Gestiunea datoriei externe

Gestiunea datoriei externe

Datoria publica externa reprezinta obligatia neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate de pe piata externa, de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente.[1]

Deci, pentru a realiza aceasta obligatie, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, tine evidenta datoriei publice externe pe cele doua componente principale ale acesteia:

- datoria publica externa contractata direct pe piata externa;

- datoria publica externa rezultata din garantarea imprumuturilor externe contractate de agentii economici si autoritati publice.

In vederea platii serviciului datoriei publice externe se acorda autorizarea bugetara permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Autorizarea bugetara permanenta este autorizarea data prin lege Ministerului Finantelor Publice de a plati serviciul datoriei publice la scadenta, fara prevederi suplimentare in legea anuala a bugetului de stat.

Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice externe sunt urmatoarele:

a) cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;

b) fondul de rezerva la dispozitia Guvernului, potrivit legii bugetului de stat;

c) sumele rezultate din recuperarea creantelor statului roman provenite din activitatea de comert exterior;

d) sumele incasate de catre institutiile financiare mandatate de Ministerul Finantelor Publice pentru a administra imprumuturi externe contractate de acesta, in numele si in contul statului, de la beneficiarii finali de imprumuturi, destinate investitiilor si importurilor;

e) sumele incasate de Ministerul Finantelor Publice de la beneficiarii finali ai imprumuturilor, in baza acordurilor subsidiare de imprumut, incheiate in conditiile acordurilor de imprumut intervenite intre statul roman si organismele financiare internationale;

f) sumele prevazute in bugetele beneficiarilor de imprumuturi, in baza acordurilor subsidiare de imprumut si de garantie incheiate intre Ministerul Finantelor Publice, consiliile judetene sau locale si agentii economici de sub autoritatea acestora, in conditiile acordurilor de imprumut intervenite intre statul roman si organismele financiare internationale;

g) sumele prevazute in bugetele autoritatilor publice judetene sau locale pentru imprumuturile externe contractate direct de catre acestea;

h) sumele prevazute in bugetele agentilor economici care au contractat imprumuturi externe cu garantia statului;

i) fondul de risc, pentru situatiile in care sunt executate garantiile emise de Ministerul Finantelor Publice pentru imprumuturile externe contractate de agentii economici.

Plata le extern a datoriei publice externe se face in raport de scadenta acesteia.

Instrumentele datoriei publice externe sunt urmatoarele:

a)      titlurile de stat in valuta, emise pe pietele financiare externe;

b)      imprumuturile de la guverne straine, agentii guvernamentale straine, institutii financiare multilaterale sau de la alte organisme internationale;

c)      imprumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu si lung;

d)      imprumuturi directe de la investitori privati, pe termen scurt, mediu si lung;

e)      imprumuturi de la banci straine sau de la companii straine;

f)        alte imprumuturi.

Titlurile de stat in valuta reprezinta inscrisuri care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare constituind imprumuturile statului in valuta, pe pietele internationale, pe termen scurt, mediu si lung.

Titlurile de stat in valuta pe termen scurt sunt cele emise pentru o perioada de pana la un an, inclusiv; titlurile de stat in valuta pe termen mediu sunt cele emise pentru o perioada de peste un an, pana la 5 ani inclusiv; titlurile de stat in valuta pe termen lung sunt cele emise pentru o perioada de peste 5 ani.

Imprumuturile prin emisiuni de titluri de stat in valuta se pot lansa

- pe piata interna, cand valoarea acestor titluri se va evidentia la datoria publica interna;

- pe piata externa, cand valoarea imprumuturilor primite prin lansarea acestor titluri de stat se va evidentia la datoria publica externa.

Angajarea imprumuturilor externe prin titluri de stat se poate face conditionat de incadrarea lor in plafonul anual de indatorare publica externa. Acest plafon anual de indatorare publica externa se stabileste anual prin lege aprobata de Parlament.

Deosebit de respectarea conditiei de incadrare in plafonul anual de indatorare publica,  angajarea imprumuturilor externe prin titluri de stat este conditionata si de necesitatea fundamentarii imprumuturilor sub aspectul necesitatii si oportunitatii in raport cu prioritatile stabilite de Guvern.

In plus, se analizeaza eficienta unor astfel de imprumuturi din punct de vedere al costurilor, conditiilor si termenelor de rambursare si de plata costurilor aferente.

Prevederile referitoare la emisiunea titlurilor de stat pe piata interna, regimul titlurilor de stat, circulatia titlurilor de stat si plata titlurilor de stat se aplica in mod corespunzator si titlurilor de stat emise in valuta.

Vanzarea titlurilor de stat in valuta pe piata externa cuprinde urmatoarele etape:

1. Stabilirea, in functie de necesitatile de finantare si de conditiile existente pe pietele externe de capital, a elementelor initiale ale emisiunii de titluri de stat: valoarea imprumutului, perioada in care se va lansa emisiunea, scadenta imprumutului, valuta in care se doreste sa se efectueze imprumutul;

2. Desemnarea administratorului/administratorilor imprumutului, precum si numirea firmelor de consultanta juridica pentru administratorii imprumutului;

Stabilirea calendarului emisiunii de titluri de stat;

4. Elaborarea prospectului de emisiune destinat investitorilor de catre administratorul desemnat, in colaborare cu emitentul;

Organizarea unei strategii de marketing;

Organizarea unei prezentari de taxa adresate anumitor categorii de investitori vizati si programarea intalnirilor bilaterale si de grup in principalele centre financiare internationale;

Stabilirea de catre administrator a structurii sindicatului de banci care ar putea participa la subscrierea si plasarea imprumutului si cotelor alocate acestora;

Prin negociere cu sindicatul de investitori, administratorul va determina pretul de lansare al emisiunii si va lansa emisiunea de titluri de stat;

9. Tranzactionarea pe piata secundara internationala de capital a titlurilor de stat emise si mentinerea de catre administrator a unei piete active si lichide pentru aceste titluri.

Deosebit de lansarea pe piata externa a emisiunilor de titluri de stat, Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, angajeaza imprumuturi de la diverse guverne straine si institutii financiare internationale. Aceste imprumuturi pot fi pe termen mediu sau lung si sunt contractate fie direct de catre stat, fie de catre societati comerciale, regii autonome si autoritati publice straine sau centrale, cu garantia statului.

Serviciul datoriei publice externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele statului se plateste prin Banca Nationala a Romaniei. Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a statului roman. Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea stabilitatii monedei nationale.

Banca Nationala a Romaniei poate participa, in numele statului, la tratative si negocieri externe in problemele financiare, valutare, monetare, de credit si de plati, precum si in domeniul autorizarii si supravegherii bancare.

Banca Nationala a Romaniei exercita drepturi si indeplineste obligatii care revin Romaniei in calitate de membru al Fondului Monetar International.

Banca Nationala a Romaniei este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare, sub forma de bancnote si monede metalice, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.

Banca Nationala a Romaniei tine in evidentele sale contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis pe numele Ministerului Finantelor Publice.

Banca Nationala a Romaniei primeste incasarile pentru contul curent general al Trezoreriei Statului si efectueaza platile in limita disponibilitatilor existente in acest cont.

In baza conventiilor incheiate in prealabil cu Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei poate actiona ca agent al statului in ceea ce priveste:

a)      plasarea emisiunilor de titluri de stat si alte efecte negociabile de indatorare a statului roman;

b)      exercitarea functiilor de agent de inregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de stat;

c)      plata capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a spezelor aferente;

d)      executarea decontarilor in contul curent general al Trezoreriei Statului.

Imprumuturile contractate de stat prin Ministerul Finantelor Publice trebuie sa fie utilizate conform destinatiei stabilite prin acordurile de imprumut.

