CATEGORII DOCUMENTE |
Statistica |
Buget si Trezorerie Publica
Fundamentarea veniturilor si a cheltuielilor bugerate
I. Fundamentarea bugetelor institutiilor publice
Clasificatia bugetara: veniturile si cheltuielile sunt trecute in buget conform clasificatiei elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor.
Veniturile = limite minime de realizat, cu exceptia veniturilor din imprumuturi
Conform noii clasificatii a finantelor publice, valabile de la 1 ianuarie 2006, resursele financiare publice cuprind:
Total Venituri |
I. Venituri curente |
A. Venituri fiscale A.1. Impozit pe venit, profit si castig din capital A.1.1. Impozit pe venit, profit si castig din capital de la persoanele juridice A.1.2. Impozit pe venit, profit si castig din capital de la persoanele fizice A.2. Impozit pe salarii (restante din anii anteriori) A.3. Impozite si taxe pe proprietate A.4. Impozite si taxe pe bunuri si servicii A.5. Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale A.6. Alte impozite si taxe fiscale |
B. Contributii de asigurari |
C. Venituri nefiscale[1] |
II. Venituri din capital |
III. Operatiuni financiare |
IV. Subventii |
Cheltuielile = limite maxime ce nu pot fi depasite
Cheltuielile sunt grupate dupa clasificatia functionala, iar in cadrul acesteia, fiecare nivel este explicat dupa clasificatia economica.
Clasificatia functionala grupeaza cheltuielile dupa destinatia lor:
Servicii publice generale si ordine publica |
Aparare |
Educatie |
Sanatate |
Securitate sociala si bunastare |
Actiuni economice |
Locuinte si servicii comunale |
Recreatie, cultura, religie |
Alte cheltuieli |
Clasificatia economica grupeaza cheltuielile dupa natura si efectul lor economic:
I. Cheltuieli curente |
|
II. Cheltuieli de capital |
III. Imprumuturi acordate |
IV. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite |
Fundamentarea veniturilor si a cheltuielilor se face de catre:
Ordonatorii principali de credite: sunt conducatorii institutiilor publice, care nu sunt in subordinea altor institutii. Ex: ministrii, conducatorii institutiilor publice autonome, presedintii consiliilor judetene, primarii.
Ordonatorii secundari de credite: sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea altor institutii (conduse de ordonatorii principali de credite) si care au la randul lor institutii in subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite). Ex: Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Ordonatorii tertiari de credite: sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea unor institutii publice (conduse de ordonatorii principali sau secundari) si care nu mai au alte institutii publice in subordine. Ex: Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, teatre, muzee, centre de cultura (in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor)
Fundamentarea veniturilor: in functie de indicatorii fizici sau valorici disponibili
Fundamentarea cheltuielilor:
Fundamentarea cheltuielilor la nivelul institutiilor publice:
o se au in vedere:
baza legala a cheltuielilor
executia preliminara anului de baza
preturile + tarifele
norme obligatorii
o trebuie sa aiba la baza informatii macroeconomice (inflatie, curs de schimb):
Elemente care stau la baza fundamentarii:
- cheltuielile cu personalul
- cheltuieli cu contributia suportata de angajator
- cheltuieli cu deplasari, detasari si transport
- cheltuieli cu materiale si servicii (carti, hrana, medicamente)
- subventii
- transferuri
- cheltuieli de capital
I. Fundamentarea bugetelor institutiilor publice
1. Fundamentarea cheltuielilor cu salariul mediu de baza
Aplicatie:
Determinarea cheltuielilor cu salariul mediu de baza in functie de numarul maxim de posturi si fondul de salarii, la nivelul Ministerului Culturii si Cultelor (pentru anul n):
Numar maxim de posturi (n-1) |
Salariul mediu de baza in luna dec (n-1) |
Modificarea numarului de posturi (n) |
Numar max de posturi (n) |
Fondul aferent salariului de baza (anul n) |
|
Total |
um | ||||
Ministru | |||||
Secretar de stat | |||||
Consilier superior | |||||
Auditor superior | |||||
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate este o institutie publica, ordonator tertiar de credite. Ordonator principal de credite este Ministrul Muncii, iar ordonator secundar este Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate reprezinta un fond care se constituie din CASS si alte varsaminte si care este administrat de Ministerul Muncii, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, de aici platindu-se serviciile medicale.
