Finantarea si creditarea internationala

Finantarea si creditarea internationala

Piața financiara internaționala

—      Pe piața financiara internaționala se intalnesc posesorii de active cu utilizatorii de active, din diferite țari sau din aceeași țara, pentru a tranzacționa valute.

—      Piața financiara internaționala nu este supusa restricțiilor financiare ale țarii in care este plasata dar respecta indicațiile organismelor financiare internaționale.

—      Pe aceste piețe s-au acumulat fonduri importante ceea ce a condus la apariția marilor instituții de credit: Banca Mondila, Banca Reglemetelor Internaționle, Fondul Monetar Internațional.

—      Principalele piețe financiare internaționale sunt: New York, Londra, Paris, Frankfurt, Zurich, Amsterdam, Milano, Tokyo.

—      Pentru ca o piața financiara sa funcționeze ca piața fianciara internaționala trebuie sa:

—      existe importante capacitați de finanțare;

—      existe o moneda stabila;

—      existe relații permanente cu diversi corespondenți din lume;

—      aiba posibilitatea convertirii si transferarii valutelor;

—      fie apreciata și credibila pentru organismele financiare internaționale.

—      In cadrul piețelor financiare internaționale sunt foarte importante piețele de capital.

—      Dezvoltarea și creșterea importanței burselor de valori s-a datorat:

—      relaxarii supravegherii și controlului asupra tranzacțiilor dintre clienți stimularea investițiilor și creșterea eficienței pieței;

—      apariției instrumentelor de plata derivate și complexe;

—      electronizarii trazacțiilor in bursa;

—      dezvoltarii mijloacelor de transmitere a ordinelor și a informațiilor in negocieri.

—      Dezvoltarea a avut ca efect neasteptat apariția unor piețe internaționale fluctuante și chiar a unor caderi ale burselor.

Finanțarea internaționala

—      Prin finanțare se ințelege punerea la dispoziția unei instituții a unor fonduri pe termen lung, necesare realizarii de catre beneficiar a unor obiective economice importante care depașesc posibilitațile financiare proprii.

—      Finanțarea:

—      se ramburseaza indirect prin exploatarea investiției;

—      poate fi neramburabila - sub forma unor ajutoare sau asistența financiara;

—      poate deveni imprumut pe termen lung garantat de instituții financiare internaționale

—      Finanțarea internaționala se prezinta:

—      prin cumpararea de valori mobiliare, acțiuni și obligațiuni emise de solicitantul de fonduri;

—      prin acordarea de imprumuturi pe termen lung garantate cu obligațiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur;

—      prin acordarea de imprumuturi ipotecare;

—      prin transferuri de valori mobiliare straine pentru creșterea capitalului social al solicitantului.

—      Operațiunile de finanțare trec prin urmatoarele stadii:

—      se intreprin de cadrul instituțional al pieței financiare acțiuni de acumulare de fonduri pe piețele naționale;

—      se evalueaza pe plan internațional fondurile atrase;

—      se face dirijarea fondurilor evaluate in bani-etalon internațional pe destinații;

—      se realizeaza mișcarea de fonduri spre economiile naționale care le-au solicitat.

—      Operațuni financiare internaționale sunt: investițiile internaționale directe, finanțarea pentru plasamentul internațional de titluri, ajutoarele financiare internaționale, asigurari și reasigurari.

Investiții internaționale directe

—      Au drept scop realizarea unor obiective economice importante.

—      Investiția poate fi integrala sau parțiala.

—      Prin aceste investiții se obțin avantaje pentru ambele parți:

—      finanțatorul - obține materii prime mai ieftine, o piața de desfacere asigurata, facilitați fiscale și vamale, posibilitatea de scoatere din țara a beneficiului realizat, garanții pentru proprietatea asupra obiectivului construit.

—      beneficiarul - primește un aport valutar, imbunatațirea nivelului tehnic de valorificare a resurselor interne, creeaza noi locuri de munca.

Etapele de realizarea a unei investiții internaționale directe sunt:

—      etapa pregatitoare - fiecare parte se informeaza și realizeaza o documentare asupra partenerului; Se incheie cu un acord internațional de investiții;

—      etapa de execuție - se trece la finanțarea lucrarilor obiectivului, se evalueaza contribuția cu fonduri, materiale;

—      etapa de exploatare a investiției;

—      etapa de lichidare a investiției - se face in cazul vanzarii obiectivului catre beneficiar sau in cazul apariției falimentului.

Plasamentul internațional de titluri

—      Instituțiile de pe piețele financiare cu disponibilitați de capital pot face plasamente prin achiziționarea de titluri (acțiuni, obligațiuni, titluri ipotecare, bonuri de tezaur) in alta țara.

