone de paine in diverse sortimente si 35 de tone de produse de patiserie.

Piata careia i se adreseaza S.C. „PANA PAN” S.A. are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine PANA PAN de pe raza municipiului TG JIU si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Reteaua de distributie era constituita in 1993 din 17 magazine proprii de desfacere.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a produselor, in

prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor, facand de dorit utilizarea unor masini mai mici.

In 1999 numarul magazinelor proprii a crescut la 21, doua treimi din acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice pentru pastrarea alimentelor. Toate magazinele au fost dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat.

Magazinele primesc, gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie, putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate.

Criteriile de selectie a modalitatii de distributie se bazeaza pe urmatoarele:

plata imediata;

volumul comenzii;

relatia anterioara.

Contractele de livrare practicate de S.C. PANA PAN S.A. in calitate de furnizor contin prevederi asiguratoare referitoare la:

documentele si modalitatile de plata;

receptia marfii la sediul firmei;

garantie;

raspunderea contractuala.

S.C. PANA PAN S.A. a participat la o licitatie organizata de S.C. SAMIR PAN S.A. Iasi in decembrie 2002, achizitionand intreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ):

o moara de grau;

un atelier de panificatie;

o patiserie – pizzerie;

17 magazine de desfacere a produselor alimentare.

Vanzarile S.C. SAMIR PAN S.A. se desfasurau sub urmatoarele forme:

vanzari en gros – 25%;

vanzari cu amanuntul – 33%;

vanzari prin reteaua proprie de magazine – 42%.

Evolutia vanzarilor zilnice este prezentata in tabelul urmator:

Cifra zilnica a vanzarilor a inregistrat o tendinta de crestere in primii 2 ani. In termeni reali, evolutia a fost ascendenta in perioada 1998- 1999 si descendenta in perioada 2000-2001.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a produselor, in prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor, facand de dorit utilizarea unor masini mai mici.

In 1999 ea detinea o treime din piata de desfacere a produselor de panificatie din judet, aceasta cota este in prezent de aproximativ 20%. Aceasta evolutie s-a suprapus pe o scadere generala a consumului, ceea ce a determinat si reducerea productiei unitatii.

Datorita scaderii productiei unitatii, firma S.C. PANA PAN S.A. va prelua aceasta afacere.

1.3.Echipa de conducere

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii societatii si adopta politica economica si comerciala.

Societatea este administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani. Consiliul de Administratie este condus de un presedinte, care are si calitatea de director general.

Gestiunea societatii este verificata Comisia de Cenzori, formata din trei membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor.

Ø      Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul executiv economic.

Ø      Directorul tehnic este conducatorul directiei productie.

Directorul economic (seful directiei economice) are in subordine urmatoarele compartimente:

Ø      biroul financiar-contabilitate-preturi;

Ø      oficiul de calcul;

Ø      biroul aprovizionare.

S.C. PANA PAN S.A. are 230 de angajati, cu functii si calificari corespunzatoare, definite in fisa postului.

Prezentarea datelor financiare la firma S.C. SAMIR PAN S.A.

Suma necesara a fi imprumutata si modul de folosire si restituire a banilor

Suma necesara a fi imprumutata pentru dezvoltarea noii afaceri( S.C. SAMIR PAN S.A.)= 241 242ε

COSTURI

Costuri totale (EURO)

Contributia publica
(EURO)

Contributie proprie

Costuri ale proiectului, din care:



In natura
(EURO)
136.242

In numerar
(EURO)
42.500

1. Investitii

1.1. Echipamente

1.2. Constructia sau renovarea cladirilor

1.3. Altele cheltuieli de investitii

SUB-TOTAL 1.

2. Cheltuieli directe

2.1. Chirii ale cladirii si/sau echipamentelor

2.2. Cheltuieli cu personalul

2.3. Deplasari, cazare, diurne

2.4. Materii prime si materiale

2.5. Consumabile si alte achizitii

2.6. Promovare

2.7. Alte cheltuieli directe

SUB-TOTAL 2

3. Cheltuieli eligibile finantate exclusiv de beneficiar

4. Rezerva (max. 5%) din buget

COSTURI TOTALE ALE PROIECTULUI

Structura personalului

Structura personalului pe compartimente era la 31.12.2005 urmatoarea:

Din tabel se poate remarca ponderea importanta a personalului care lucreaza in cadrul compartimentelor de productie si comercializare, care au un rol esential in activitatea societatii.

In ceea ce priveste structura personalului in functie de gradul de calificare, aceasta se prezinta ca in tabelul urmator:

Se remarca preponderenta categoriilor muncitori calificati (48%) si personal cu studii medii (37%). Aceasta structura de personal este adecvata specificului activitatii societatii.

Structura personalului in functie de domeniul de activitate se prezinta astfel:

Se observa preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv, corelata cu reducerea cheltuielilor administrative.

Fluxurile de informatii sunt urmatoarele:

sectii de productie/ birou de aprovizionare è (rapoarte de productie, de gestiune, avize etc.) è compartimentul financiar-contabil è (verificare, avizare) è oficiul de calcul è (prelucrare, centralizare) è compartimentul financiar-contabil è note contabil

2.Competitia

Selectarea furnizorilor firmei se face pe urmatoarele criterii:

calitatea produselor;

pretul oferit;

facilitatile de plata;

distanta.

2.1. STRATEGIA

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Odata cu achizitionarea firmei S.C. SAMIR PAN S.A., S.C. PANA PAN S.A. va opta pentru o diversificare a produselor, concretizata in fabricarea unui nou produs – pizza- .

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre:

ridicarea calitatii produsului;

largirea sortimentului produsului;

ridicarea nivelului de deservire post-vanzare; 

stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de baza, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere mai putin accentuata a consumului in conditii de inflatie. Unele din produse fac parte din clasa bunurilor Giffen, cererea lor crescand in conditiile scaderii veniturilor. Acest fapt constituie, in conditiile unei rate a inflatiei ridicate si ale scaderii veniturilor reale, un avantaj potential pentru societate. In acelasi timp, ciclul de fabricatie foarte scurt favorizeaza adaptarea rapida a preturilor de desfacere la variatiile costurilor materiilor prime.

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine PANA PAN de pe raza municipiului Iasi si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

Ødatorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari;

Øaceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

2.2. Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare

Principalii clienti ai S.C. PANA PAN S.A. sunt urmatorii:

S.C. ALFA COMPLEX S.R.L.

S.C. ALIMENTARA S.A.

S.C. GRIGOSTAR S.R.L.

S.C. PAGA S.R.L.

S.C. TABI-IMPEX S.R.L.

S.C. ALIMENT-GELY

S.C. CESA S.R.L

S.C. RADU OLMER S.R.L.

S.C. FAMILIAL S.R.L.

S.C. TOP CARMIS S.R.L.

S.C. LAVI RAL S.R.L.

S.C. GRSM S.R.L.

S.C. TUDOR S.R.L.

S.C. PROMPT MIX S.R.L.

S.C. KAVALA S.R.L.

S.C. FLORIDAN S.R.L.

S.C. SIMONA S.R.L.

Plata furnizorilor se face in termen de 30 de zile pentru furnizorii fara contract si in functie de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract.

Principalii furnizori ai societatii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI

PRODUSE/SERVICII

VALOARE (mil. lei lunar)

S.C. VINIFRUCT S.A.

Sare, amelioratori

S.C. AGROMEC S.A.

faina

S.C. ROMPAN S.A.

drojdie

S.C. DISCRET S.A.

amelioratori

S.C. UNIREA S.A.

ulei, margarina

S.C. ZEELANDIA S.A.

ingredienti pentru patiserie

S.C. COCA COLA S.A.

bauturi racoritoare

S.C. LACTIS S.A. Iasi

branzeturi

S.C. KOSAROM S.A.

preparate carne

S.C. BUCOVINA S.A.

sortimente lapte



S.C. CONEL S.A.

energie electrica

S.C. TERMOFICARE S.A.

energie termica

S.C. ROMGAZ S.A.

gaz metan

S.C. ROMTELECOM S.A.

convorbiri telefonice

2.3. Piata

Asa cum am afirmat, piata firmei S.C. PANA PAN S.A. are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in municipiul TG JIU , iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala.

2.3.1.Avantajele firmei

Ødatorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari;

Øaceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

2.3.2.Piata tinta

In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana este client al nostru, consumator de paine. Totusi pentru specialitatile noastre (covrigi, batoane, saleuri, pateuri ) principalii clienti ai nostri sunt copiii si adolescentii (marea majoritate a magazinelor noastre sunt amplasate in jurul gradinitelor, a liceelor).

Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE SǍ NE ADESǍM PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VANDǍ PRODUSELE NOASTRE?

Segmentarea pietei tinta

CRITERII

GRUPURI TIPICE

Demografice

Varsta

Sex

Marimea familiei

Venit

Ocupatie

Rasa

Religie

Toate categoriile

Masculin, feminin

>=1

<3000.000; 5000.000;10.000.000;etc.

Toate

Albi, negri, etc.

Ortodocsi, catolici, etc.

Geografice

Locuitorii MUNICIPIULUI TG JIU

Psihografice

Clase sociale

Stil de viata

Toate categoriile

Nu are importanta semnificativa

3.INFORMATII FINANCIARE

3.1.CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.

Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a datelor contabile, in detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. In acest sens sunt utile detalierile care se fac in anexa la bilant privind lichiditatea activelor, indeosebi a creantelor si exigibilitatea pasivelor, mai cu seama a datoriilor intreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui “bilant financiar”, in care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate.

Pentru a respecta cat mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta in urmatoarea succesiune:

imobilizarile

imobilizarile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comert), care au o lichiditate foarte slaba;

imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate slaba;

imobilizarile necorporale amortizabile (brevete, licente, cheltuieli de infiintare etc.) devin lichide pa masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune;

imobilizarile corporale amortizabile, care devin lichide pe masura amortizarii lor;

participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale pe care intreprinderea le detine in permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, in cadrul acesteia, o influenta predominanta.

alte imobilizari financiare (dobanzi calculate si cu scadenta amanata, imprumuturi de la terti, depozite si cautiuni).

Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe, putand fi rapid transformate in moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate in aceste active este mai scurta si de aceea ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile.

Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv in doua mari categorii:

capitalurile proprii;

datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, intrucat capitalul mobilizat de la actionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia intreprinderii, pe toata durata ei de viata.

Analiza datoriilor, in functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care il implica indatorarea intreprinderii. Gruparea in datorii financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) se face in functie de scadenta obligatiilor de plata

Pentru S.C RIGA pan S.A., bilanturile financiare pe anii 2003, 2004 si 2005 se prezinta astfel:

ACTIV - mii lei -

Nr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Stocuri

Creante

Creante > 1 an

Creante < 1 an

Titluri de plasament

Disponibilitati banesti

Conturi de regularizare si asimilate

ACTIV CORECTAT - mii lei -

Nr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Imobilizari nete (fara amortizari)

Imobilizari necorporale +

Imobilizari corporale +

Imobilizari financiare +

Creante > 1 an

Active circulante

Stocuri +



Creante < 1an +

Titluri de plasament +

Disponibilitati banesti +

Conturi de regularizare si asimilate (cheltuieli inregistrate in avans)

Capitaluri proprii = 6632450

Capitaluri proprii = 6632450

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli = 0

Datorii pe termen mediu si lung = 0

Datorii = 5614960 (in totalitate pe termen scurt)

Datorii pe termen scurt = 5614960

Conturi de regularizari = 0

Pasiv Pasiv corectat

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor (activul neangajat in datorii).

SITUATIA NETA = ACTIV – DATORII

Din desfasurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmatoarele consecinte financiare:

intreprinderea va putea obtine amanari la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce reprezinta un mijloc de finantare din afara;

din momentul cumpararii materiilor prime si pana in momentul vanzarii produselor finite, intreprinderea isi va imobiliza o parte din capitalul sau in stocuri create in fazele ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite), astfel ca acestea genereaza un prim, si cel mai important, necesar de finantare a activelor circulante;

intreprinderea se va afla deseori in situatia de a acorda amanari la plata clientilor (credite clienti), astfel ca trebuie sa finanteze si aceste sume aflate in curs de incasare.

Necesarul financiar al exploatarii reprezinta diferenta dintre capitalul imobilizat in stocuri si formarea creantelor clienti si finantarea inglobata in datoriile catre furnizori, pe de alta parte. Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante:

NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCARI CICLICE-SURSE CICLICE

=(Stocuri +Creante)- Datorii de exploatare

Necesarul de fond de rulment va inregistra valori pozitive, dar descrescatoare, ceea ce indica o evolutie favorabila societatii (un echilibru intre durata incasarilor si cea a platilor.)

Alocarile permanente (in imobilizari) vor fi, in principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu cat sursele permanente vor fi mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea va dispune de o marja de securitate, care o va pune la adapost de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi “rulat” pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCARI PERMANENTE

Evolutia fondului de rulment evidentiaza o crestere a acestuia, urmata de o usoara scadere. Totusi, valoarea sa se mentine pozitiva, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. (O parte din capitalurile permanente trebuie sa acopere nevoile ciclice – temporare – reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare ale intreprinderii).

Marimea calculata anterior reprezinta fondul de rulment net. In legatura cu fondul de rulment se mai pot calcula urmatoarele marimi:

fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate in bani intr-un termen mai mic de un an;

fondul de rulment propriu, care reprezinta excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o intreprindere in finantarea investitiilor in active circulante. In cazul S.C. RIGA PAN S.A., fondul de rulment propriu coincide cu fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii pe termen lung.

 

Nevoia de fond de rulment reprezinta nevoile temporare, dar reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii. Marimea sa trebuie sa fie egala sau inferioara fondului de rulment; in caz contrar calitatea necorespunzatoare a activitatii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau care pune in pericol integritatea capitalurilor proprii.

Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva:

FR=NFR+TN

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

  Se observa ca trezoreria neta va avea valori pozitive, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. Marimea sa va varia de la un an la altul, in functie de evolutia activitatii societatii.

Ratele si ceilalti indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al intreprinderii.

Prin definitie, diagnosticul este o apreciere facuta asupra unei intreprinderi sau asupra unei activitati a acesteia.

Diagnosticul financiar nu constituie decat o parte a diagnosticului intreprinderii. O apreciere globala a situatiei financiare si performantelor impune un diagnostic multidimensional asupra:

potentialului tehnologic;

potentialului comercial;

raporturilor umane;

organizarii si sistemului de gestiune;

situatiei si performantelor financiare.

Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic, financiar si de faliment) al intreprinderii.

Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de eficienta:

rate de rentabilitate economica;

rate de rentabilitate financiara.

Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor intreprinderii la modificarea pozitiei intreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii cheltuielilor ei fixe si variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si imprumutate) si a variabilitatii solvabilitatii intreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta, obligatiile fata de terti. In ansamblul activitatii ei, intreprinderea comporta trei riscuri:

de exploatare (economic);

de finantare (financiar);

de faliment.

Situatia intreprinderii va fi apreciata ca pozitiva daca, in urma diagnosticului ei financiar, rezulta o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (actionari si imprumutatori) si le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor in activele intreprinderii.

Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva:

FR=NFR+TN

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

Se observa ca trezoreria neta are valori pozitive, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. Marimea sa variaza de la un an la altul, in functie de evolutia activitatii societatii.

Intreaga activitate desfasurata de intreprindere va cuprinde doua categorii de operatiuni: de gestiune si de capital. Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent, repetitiv in viata economica a intrepriderii. Ele cuprind mai departe operatiuni de exploatare a patrimoniului spre realizarea de produse si servicii vandabile, operatiuni financiare operatiuni exceptionale, accidentale si in afara activitatii curente. Rezultatul operatiilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune, format din profitul net, amortizare si dobanzi:

CF gest. = EBE+Ven. fin+/- Rezultat exceptional – Impozit

La nivelul intreprinderii, cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune, dupa finantarea cresterii economice, respectiv dupa deducerea variatiilor, la sfarsitul anului, ale imobilizarilor (ΔIMO) si ale stocurilor si creantelor (nete de datoriile de exploatare aferente=ΔNFR):

CFD=CF gest. – ΔIMO -ΔNFR

ΔIMO+ΔNFR=cresterea economica

Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului, contul de rezultate exprima, in parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala. Contul de profit si pierderi sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune .

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului +adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare.

Relatiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt urmatoarele:

Valoarea adaugata = Productia exercitiului

Consumuri externe (de la terti)

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare

- Cheltuieli de personal

- Impozite, taxe, varsaminte asimilate

Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare

+ Reluari asupra provizioanelor

+ Alte venituri (din exploatare)

- Amortizari si provizioane calculate

- Alte cheltuieli

Profitul curent = Profitul din exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

5. Profitul net = Profitul curent

+ Rezultatul exceptional

- Participarea salariatilor

- Impozitul pe profit

Vom urmari in continuare evolutia acestor indicatori in cazul S.C. PANA PAN S.A. pentru perioada analizata.

Evolutia valorii adaugate

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale;

statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

creditorii, prin dobanzi si comisioane platite;

actionarii, prin dividende platite;

intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca in cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant in termeni reali.

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pana la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PANA PAN S.A. a inregistrat marimi relativ constante in termeni reali, societatea avand o buna capacitate de a-si remunera actionarii si de a restitui creditele bancare.

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).

Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculeaza profitul inainte de dobanzi si impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Acesta este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale (de exploatare, financiare si exceptionale) cu exceptia dobanzilor si a impozitului pe profit.

Se observa o evolutie asemanatoare cu cea a profitului din exploatare, fara influenta dobanzilor bancare.

Profitul inainte de dobanzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobanzi. Marimea reala a acestei remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere economica a intreprinderii. In cazul S.C. RIGA PAN S.A., aceasta marime coincide cu profitul inainte de dobanzi si profit.

In cazul stocurilor, durata de rotatie se determina dupa relatia:

Durata de rotatie a stocurilor in cazul analizat va inregistrat o evolutie descrescatoare in primul an, dupa care – incepand din 2007 – a crescut destul de mult.

Determinarea lichiditatii se face pe baza mai multor indicatori:

lichiditatea curenta (globala) se calculeaza dupa relatia:

Indicatorul lichiditatii globale – “current ratio” in literatura anglo-saxona – reflecta posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale intreprinderii de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al intreprinderii este acela potrivit caruia activele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare decat obligatiile sau pasivele curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. In cazul S.C. PANA PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi indeplinita in toti anii.

Se observa o evolutie favorabila a indicatorului in toti cei 3 ani.

Lichiditatea in sens larg este cunoscuta si sub numele de lichiditate intermediara (sau de “quick test” sau “acid test” in literatura anglo-saxona). Se apreciaza ca acest raport a trebui sa tinda spre o marime unitara, deoarece orice operatie de transformare a stocurilor in mijloace banesti impune anumite cheltuieli (de publicitate, transport, vanzare etc.), care, in conditiile unei lichiditati subunitare, ar prejudicia echilibrul economic al intreprinderii.

Scoala financiara clasica apreciaza ca indicatorul lichiditatii intermediare trebuie sa fie de cel putin 0,5, valoarea optima fiind 1. Este ceea ce se numeste “regula prudentei financiare” (de unde si denumirea de “lichiditate financiara” data lichiditatii intermediare). Se observa ca in cazul S.C. PANA PAN S.A., indicatorul se va situa la valorile optime.

- lichiditatea imediata, calculata astfel:

Lichiditatea imediata va inregistra o evolutie relativ constanta, cu exceptia anului 2007, in care sumele depuse de actionari in contul maririi capitalului social vor determina cresterea sa accentuata. In anul urmator, aceste disponibilitati vor fi folosite pentru activitatea curenta si de investitii a intreprinderii.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1567
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site