Fundamentarea veniturilor
Venituri |
UM |
Valori |
I. Contributia la Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate | ||
1. Contributii de la persoane fizice sau juridice | ||
a) numar de salariati |
nr. | |
b) salariu mediu lunar |
RON | |
c) cota de contributie angajator | ||
d) grad de realizare contributii colectate de la angajator | ||
2) Contributia persoanelor asigurate | ||
2.1. Salariati | ||
a) numar de salariati |
nr. | |
b) salariul mediu lunar |
RON | |
c) cota de contributie angajat | ||
d) grad de realizare contributii de la angajati | ||
Liber profesionisti | ||
a) numar liberi profesionisti |
nr. | |
b) venit anual impozabil |
RON | |
c) cota de contributie | ||
d) grad de realizare | ||
2.3. Contributii de la agricultori | ||
a) numar agricultori |
nr. | |
b) venit anual impozabil |
RON | |
c) cota de contributie | ||
d) grad de realizare | ||
2.4. Contributii de la someri | ||
a) numar persoane |
nr. | |
b) ajutor de somaj lunar |
RON | |
c) cota de contributie | ||
II. Incasari din alte surse - dobanzi | ||
a) disponibilitati purtatoare de dobanda |
RON | |
b) dobanda medie |
| |
III. Sume de la bugetul asigurarilor sociale de stat (reprezentand contributii ale persoanelor care sunt in concediu medical) | ||
a) numar total zile de incapacitate de munca |
zile | |
b) indemnizatia pe zi de incapacitate |
RON | |
c) cota de contributie | ||
TOTAL VENITURI |
Fundamentarea cheltuielilor
Indicator |
Nr. asigurati inscrisi pe listele medicilor de familie |
Cheltuieli medii/asigurat estimate (RON) |
Cheltuieli cu asistenta medicala primara (medic de familie) | ||
Cheltuieli cu asistenta medicala de specialitate ambulatorie (clinici) | ||
Cheltuieli cu medicamente gratuite | ||
Cheltuieli cu medicamente compensate |
Tip cheltuiala |
Indicator specific (valori anuale) |
Cheltuieli medii unitare estimate |
Cheltuieli cu medicale paraclinice |
194.588 investigatii paraclinice |
6,55 RON/investigatie |
Cheltuieli cu serviciile medicale spitalicesti |
64.115 cazuri de spitalizare 7,9 zile de spilatilzare/caz |
66,28 RON/zi de spitalizare |
Cheltuieli medicale prespitalicesti (ambulanta) |
2.801.412 km. parcursi de ambulante 16.514 mile marine parcurse de ambulante 25.514 solicitari |
1,36 RON/km 90,96 lei/mila 37,58 lei/solicitare |
Cheltuieli cu asistenta medicala ambulatorie stomatologica |
8.205 profilaxii 41.988 activitati terapeutice |
24,90 RON/profilaxie 10,73 RON/act. terap. |
Cheltuieli cu serviciile medicale de recuperare si reabilitare a sanatatii |
4.615 cazuri |
4,35 RON/caz |
Cheltuieli cu serviciile de ingrijire la domiciliu |
1.209 cazuri |
2,87 RON/caz |
Rezolvare:
Indicator |
Formula |
Valoare |
Cheltuieli cu asistenta medicala primara |
251.334 x 21,64 | |
Cheltuieli cu asistenta medicala de specialitate ambulatorie |
251.334 x 11,59 | |
Cheltuieli cu medicamente gratuite |
251.334 x 15,83 | |
Cheltuieli cu medicamente compensate |
251.334 x 9,18 | |
Cheltuieli cu medicale paraclinice |
194.588 x 6,55 | |
Cheltuieli cu serviciile medicale spitalicesti |
64.115 x 7,9 x 66,28 | |
Cheltuieli medicale prespitalicesti |
2.801.412 x 1,36 + 16.514 x 90,96 + 25.514 x 37,58 | |
Cheltuieli cu asistenta medicala ambulatorie stomatologica |
8.205 x 24,90 + 41.988 x 10,73 | |
Cheltuieli cu serviciile medicale de recuperare si reabilitare a sanatatii |
4.615 x 4,35 | |
Cheltuieli cu serviciile de ingrijire la domiciliu |
1.209 x 2,87 | |
TOTAL |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1585
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved