INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR

INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR

Ar fi mult de comentat pe marginea subiectului legat de influenta pe care a avut-o criza financiara asupra sistemului bancar din tara noastra. Am putut observa cu totii cum, pe parcursul anului 2009, bancile s-au intrecut in tot felul de masuri radicale si disperate: reducerea de personal, micsorarea veniturilor, trecerea angajatilor in concediu fara plata, inchiderea unor agentii, suspendarea, amanarea sau abandonarea unor proiecte/investitii, reprofilarea si extinderea activitatii, renuntarea la unele parteneriate si/sau contracte etc. In tot acest peisaj dezolant, actorii din domeniul bancar s-au trezit ca trebuie sa interpreteze alte roluri, pentru care multi dintre ei nu erau pregatiti.

Impactul crizei financiare asupra bancilor a fost si este unul major, iar cele mai vizibile "cicatrici" le poti distinge in numarul datornicilor, in procentajul creditelor neperformante, in sarabanda executarilor silite, in diminuarea progresiva a profiturilor, in erodarea cotelor de piata etc. Dincolo de toate aceste implicatii, mai mult sau mai putin vizibile, cred ca o concluzie general valabila este ca s-au schimbat prioritatile. Alaturi de aceasta dureroasa constatare, putem observa ca s-au modificat si sensurile unor obiceiuri din activitatea institutiilor de credit. Astfel, analizand anul bancar 2009, am putut constata doua paradoxuri.

Unul dintre ele a fost reprezentat de expresia: 'imprumuturile nu se mai acorda, ci se restructureaza'. Asociatia Romana a Bancilor si institutiile de credit individual si-au canalizat eforturile de comunicare spre a prezenta opiniei publice posibilitatile de restructurare a imprumuturilor contractate. Practic, aceste variante erau puse la dispozitia tuturor clientilor, persoane fizice sau companii, care intampinau probleme la rambursarea creditelor. Asa s-a ajuns ca bancile din Romania sa nu mai acorde credite, ci sa le restructureze si ca o ironie, consilierii de credit si-au gasit, in acest fel, ceva de facut.

Cel de-al 2-lea paradox 1-a constituit sintagma 'Promotiile bancilor nu mai sunt construite pentru potentialii clienti, ci pentru cei deja existenti'. Culmea-culmilor este ca bancile nu s-au mai inghesuit sa-i premieze pe cei care alegeau sa devina clienti, ci pe cei care se dovedeau capabili sa-si pastreze acest statut.

BRD, BancPost, si Raiffeisen Bank au pus in practica in 2009 sisteme de recompensare pentru clientii care nu aveau intarzieri in graficul de rambursare a creditelor. Scopul principal al acestei strategii 1-a constituit, fara indoiala, disciplinarea financiara a romanilor si incurajarea unui comportament responsabil fata de obligatiile contractuale asumate de acestia in relatia cu institutiile de credit. Campaniile 'Clientii buni castiga intotdeauna' (BancPost), 'Stii de ce elefantii castiga o multime de premii la BRD? Ei nu pot sari niciodata peste rata' (BRD) si 'Te premiem pentru punctualitate' (Raiffeisen Bank) au revolutionat, daca se poate spune, implicatiile si telurile ideii de promotie bancara.

O concluzie in urma celor doua ciudatenii ar fi ca recesiunea le-a dat bancilor ragazul sa-si cunoasca cu adevarat clientii. In acest fel, au avut posibilitatea sa-i ajute pe cei care au intampinat probleme la plata ratelor si sa-i premieze pe cei care s-au chinuit sa-si achite la timp datoriile.

Comertul electronic a fost un domeniu mai putin afectat de criza si continua sa ramana o industrie cu potential de crestere si in anul 2010. Situatia economica nefavorabila a determinat companiile sa aleaga solutii mai eficiente, cu rezultate usor de masurat si care presupun costuri mai reduse, astfel incat multe dintre ele s-au indreptat catre online. Numarul tranzactiilor cu cardul la comercianti a crescut in perioada de criza cu peste 10% in Romania.

Rezultatele unei analize publicata de compania KPMG International arata ca 90% din cei 400 de membri ai personalului executiv ai bancilor participante la sondajul realizat de The Economist Intelligence Unit pentru KPMG au efectuat sau planifica efectuarea unei analize a modului in care isi gestioneaza riscurile. Cu toate acestea, doar 42% din respondenti au realizat sau planifica realizarea unor schimbari fundamentale a proceselor de management al riscului. Aceasta situatie sugereaza ca multe banci considera ca remediile necesare s-ar putea sa nu fie atat de drastice cum s-ar putea crede - sau ca adevaratele proportii ale declinului inca nu sunt percepute. Institutiile financiare romanesti nu au avut o expunere directa semnificativa la criza creditelor sub-prime deoarece piata locala este inca dominata de produse bancare traditionale si supravegherea in domeniul bancar este stricta. "Cu toate acestea, vor trebui sa adreseze efectele secundare care au fost simtite de clientii lor, incluzand cresterea costurilor de finantare, volatilitatea ratelor de schimb si diminuarea cererii in anumite domenii ale economiei", spun oficialii KPMG Romania. Toate acestea submineaza credibilitatea evaluarilor de produse financiare, in opinia acestora. Mai mult decat oricand, in acest context complex si incert, membrii personalului executiv ai institutiilor financiare romanesti trebuie sa reevalueze in mod constant si sa consolideze politicile de management al riscului in organizatiile lor pentru a aborda riscurile cu care se confrunta.

