Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

PROGNOZA RESURSELOR PRIMARE - Prognoza industriei

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROGNOZA RESURSELOR PRIMARE

Producator de materii prime, sectorul primar ocupa un loc important in asigurarea intrarilor pentru consumul industrial si pentru alte utilitati. Fara a fi determinat restrictiv, gradul de dezvoltare a sectorului primar influenteaza volumul si structura productiei sectorului secundar si prin efectele de propagare si celelalte sectoare ale economiei nationale. De aici importanta activitatii previzionale si strategiei dezvoltarii sectorului primar.




1. Prognoza industriei extractive

1.1. Prognoza rezervelor de materii prime minerale

Activitatea previzionala a industriei extractive are ca prima componenta evaluarea rezervelor de materii prime minerale. Dupa gradul de cunoastere, rezervele se cerceteaza pe doua categorii:

rezerve cu caracter de prognoza;

rezerve cu caracter industrial.

Pentru caracterizarea rezervelor minerale se folosesc indicatorii:

volumul rezervelor cu caracter de prognoza pentru fiecare materie prima Qrp(k);

evolutia volumului fiecarei rezerve cu caracter de prognoza IQrp% (k);

volumul rezervelor cu caracter industrial Qri (k);

evolutia volumului rezervelor cu caracter industrial IQri% (k);

continutul mediu de substanta minerala utila sau putere calorica, la o unitate fizica de materie prima si resurse energetice Csu(k), Kcal(k).

Scopul activitatii previzionale il reprezinta cunoasterea si evaluarea cantitativa si calitativa a potentialului national de rezerve minerale si energetice. Identificarea noilor zacaminte minerale si energetice se face prin prospectarea si cercetarea geologica si prin investigatii geofizice.

Randamentul lor depinde de nivelul tehnic si tehnologic al aparaturii din dotarea agentilor specializati in efectuarea acestor lucrari. Cooperarea internationala, cu parteneri ce dispun de aparatura necesara, de ridicat nivel tehnic, constituie una din solutiile eficiente in descoperirea de noi rezerve, inclusiv la mari adancimi.

Continuitatea procesului de cercetare si prospectare geologica reprezinta premisa elaborarii ipotezelor privind evolutia volumului rezervelor minerale si energetice. Postularea conditiilor si factorilor ce au actionat in trecut, la care se adauga informatiile prospective privind evolutia factorilor tehnici si umani, constituie baza pentru aplicarea metodei extrapolarii in orizonturi medii si lungi.

Prin ajustarea seriilor date, ce caracterizeaza evolutia din intervalul retrospectiv a rezervelor minerale si pe baza desfasurarii unui larg studiu fenomenologic, prognozarea se poate face prin utilizarea functiilor de timp. In orizontul prospectiv continutul prognozelor se va corecta si in functie de marimea capitalului investit si de nivelul tehnologiilor folosite. Evident, la baza prognozelor este admisa ipoteza existentei zacamintelor minerale in diferite straturi ale subsolului, in diferite zone, ipoteze intemeiate pe cercetarile orientative prealabile.

In prognoza rezervelor cu caracter industrial se folosesc si functiile de regresie. Variabilele independente incluse in aceste functii sunt:

volumul rezervelor cu caracter de prognoza;

gradul de inzestrare tehnica si tehnologica a cercetarii geologice (Z);

volumul investitiilor (I);

Qri(k) = f(Qrp(k),Z,I)

Pe termen scurt volumul rezervelor se poate prognoza si prin determinari tehnico-economice si prin masuratori, ce pot furniza rezultate cu probabilitate ridicata.

1.2. Prognoza productiei industriei extractive

Previziunea productiei, sau a extractiei q(k), este corelata atat cu evolutia rezervelor minerale cat si cu necesarul de consum in ramurile prelucratoare, pentru alte utilitati, pentru export, etc. Prognoza productiei este determinata in primul rand de evolutia cererii, in al doilea rand de ansamblul conditiilor si factorilor proprii activitatii de productie.

Studiul cererii este important pentru evidentierea cerintelor de materii prime minerale pe piata interna si externa. Pentru principalele materii prime prognoza cererii rezulta din evaluari normative. Se admite ca se cunoaste, prin prognozele elaborate in prealabil, productia ramurilor consumatoare si marimile normative de consum de materii prime la unitatea de productie:



unde: qk - cererea de materie prima minerala k (minereuri, hidrocarburi, etc.);

qj volumul productiei produsului la care se consuma materia prima k;

nkj norma de consum din materia prima k pentru o unitate de productie j.

Pentru unele materii prime, se pot folosi functiile factoriale, in special pentru prognozele pe termen mediu si lung:

qk = f(x1, x2,,xn)

In aceasta functie multifactoriala variabilele independente (x1, x2,,xn) reprezinta productia prognozata in ramurile consumatoare sau prelucratoare si pentru alte destinatii a materiilor prime minerale.