Fondurile obtinute ca urmare a contractarii imprumuturilor externe de catre Ministerul Finantelor Publice, in numele statului, pentru finantarea deficitului bugetului de stat, sunt convertite in moneda nationala prin Banca Nationala a Romaniei.

Pentru rambursarea imprumuturilor externe, Ministerul Finantelor Publice trebuie sa disponibilizeze toate sumele in lei necesare pentru efectuarea integrala a platilor.

Legea datoriei publice prevede posibilitatea pe care o are Ministerul Finantelor Publice de a mandata unele institutii financiare pentru administrarea imprumuturilor contractate de Ministerul Finantelor Publice. Mandatarile se fac in numele si pe seama statului roman pentru imprumuturile externe destinate investitiilor si importurilor. In astfel de situatii, institutiile financiare mandatate si utilizatorii finali ai imprumuturilor externe contractate de Ministerul Finantelor Publice sunt obligati sa asigure integral sursele necesare pentru rambursarea imprumuturilor. Aceste obligatii sunt cuprinse in acordurile subsidiare de imprumut si trebuie sa fie in concordanta cu clauzele inscrise in contractele externe.

Distribuirea imprumuturilor externe care urmeaza a fi utilizate pentru finantarea proiectelor de investitii catre agentii economici se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a)         agentii economici trebuie sa prezinte proiecte de investitii cu planurile de afaceri si alte documente necesare, relevante pentru institutiile financiare specializate;

b)         institutiile financiare specializate analizeaza proiectele de investitii, planurile de afaceri si capacitatea agentilor economici de a rambursa fondurile obtinute din imprumuturile externe si adopta deciziile referitoare la utilizarea acestor imprumuturi;

c)         in baza deciziilor adoptate, institutiile financiare specializate vor incasa sumele de la creditori conform clauzelor din contractele de imprumut incheiate cu beneficiarii de credite.

In contractele incheiate de institutiile financiare internationale cu Ministerul Finantelor Publice se prevede ca transferul de resurse valutare catre beneficiarii finali sa fie operat numai dupa obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice privind obiectivul de investitii si avizului Comitetului interministerial de garantii si credite de comert exterior. Acest aviz se da pe baza analizelor si documentarilor efectuate de Banca de Import - Export a Romaniei - Eximbank.

In cazul proiectelor de investitii finantate de la bugetul de stat, imprumuturile externe contractate de stat se analizeaza si administreaza direct de catre Ministerul Finantelor Publice.

Contractarea imprumuturilor externe direct de catre stat se face prin intermediul Ministerului Finantelor Publice - ca agent al statului.

Aceste imprumuturi directe se obtin in urma contractarii lor cu urmatoarele entitati: guvernele altor tari, institutii financiare internationale, piata financiara internationala; se folosesc pentru, sustinerea balantei de plati, realizarea unor proiecte de investitii, finantarea exporturilor, realizarea unor reforme sectoriale, realizarea unor importuri stabilite de Guvern.

Pentru contractarea  unui imprumut extern in numele si in contul statului, Ministerul Finantelor Publice prezinta Guvernului o scrisoare/un memorandum insotit de o documentatie corespunzatoare cuprinzand incadrarea in plafonul de indatorare publica externa, destinatia, necesitatea, oportunitatea si eficienta imprumutului extern.

Totodata, scrisoarea, sau memorandumul de imprumut, este insotita de proiectul de mandat pentru negocierea imprumutului cu potentialii creditori externi. Guvernul aproba mandatul pentru negocierea imprumuturilor externe, iar Ministerul Finantelor Publice - in baza mandatului aprobat - procedeaza la negocierea imprumutului extern in numele si in contul statului.

Negocierea de catre Ministerul Finantelor Publice, a imprumuturilor externe se face in termenii si in conditiile prevazute in mandat.

In cazul imprumuturilor externe care se contracteaza de la guvernele altor tari, de la organisme si institutii financiare internationale si a caror acordare este conditionata de unele masuri economice, financiare, sociale sau de alta natura, acordul de imprumut negociat trebuie sa fie aprobat de Guvern inainte de semnare.