Dintr-o perspectiva mai pozitiva, cel putin se recunoaste cauza problemei. Imediat dupa declansarea crizei, multi respondenti au considerat ca este foarte usor sa se dea vina pe o cultura care urmarea obtinerea unor venituri cat mai mari intr-o perioada in care prevalau politicile creditelor sau remuneratiilor usoare si care nu incurajau o valoare durabila, pe termen lung pentru actionari. In unele privinte, acestea au fost piste false; desigur factori care au contribuit la aceasta situatie, dar factori care ar fi trebuit luati in considerare si redusi de un cadru robust de management al riscului. Cred ca o parte esentiala a procesului de vindecare va fi revizuirea intregului cadru de management al riscului; nu doar concentrarea asupra unor aspecte izolate.

Profitabilitatea bancilor va fi in 2010 foarte redusa, poate chiar mai scazuta decat in 2009, in contextul in care institutiile de credit vor continua sa aiba castiguri operationale, dar si sa constituie provizioane, considera oficialii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). Ei anticipeaza ca bancile vor continua sa inregistreze profituri din puncte de vedere operational, dar ca provizioanele vor influenta in mod 'foarte vizibil' castigurile. Provizioanele vor influenta in mod foarte vizibil profiturile bancilor, pentru ca exista in continuare foarte multe lucruri care ar fi trebuit rezolvate la nivel legislativ. Totodata, constatam, fara sa criticam, ca avem suficient de multi avocati, juristi, care ii sfatuiesc pe clientii persoane juridice sa-si declare insolventa inainte sa ceara altcineva aceasta situatie, au spus acestia. Au mai explicat ca dupa ce o firma isi declara insolventa este nevoie de un program de restructurare, care dureaza o perioada lunga de timp, iar bancile nu pot sa isi recupereze in acest interval banii acordati si constituie provizioane. Acestia au subliniat din nou ca exista si posibilitatea ca un client la care o societate are o datorie destul de mica, de exemplu de 5.000 de euro, sa ceara insolventa firmei iar in aceasta situatie nu se tine cont ca firma respectiva are un credit de 20 milioane de euro contractat de la o banca.

Totodata, ei au afirmat ca bancile trebuie sa dea credite, intrucat nu au alta sansa. Cei care spun ca avem sansa titlurilor de stat, se inseala. Cand au existat titluri de stat cu dobanda inalta, era OK, dar vedeti ca rata scade si ajunge foarte aproape de dobanzile cu care ai luat depozitele si nu iti mai permiti sa investesti in titluri de stat, pentru ca nu iti mai asigura randamentul necesar, au explicat acestia.

Ei au mai aratat ca mediul economic actual este extrem de volatil si ca in ultimii 2 ani s-au schimbat foarte mult conditiile de piata. In anul 2009, 22 de banci din Romania au incheiat anul cu un profit de 3 ori mai mare decat castigul rezultat la nivelul sistemului bancar, in timp ce 20 de institutii au inregistrat pierderi.

Sistemul bancar a obtinut in 2009 un profit de 772,3 milioane de lei, de 5,7 ori mai putin decat valoare record de 4,4 miliarde de lei din 2008, in contextul in care valoarea provizioanelor constituite aproape s-a dublat. In aceste conditii, bancile profitabile in 2009 au cumulat un castig net de peste 2 miliarde de lei, iar pierderile din sistem s-au cifrat la mai mult de 1 miliard de lei. Pentru 2010, Guvernul anticipeaza ca va obtine din impozitul pe profit aplicat bancilor comerciale venituri de 1,2 miliarde de lei.

Daca pana in 2008 bancile se concentrau pe atragerea clientilor prin acordarea de credite, in anul 2009 batalia s-a dat pe atragerea de lichiditati, prin depozitele bancare. Pe fondul crizei si a sentimentului de nesiguranta, romanii au invatat astfel lectia economisirii, dupa ani intregi de consum pe credit. In anul crizei, o partea a bancilor din tara noastra s-a luptat cu supravietuirea, in timp ce altele au realizat profituri consistente. Banca Carpatica, ING sau Leumi Bank se numara printre institutiile financiare carora criza le-a priit, in timp ce BCR sau Banca Transilvania si-au vazut profiturile scazand de la o luna la alta.

ING Bank Romania a realizat in primele 9 luni 2009 un profit brut de 109 milioane lei, in crestere cu 23% fata de intervalul similar din 2008, iar majorarea se datoreaza unui venit net in urcare cu 48%, la 539 milioane lei. In acelasi timp, si activele totale ale bancii au crescut cu 17%, ajungand la sfarsitul lunii septembrie 2009 la 11,93 miliarde lei. De asemenea, numarul de clienti individuali a crescut de la 626.000, la 30 septembrie 2008, la 847.000 clienti, la sfarsitul aceleiasi luni a anului 2009. Si numarul de clienti intreprinderilor mici si mijlocii a urcat de la 6,351 la 13,836.

Banca Carpatica este o alta institutie financiara careia i-a crescut profitul de 4 ori. Astfel, in primele 9 luni 2009, banca afisa un profit net de 5,85 milioane lei, in crestere de aproximativ 4 ori fata de perioada similara din 2008. In aceeasi perioada din 2008, Carpatica inregistrase un profit net de 1,48 milioane lei. Cu toate acestea, rezultatul pentru primele 9 luni 2009 este cu 2,45 milioane lei sub castigul net afisat de banca in semestrul 2009, de 8,3 milioane lei. Si asta pentru ca numarul restantierilor este din ce in ce mai mare, pe fondul cresterii somajului, iar banca a inregistrat pierderi in intervalul iulie-septembrie 2009. Si activele bancii au inregistrat cresteri, ajungand la 3,27 miliarde lei la finalul lui septembrie 2009, in crestere cu 43,2% fata de volumul de la 31 decembrie 2008, de 2,3 miliarde lei.

La polul opus, Banca Transilvania a inregistrat in primele 9 luni din 2009 un profit net de 48,28 milioane lei, echivalentul a 11,41 milioane de euro, de peste 8 ori mai mic decat cei din aceeasi perioada din 2008. De asemenea, activele totale ale bancii au sporit cu 7% de la inceputul anului 2009, pana la 18,25 miliarde de lei.

CEC Bank este un alt pagubit al crizei. Institutia a inregistrat un profit brut de 19 milioane de lei in primul semestru din 2009, in scadere cu 40,6% fata de aceeasi perioada din 2008, cand profitul a fost de 32 milioane de lei. Si asta pentru ca, desi numarul ATM-urilor si al cardurilor a crescut fata de prima jumatate a anului 2008, reteaua teritoriala a scazut pana la 1.380 unitati, fata de 1.404 unitati in perioada similara din 2008. Si valoarea totala a activelor, la sfarsitul lunii iunie din 2009 depasea 18,1 miliarde lei, in crestere fata de 12,3 miliarde lei in aceeasi perioada din 2008. Si asta pentru ca institutia a crescut provizioanele de aproape 3 ori.

Raiffeisen Bank si-a gestionat costurile astfel incat profitul realizat a fost relativ constant. Astfel, institutia a incheiat primul semestru din 2009 cu un profit operational de 106 milioane de euro, similar cu cel inregistrat la sfarsitul lunii iunie 2008, in timp ce profitul net inregistrat pentru primele 6 luni ale lui 2009 a fost de 52,6 de milioane de euro.

Lansarea programului 'Prima Casa' a fost ca o gura de oxigen, multi tineri venind sa se intereseze de cum pot obtine un credit garantat de stat. Daca in vara tot mai erau clienti care veneau sa ceara informatii despre credite prin programul 'Prima Casa', in ultimele 2 luni de-abia daca mai vin cativa. Oricum, majoritatea nu se incadrau in norme pentru a putea obtine un imprumut, cu atat mai mult cu cat analiza fiecarui client se face mult mai in detaliu, durand chiar o luna jumatate, doua.

Analistii economici sustin ca singura vina pentru aceasta situatie apartine bancilor, care nu au incercat sa preia o parte din riscurile crizei prin diminuarea marjei de profit si pastrarea in limite acceptabile a dobanzilor si comisioanelor. Daca pe segmentul creditelor este o cadere, aceasta reprezinta fructul politicii duse de insasi bancile comerciale, care au preferat sa pastreze dobanzile mari la credite. Bancile nu au acceptat sa preia o parte din riscurile crizei, politica lor a fost de mentinere a marjei de profit, transferand intregul risc asupra clientului, marind dobanzile si comisioanele in mod deschis sau in mod ascuns, a declarat Ilie Serbanescu, analist economic.

Pe de alta parte, reprezentantii din domeniul imobiliar sustin ca stagnarea serviciilor bancare in ceea ce priveste creditarea, alaturi de costurile ridicate ale fortei de munca si chiriile scumpe ii fac pe bancheri sa cantareasca bine daca este sau nu rentabil sa mai mentina deschisa o sucursala care merge pe pierdere. Reprezentantii din domeniul imobiliar recunosc ca procesul de extindere a unitatilor teritoriale bancare este deocamdata sistat. Mai mult, potrivit acestora, daca inainte bancile 'se bateau' cu farmaciile si cazinourile pentru parterul blocurilor supralicitand chiria, in prezent bancile s-au retras din aceasta competitie, locul acestora fiind luat de cabinetele de hair styling, patiserii si cafenele.

Se intampina in continuare dificultati, iar credibilitatea nu se va restaura si este putin probabil ca in 2010 sistemul bancar sa fie motorul relansarii. "Nu vom incheia ciclul de dificultati si nici credibilitatea pe ambele parti, a cererii si a ofertei, nu se va restaura in 2010, au declarat reprezentantii BNR."