Prognoza productiei este conditionata de evolutia cererii si de gradul de valorificare a unui ansamblu de factori de influenta cu impact direct asupra nivelului de extractie si a evolutiei tendintelor de dezvoltare si de diversificare in industria extractiva, printre care:

calitatea si puritatea materiilor prime solicitate de consumator;

pretul de livrare, comparat cu cel al pietei externe;

eficienta economica a extractiei si impactul ei in evolutia procesului de restructurare si modernizare a extractiei;

impactul utilizarii materiilor prime indigene asupra necesitatii modificarii instalatiilor la consumatori, inlocuirii tehnologiilor acestora, etc.

Prognoza extractiei este conditionata si de evolutia factorilor ce apartin nemijlocit ramurii:

conditiile naturale caracteristice fiecarui zacamant de materii prime;

nivelul rezervelor industrializabile, rezultat al activitatii de explorare si cercetare geologica;

calitatea materiilor prime minerale obtinute prin exploatare si prelucrare;

conditiile naturale nefavorabile de amplasare a zacamintelor.

Evaluarile prospective sunt influentate intr-o mare masura de gradul de eficienta economica a extractiei. Factorii naturali, in general nefavorabili, coroborati si cu deficiente manageriale, cu caracterul tehnologiilor si cu gradul de dotare tehnica determina si gradul de eficienta economica a extractiei. O evidenta lipsa de eficienta economica influenteaza nefavorabil posibilitatea de alocare a fondurilor proprii a intreprinderilor de exploatare pentru procesele investitionale de dotare si retehnologizare. Subventionarea partiala a cheltuielilor de exploatare la unele materii prime, intr-o proportie insuficienta, nu favorizeaza cresterea capacitatii de productie si a realizarii performantelor economice. Aceste influente nefavorabile vor avea impact negativ in evolutia extractiei.

Influentele nefavorabile pot fi atenuate prin cresterea gradului de prelucrare primara, diversificarea productiei si prin imbunatatirea calitatii si cresterii competitivitatii produselor.

Prognoza extractiei mai este conditionata si de modul de implementare a strategiilor de restructurare, strategii capabile sa sustina relansarea economica si eficientizarea productiei, diversificarea sortimentala si adaptarea mai rapida la cerintele consumatorilor.

De mare importanta in evaluarea extractiei diferitelor materii prime este cunoasterea cererii si ofertei pietei mondiale si a preturilor. Intrarile din piata mondiala constituie o alternativa a consumatorilor in raport cu piata interna. In adoptarea alternativei preferate, preturile de cumparare reprezinta factorul determinant.

Un important element de dimensionare a extractiei il reprezinta gradul de asigurare a necesarului sau productiei cu rezervele prognozate:

unde: Ga(k) gradul de asigurare a productiei prognozate cu materia prima k;

Qr(k) volumul rezervelor industriale prognozate;



q(k) volumul productiei anuale prognozate.

Gradul de asigurare cu materii prime minerale este dependent atat de volumul rezervelor industriale cat si de volumul productiei anuale prognozate.

Pe baza gradului de asigurare a productiei cu materii prime si pe baza ansamblului de factori de influenta, externi si interni ramurii, se vor elabora variantele extractiei. Pentru unele materii prime se vor proiecta cresteri ale productiei, argumentate atat de existenta cererii cat si factorilor de productie; pentru alte materii prime se vor proiecta cresteri ale productiei realizate, iar pentru altele se vor stabili reduceri a volumului productiei realizate in perioada anterioara, reduceri determinate de reducerea cererii, declinul natural al zacamintelor, etc. Importanta este si strategia ce se adopta pe plan national cu privire la protejarea unor zacaminte minerale de interes major in perspectiva ( ca de exemplu titeiul, gazele naturale).

In totalul productiei industriei extractive a Romaniei, extractia si prepararea carbunelui reprezinta circa 30%, extractia petrolului si gazelor naturale circa 55-56%, cu evolutie descrescatoare, extractia si prepararea minereurilor metalifere circa 6%, iar restul de 7-8% reprezinta alte materii prime minerale. Pe termen mediu, se apreciaza ca schimbarile structurale ale productiei extractive vor fi nesemnificative.

Rezervele minerale ale Romaniei, privite ca un potential al subsolului, sunt considerate ca fiind diversificate si nu de un nivel mai scazut decat cel al majoritatii tarilor din Europa. In raport cu alte tari, potentialul subsolului Romaniei este considerat de marime medie. Pentru unele materii prime declinul natural este tot mai evident. Cazul hidrocarburilor lichide si gazoase si unele minereuri metalifere si nemetalifere.