Dupa aprobarea de catre Guvern, asemenea acorduri de imprumut externe se ratifica de Parlamentul Romaniei.

Imprumuturile externe efectuate in numele si in contul statului, de catre Ministerul Finantelor Publice, avand ca destinatie importurile stabilite de Guvern, se subimprumuta agentilor economici. Subimprumutarea se face prin incheierea unor contracte de subimprumut intre agentii economici si Ministerul Finantelor Publice.

Aceste imprumuturi externe destinate finantarii importurilor stabilite de Guvern se distribuie agentilor economici direct de catre Ministerul Finantelor Publice sau prin agentii desemnati de catre acest minister.

Prin contractele de subimprumut, agentii economici se obliga sa asigure plata integrala si la termen a serviciului datoriei publice rezultate din aceste imprumuturi.

In cazul in care imprumuturile externe se transmit unor beneficiari finali garantati de autoritatile publice, fata de care acestia sunt subordonati, intre Ministerul Finantelor Publice, pe de o parte, si beneficiarul final de imprumut impreuna cu autoritatea publica garanta, pe de alta parte, se incheie un contract de subimprumut si de garantie, in care se includ prevederile din acordul de imprumut extern.

Tot in acest contract de subimprumut si de garantie se prevad masuri asiguratorii pentru plata integrala si la termen a serviciului datoriei publice externe astfel rezultate.

In cazul in care imprumuturile externe au fost date spre administrare in numele si in contul statului, pe baza de mandat, unor institutii financiare interne, obligatia constituirii resurselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe revine in intregime institutiilor financiare interne.

Acestea au obligatia sa colecteze resursele necesare de la beneficiarii finali ai imprumutului.

Institutia financiara interna poate conveni cu beneficiarii finali subimprumutati ca datoriile acestora sa fie colectate atat in valuta de contract, cat si in lei.

Plata la extern a serviciului datoriei publice se face, in astfel de cazuri, de catre institutiile financiare desemnate, din resursele valutare colectate si cele proprii ori prin schimbul pe piata valutara a monedei nationale.

In situatia in care institutia financiara nu a colectat resursele necesare de la agentii economici subimprumutati, aceasta are obligatia de plata integrala la extern a serviciului datoriei publice externe, inclusiv a dobanzilor penalizatoare si/sau a majorarilor pentru neefectuarea in termen a platilor la extern.

Ulterior, institutiile financiare se indreapta catre agentii economici subimprumutati pentru recuperarea sumelor datorate si achitate la extern de catre aceste institutii.

Contractele de subimprumut si de mandat, incheiate de Ministerul Finantelor Publice cu institutiile financiare si agentii economici, cuprind date referitoare la: valuta in care se calculeaza si se ramburseaza ratele de capital; valuta in care se calculeaza si se achita dobanda si alte costuri aferente; nivelul comisionului in lei perceput de la institutiile financiare; nivelul comisionului in lei perceput de la agentii economici beneficiari ai imprumutului; termenele la care beneficiarii imprumuturilor urmeaza sa plateasca obligatiile derivate din contractele de subimprumut.

Plata la extern a serviciului datoriei publice aferent imprumutului se face de Banca Nationala a Romaniei, la cererea Ministerului Finantelor Publice. Plata la extern se face din contul in care au fost colectate resursele valutare de la agentii economici imprumutati.

Agentii economici care au incheiat cu Ministerul Finantelor Publice contracte de subimprumut si de garantie au obligatia sa asigure - prin bugetele proprii - de pe piata valutara, valuta de contract pentru plata integrala a serviciului datoriei publice externe aferent acestor imprumuturi.

Prin contractul de subimprumut se poate conveni cu beneficiarul final ca din veniturile sale realizate in valuta sa vireze suma datorata in contul Ministerului Finantelor Publice, deschis la Banca Nationala a Romaniei, din care sa se asigure plata la extern a serviciului datoriei publice.