—      Plasamentul internațional de titluri se poate face:

—      pe piața naționala a altei țari - instituția emitenta vinde titluri in alta țara;

—      pe piața internaționala (investiții de portofoliu) - se face in cadrul pieței financiare internaționale.

—      Partenerii din cadrul pieței financiare sunt preocupați de tranzacții rapide, valoroase, sigure și de aceea au introdus noi instrumente si titluri finaciare - euroobligațiunile.

Euroobligațiunile

—      Sunt obligațiuni cu o circulație internaționala, exprimate in alta moneda decat cea a țarii emitentului.

—      Sunt emise de catre banci sau de sindicate de banci inființate pentru emisiunea respectiva.

—      Oferta publica este facuta simultan in mai multe țari.

—      Caracteristirile euroobligațiunilor sunt:

—      emise in afara țarii in a carei moneda sunt exprimate;

—      pot fi emise de catre imprumutați domiciliați in orice țara;

—      pot fi achizitionate de catre orice investitori;

—      au puține restricții referitoare la emisiune si tranzacționare;

—      pot fi emise oricand și nu sunt impozitate la sursa.

Euroobligațiunile - tipuri:

—      euroobligațiuni directe - cu rata fixa a cuponului - au aceeași dobanda pana la scadența;

—      euroobligațiuni cu opțiune la cumparare - permit emitentului sa le rascumpere inainte de scadența;

—      euroobligațiuni cu opțiune la vanzare - daca emitentul dorește un termen mai lung decat este dispus investitorul sa accepte;

—      euroobligațiuni cu rata dobanzii variabila - rata dobanzii variaza in funcție de LIBOR (London Inter-Bank Offered Rate).

Romania

—      Romania a lansat prima emisiune de euroobligațiuni in 1996 prin intermediul bancii de investiții americane "Merill Lynch". Valoarea emisiunii 225 mil. USD. Rata cuponului 9,75%. Randamentul 2,75 puncte procentuale peste LIBOR la 6 luni. Scadența 3 ani. Suma folosita de BNR pentru a crește rezervele valutare.

—      BNR a plasat obligațiuni pe piața japoneza de capital. Valaore plasament 52 mld. JPY (500 mil. USD). Dobanda fixa 5,2%.

Alte operațiuni financiare internaționale

—      Leasingul - contract folosit in cazul in care cumparatorul vrea sa importe utilaje, mijloace de transport, bunuri cu valoare ridicata și uz indelungat pentu care nu dispune de sumele necesare.

—      Franchising-ul

—      Factoringul - finanțarea unui exportator care este in posesia mai multor creanțe pe termen scurt provenite din vanzarea de marfuri.

—      Forfetarea finanțarea unui contract de export de catre un intermediar in sistem de credit.

—      Ajutorul financiar internațional - ajutorul pentru dezvoltarea regiunilor (nerambursabil) - PHARE, ISPA, SAPARD, Fonduri Structurale.

Posibilitatea de acces la finanțarea internaționala

—      Pentru ca o țara sa poata accesa finanțari internaționale trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

—      sa aiba relații financiare și politice bune cu țarile posesoare de capital disponibil;

—      sa aiba relații financiare bune cu organismele și instituțiile financiare internaționale;

—      sa prezinte o situație economica favorabilla, cu un buget echilibrat, o moneda stabila, cu o balanța de plați excedentara și cu datorii externe mici;

—      sa aiba o situație politica interna care sa promoveze increderea investitorilor;

—      situația sociala interna sa fie una stabila, forța de munca sa fie instruita, organizata și ieftina.

Creditarea internaționala

—      Piața internaționala de credit reprezinta relațiile de credit de pe piața mondiala dintre instituțiile financiare internaționale și naționale prin care se acumuleaza fonduri și se concentreaza cereri de credit.

—      Specificul operațiunii de creditare este dat de:

—      rambursarea sumei primite la termenul convenit prin contract;

—      perceperea unei dobanzi care se situeaza in jurul procentului stabilit pe piața de dobanzi;

—      obiectul creditului și valoarea lui;

—      condiționari de natura economica, politica sau monetara.

—      Principalii participanți pe piața creditului sunt instituțiile financiar-bancare.

Clasificarea creditului

—      In funcție de obiectul de creditare:

—      credite pentru operațiuni de import-export - se acorda pentru 80-85% din valoarea contractului;

—      credite pentru alte scopuri:

—      credite bancare - acordate de banci exportatorului sau importatorului

—      credite obținute prin lansarea pe piața a unor obligațiuni

—      credite pentru nevoi de balanța - beneficiaza un stat in scopul de a acoperi solduri deficitare ale balanței de plați

—      credite internguvernalmentale

—      In funcție de durata creditului:

—      credite pe termen scurt - 6-12 luni

—      credite pe termen mediu - 1-5 ani

—      In funcție de natura creditului:

—      creditul de export - acordat de exportator importatorului prin livrarea marfurilor cu o plata ulterioara

—      creditul de import - credit bancar acordat de o banca din țara exportatorului direct importatorului

—      In funcție de modalitatea de acordare sau primire:

—      credit de scont - se obține prin scontarea efectelor de comerț realizultate din tranzacțiile comerciale

—      creditul de cont curent - pentru acoperirea unor cecuri

—      creditul de rambursare - acordat celor care au contract de imprumut pe piața internaționala și la scadența nu au fonduri suficiente pentru returnare

—      creditul pentru constituirea de depozite - se acorda cand este necesar sa se creeze depozite bancare pentru deschiderea de acreditive cu confirmare

Elementele care intervin in tehnica creditului

—      Determinarea plafonului creditului:

—      aprecierea capacitații de credit a bancii partenere;

—      natura tranzacției;

—      rentabilitatea operațiunii de credit.

—      Determinarea termenului de rambursare a creditului:

—      obiectul creditului;

—      raportul dintre cerere și oferta;

—      capacitatea economica a firmei.

—      Determinarea costului creditului:

—      fixarea dobanzii;

—      stabilirea primelor de asigurare și a comisioanelor bancare.

—      Rambursarea creditului:

—      perioada de grație;

—      perioada dintre prima și ultima tranșa de rambursare;

—      eșalonarea plații.

Creditele in eurovalute

—      Eurodeviza - orice deviza deținuta in afara țarii emitente.

—      Pentru ca o operațiune comerciala sa fie clasificata drept operațiune cu eurovaluta trebuie:

—      valuta utilizata sa fie straina fața de țara in care se desfașoara operațiunea;

—      nici una dintre parțile contractante sa nu fie rezident al țarii emitente a valutei.

—      Piața eurovalutelor a luat naștere in 1957 datorita diferenței mari intre ratele dobanzii cotate in Marea Britanie și cele cotate in SUA.

—      Importanța eurodolarului a crescut datorita:

—      creșterii deficitului balanței de plați americane;

—      creșterea eurodolarului reprezinta o multiplicare a creditului pe piețele internaționale

—      avantajul caștigat de bancile centrale prin deținerea de eurodolari și posibilitatea de a interveni pe piața devizelor.

Avantajele operațiunilor cu eurovalute

—      Avantajele operațiunilor cu eurovalute sunt:

—      profit mai mare pentru depunator - dobanda este mai mare decat la depuneri in valuta;

—      securitate sporita - depunatorul evita restricțiile autoritaților emitente;

—      comoditate - depunerile se pot face la orice eurobanca

—      Riscurile operațiunilor cu eurovalute sunt:

—      nu exista nici o limita impusa imprumutatului asupra modului de folosire a eurodevizelor;

—      nu exista compensare și singura garanție este credibilitatea paritcipanților;

—      riscul unor restricții asupra schimbului este mare deoarece este greu de prevazut.

Riscurile și garanțiile in creditul internațional

—      Pe langa riscurile oricarui credit (insolvabilitatea debitorului, intarzirea plații, modificarea elementelor de cheltuieli) apar riscuri specifice pieței creditului internațional:

—      Riscul valutar apare datorita fluctuației valutelor, fie datorita deprecierilor și devaloirizarilor, fie in urma aprecierilor și revalorizarilor.

—      Riscul de pret apare prin subestimarea prețului la export sau acceptarea de prețuri supraevaluate la import.

—      Riscul dobanzii apare la creditele pe termen lung, deoarece pe piața financiara internaționala se poate modifica raportul dintre cererea si oferta de capital.

—      Garanțiile sunt masuri de asigurare prin acoperirea riscului. Garanția este ceruta de banca finanțatoare și cheltuiala pe care o implica este suportata de debitor.

Posibilitați de acces la creditul internațional

—      Posibilitatea de acces la creditul internațional este dependenta de:

—      conjunctura economica pe piața mondiala;

—      condițiile care ar trebui indeplinite de solicitantul de credit.

—      Pentru ca instituțiile finanțatoare internaționale sa fie ferite de riscul investiției in anumite țari au aparut companii specializate care studiaza condițiile de investire in toate țarile in curs de dezvoltare. Rezultatele sunt catalogate intr-o scara a valorilor denumita rating.

—      Rating-ul cel mai folosit la nivel mondial este cel stabilit de celebra firma americana Standard & Poor's.