Compensarea declinului natural este necesara si posibila. Este posibila prin reducerea consumurilor specifice in ramuri consumatoare, prin restructurarea industriilor material intensive si energointensive si prin cresterea gradului de refolosire a materialelor, in special metal, hartie, mase plastice, sticla.

2.Prognoza resurselor de apa si a utilizarii apei

Componenta a resurselor naturale, apa reprezinta un factor vital al dezvoltarii societatii. Spre deosebire de multe alte resurse aflate intr-un evident declin natural apa este o resursa regenerabila. Cu toate acestea, utilizarile multiple ale apei se afla tot mai presant sub influenta degradarii calitative. De aceea, se admite adevarul ca apa curata si nepoluata este tot mai mult restrictiva.

Resursele de apa utilizabile ale tarii sunt formate din apa de suprafata a raurilor interioare, lacurilor naturale si artificiale si a fluviului Dunarea. Unele evaluari estimeaza la circa 40 miliarde mc/an volumul total a resurselor de apa a raurilor si lacurilor interioare. In regim natural de scurgere, se utilizeaza aproximativ 5 miliarde mc/an. In actualul sistem amenajabil sunt utilizabile circa 13 miliarde mc/an apa. Resursele de apa ale Dunarii sunt evaluate la circa 85 miliarde mc/an din care utilizabile in regim natural aproximativ 30 miliarde mc/an. Apele subterane sunt evaluate la circa 9 miliarde mc/an, din care utilizabile circa 3 miliarde mc/an.

Utilizarea apei in cea mai mare masura, este posibila numai prin efectuarea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrologice si asigurarea instalatiilor de epurare. Dispunerea neuniforma a raurilor interioare pe teritoriu, la care se adauga si variatiile mari ale debitelor in cursul anului, determina cu necesitate efectuarea lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrologice si de stocare a apei. Utilizarea apelor Dunarii poate fi facuta intr-o mica masura datorita pozitiei fluviului la extremitatea teritoriului tarii.

Dezvoltarea economica si sociala, cresterea populatiei si procesul de urbanizare, determina evolutia consumului de apa potabila si industriala.

Datorita importantei pe care o are elaborarea studiilor de perspectiva privind evaluarea necesarului de apa, a devenit o practica curenta.

In forma agregata prognoza necesarului de apa a economiei nationale se poate face prin modelare factoriala. Factorul determinant este PIB. Deci necesarul de apa (Na) va rezulta prin functia:

Na = f(PIB)

Analiza retrospectiva a seriei bidimensionale, consum total de apa si PIB, pe un interval suficient de concludent, demonstreaza legatura stransa intre cele doua variabile. Complementar acestei variante de prognoza poate fi estimarea consumului mediu de apa anual, in mc/locuitor. Aceasta marime este si comparabila in plan international. Ca si in alte domenii, si in acesta, in Romania consumul de apa anual pe un locuitor, este mai mare decat in alte tari dezvoltate din punct de vedere economic. Diferentele sesizabile in consumul de apa pe un locuitor provin din modul de gestionare a apelor, din gradul si caracteristicile industrializarii tarii, din caracteristicile tehnologiilor aplicate la irigatii, etc.

Mutatiile ce se manifesta in structura consumului de apa pe principalii utilizatori si cerintele unor evaluari mai riguroase pun pe prim plan prognoza necesarului de apa pe fiecare consumator.

Principalii utilizatori de apa abonati sunt:

populatia;

industria;

agricultura, culturile vegetale, irigatii;

zootehnia;

amenajari piscicole;



nevoi publice;

pierderi in reteaua de distributie

Prognoza necesarului de apa al populatiei, gestionat prin reteaua de apa potabila, se exprima prin indicatorul normativ-orientativ consumul mediu anual pe o persoana. Cercetarea evolutiei consumului de apa a populatiei demonstreaza o tendinta de diminuare a consumului zilnic si anual pe o persoana. Reducerea consumului de apa are la baza consumul prea ridicat privit din punct de vedere economic, si de aici presiunea continua pe care o exercita evolutia tarifului in continua crestere.

Daca consumul mediu anual pe o persoana are o tendinta de scadere, consumul total al populatiei din retea, va spori in mod continuu. Cresterea consumului total este determinata de necesitatea generalizarii alimentarii cu apa a tuturor localitatilor urbane si de extinderea racordarii a tot mai multor localitati rurale la reteaua de apa potabila. Aceasta prognoza este argumentata de faptul ca actualmente in Romania numai aproximativ 50% din populatie este bransata la reteaua de apa potabila. Evident restul populatiei foloseste apa potabila din surse directe, in principal subterane, ceea ce reprezinta tot un consum din resursele de apa ale tarii.

Prognoza consumului industrial de apa (Nia) se face prin modelarea factoriala:

Nia = f(PIB)

Produsul intern brut al industriei prognozat reprezinta variabila independenta ce determina consumul de apa in industrie. Evaluarile arata ca coeficientul de elasticitate este subunitar si cu evolutie descrescatoare, ceea ce demonstreaza o crestere mult mai lenta a necesarului de apa al industriei, decat a productiei industriale. Reducerea relativa si chiar absoluta a consumului de apa in industrie este impusa de nivelul si evolutia tarifelor in continua crestere, atat a apei utilizate cat si a apelor reziduale. Posibilitatea reducerii consumului de apa este strans corelata cu extinderea tehnologiilor de inchidere a circuitelor apei si reciclarea acesteia. De asemenea, schimbarile structurale ale productiei industriale prin involutia unor subramuri metalurgie, petrochimie, etc. favorizeaza procesul de reducere a necesarului de apa industriala. Prin aceasta evolutie se va diminua in mod treptat deficitul de apa potabila existent in multe localitati urbane in favoarea alimentarii cu apa a populatiei.

Prognoza consumului de apa in sisteme de irigatii (Nsa). Consumul de apa in sistemele de irigatii este dependent de marimea suprafetelor amenajate si utilizate (Sa) si consumurile specifice de apa la hectar ( ca ):

Nsa = Sa - ca 

O prognoza realista este posibila numai prin evaluarea reala a marimii suprafetelor amenajate in sisteme de irigatii si utilizate in mod corespunzator. In fapt, utilizarea integrala a sistemelor de irigatii pe intreaga suprafata amenajata este o necesitate a cerintelor crescande de produse agricole. Utilizarea incompleta poate fi restrictionata de caracterul limitat a resurselor financiare. Consumul de apa la hectar este o marime ce tinde catre un nivel optim. Acest deziderat este realizabil prin extinderea tehnologiilor moderne de utilizare economica a apei si prin computerizarea exploatarii sistemelor de irigatii.

Prognoza consumului de apa in zootehnie. Consumul de apa in fermele zootehnice este dependent de dezvoltarea acestora si tehnologiile folosite. Deoarece reprezinta aproximativ 0,1% din totalul consumului pe tara nu apar probleme privind elaborarea unor prognoze realiste.

Prognoza consumului de apa in amenajarile piscicole si pentru nevoile publice nu prezinta decat un interes secundar. Chiar daca exista tendinta conturata de crestere a acestor consumuri de apa, volumul total necesar are o pondere scazuta in totalul economiei nationale si nu apar dificultati in asigurarea surselor necesare.

Pierderile de apa pe retea, evaluate la circa 0,4% din consumul total al tarii sunt suficient de ridicate pentru a se stabili cai si mijloace de diminuare. Prin cresterea gradului de dotare si prin imbunatatirea intretinerii retelei de apa, prin cresterea performantei manageriale si ridicarea calificarii personalului, este posibila diminuarea continua a pierderilor de apa.

Pericolul principal al resurselor de apa il reprezinta poluarea cu apele reziduale industriale zootehnice, orasenesti si altele. Cantitati mari de poluanti sunt deversati in apele de suprafata (zgura metalurgica, cenusa de termocentrala, steril din industria carbonifera, gunoaie menajere). Tot un mare pericol este si cel al contaminarii apelor freatice. S-a ajuns la o impurificare generala a hidrostructurilor freatice. Aceasta se datoreaza permanentei prezente a germenilor patogeni si prezentei fluctuante, dar cu intensitati si concentratii mari a azotatilor, fosfatilor si pesticidelor.

Pe o mare lungime a cursurilor de apa exista o intensa degradare a calitatii apei. De aceea, apa poate fi folosita numai prin tratari costisitoare. Si rezerva de apa subterana, ce se afla in zona de interes economic si social, in mare parte este afectata de cresterea concentratiei indicatorilor specifici de poluare.

Pentru atenuarea si lichidarea acestor pericole, este nevoie de construirea de statii de tratare a apelor reziduale, de elaborarea unui program national de protectie a apelor freatice si de reactivarea statiilor de tratare a apelor uzate din industrie, zootehnie si localitati urbane.

Gospodarirea rationala a apelor devine o activitate previzionala complexa. In aceasta trebuie sa se cuprinda evolutia consumului de apa fundamentat pe criterii tehnico-economice, necesitatea reciclarii apelor industriale prin crearea tehnologiilor necesare, crearea mijloacelor necesare combaterii poluarii apelor de suprafata si freatice si extinderea retelei de distributie a apelor in localitatile urbane si rurale. Posibilitatea realizarii acestor obiective este conditionata de resursele financiare alocate in acest domeniu. Chiar daca investitia specifica este ridicata, efectele pe termen lung, economice si sociale, sunt incontestabile. Conditiile de durabilitate a resurselor de apa argumenteaza oportunitatea si eficienta programelor de investitii in plan national.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1164
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site