Imprumuturile de stat

Imprumuturile de stat

• Imprumuturile de stat - caracterizare generala

• Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat

• Operatiuni prilejuite de imprumuturile de stat

• Imprumuturile de stat in Romania

• Imprumuturile de stat - aplicatii

Imprumuturile de stat - caracterizare generala

Resursele procurate de autoritatile publice pe calea imprumutului de stat sunt resurse financiare publice extraordinare.

La aceste resurse statul recurge, de regula:

Ø      fie din necesitati de trezorerie, atunci cand, pe parcursul executiei bugetului de stat, apar goluri temporare de resurse bugetare determinate de anumite neconcordante intre termenele la care se incaseaza veniturile si cele la care se efectueaza cheltuielile;

Ø      fie din necesitati de echilibru bugetar, atunci cand resursele ordinare, fiscale si nefiscale, sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor, pe intregul an.

Imprumutul de stat reprezinta obligatia generata de un contract prin care statul, in calitate de imprumutat, obtine fonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare, fonduri pe care se angajeaza sa le ramburseze, impreuna cu dobanda si alte costuri aferente, intr-o perioada specificata.

Imprumuturile de stat genereaza, deci, anumite cheltuieli suplimentare din partea statului, cheltuieli legate de plata dobanzilor, primelor de rambursare, castigurilor si altor avantaje acordate creditorilor statului, precum si cheltuieli legate de gestionarea datoriei publice.

Imprumuturile de stat se pot grupa dupa mai multe criterii, si

anume:

Ø      din punct de vedere al duratei pentru care se contracteaza:

Ø      imprumuturi pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv)

Ø      imprumuturi pe termen mediu (peste 1 an pana la 5 ani inclusiv)

Ø      imprumuturi pe termen lung (peste 5 ani)

Ø      imprumuturi fara termene precise de rambursare (imprumuturi perpetue)

Ø      din punct de vedere al locului de contractare:

Ø      imprumuturi contractate pe piata interna

Ø      imprumuturi contractate pe piata externa

Ø      din punct de vedere al pozitiei statului fata de creditori:

Ø      imprumuturi contractate direct de catre stat

Ø      imprumuturi garantate de stat, contractate de d economici si autoritatile administratiei publice Iocale.

Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat

La lansarea unui imprumut de stat sunt stabilite anumite elemente tehnice, care il definesc din punct de vedere juridic.

Aceste elemente se refera la:

Ø      denumirea imprumutului;

Ø      valoarea nominala, valoarea reala si cursul;

Ø      termenul de rambursare;

Ø      dobanda;

Ø      prima de rambursare;

Ø      alte avantaje oferite detinatorilor de inscrisuri ale imprumuturilor de stat.

Denumirea imprumutului poate fi legata de:

Ø      Termenul de rambursare:

Imprumuturile de stat se pot contracta:

Ø      pe termen scurt (pana la 1 an);

Ø      pe termen mediu (intre 1 si 5 ani);

Ø      pe termen lung (peste 5 ani);

Ø      fara un termen precis de rambursare.

Ø      In functie de termenul pentru care s-a contractat imprumutul, inscrisurile de stat pot lua forma:

Ø      bonurilor de tezaur;

Ø      politelor de tezaur;

Ø      certificatelor de trezorerie;

Ø      certificatelor (bonurilor) de impozite - pentru imprumuturile pe termen scurt;

Ø      obligatiuni sau titluri de renta - pentru imprumuturile pe termen mediu si lung;

Ø      titluri de renta perpetua - pentru imprumuturile fara termen.

Valoarea nominala, valoarea reala si cursul:

Ø      Valoarea nominala:

suma inscrisa pe titlul unui imprumut de stat.

Aceasta este valoarea de referinta la care se calculea dobanda cuvenita creditorilor.  

Ø      Valoarea reala:

reprezinta suma cu care se vinde (se cumpara) un inscris. Aceasta depinde de cursul de vanzare al inscrisurilor de stat, putand fi mai mica, egala sau mai mare decat valoarea nominala a acestora

VR = VN X Cp

VR = valoarea reala

VN = valoarea nominala

Cp = cursul inscrisurilor in momentul plasarii imprumutul

Ø      Cursul:

'pretul' cu care se cumpara si se vand 100 de unitati monetare la

valoare nominala si acesta poate fi:

Ø      al pari (egal cu 100);

Ø      sub pari (mai mic decat 100);

Ø      supra pari (mai mare decat 100).

Dobanda:

suma de bani pe care statul se obliga sa o puna la dispozitia subscriitorilor, ca plata pentru folosirea sumelor imprumutate de catre acesta.

Se stabileste ca relatie intre valoarea nominala si rata anuala a dobanzii (rata nominala sau de emisiune a dobanzii), astfel:

D = VN x Rn

unde:

D = suma absoluta a dobanzii anuale;

VN = valoarea nominala a inscrisurilor;

Rn = rata nominala a dobanzii

Rata dobanzii:

este expresia procentuala a dobanzii platite pe an pentru 100 de unitati monetare valoare nominala.

Ea depinde de:

Ø      raportul dintre oferta si cererea de capital de imprumut public;

Ø      rata dobanzii la creditele bancare;

Ø      rata inflatiei.

Ø      In cazul in care imprumutul de stat se plaseaza pe piata la un curs sub pari (mai mic decat 100 unitati monetare), suma incasata de stat de la subscriitori (valoarea reala) este mai mica decat cea pe care o datoreaza acestora si la care se calculeaza dobanda (valoarea nominala).

Ø      In acest caz, rata reala a dobanzii va fi mai mare decat rata nominala.

Prima de rambursare reprezinta suma de bani care se acorda creditorilor ca avantaj suplimentar.

Aceasta rezulta ca diferenfa intresuma de bani pe care statul a incasat-o in urma plasarii inscrisurilor (mai mica) si suma de bani pe care se angajeaza sa o restituie la rambursarea imprumutului (mai mare). Aceasta diferenta apare atunci cand cursul de rambursare este mai mare decat cursul de plasare a inscrisurilor de stat.

Prima de rambursare se determina dupa urmatoarele relatii

PR = VRr-VRp = (VN XCr)-(VNXCp)

PR = VNX(Cr-Cp)

unde:

PR = prima de rambursare

VRr = valoarea reala a imprumutului in momentul rambusarii

VRp = valoarea reala a imprumutului in momentul plasarii

VN = valoarea nominala a imprumutului

Cr = cursul inscrisurilor in momentul rambursarii

Cp = cursul inscrisurilor in momentul plasarii

Alte avantaje oferite detinatorilor de inscrisuri ale imprumuturilor de stat pentru a face mai atractiv un imprumut de stat, se procedeaza la inlocuirea dobanzii cu castiguri, prin tragere la sorti.

Statul poate acorda, insa, si alte avantaje subscriitorilor, ca de exemplu :

Ø      scutiri sau reduceri de impozite si taxe ale veniturilor obtinute pentru imprumuturile subscrise, precum si a celor provenite din eventualele tranzactii la bursa cu inscrisurile publice negociabile:

Ø      acceptarea de catre autoritatile fiscale a unor inscrisuri ale imprumuturilor de stat ca plata a unor impozite datorate de subscriitori:

Ø      neadmiterea executarii silite a inscrisurilor imprumuturilor de stat, in cazul declararii starii de faliment pentru detinatorii acestora;

Ø      garantii impotriva deprecierii monetare (exprimarea imprumuturilor intr-o valuta mai stabila, mai cu seama in cazul imprumuturilor contractate in strainatate, indexarea imprumuturilor in functie de evolutia preturilor, etc.).

Operatiuni prilejuite de imprumuturile de stat

Operatiuni prilejuite de imprumuturile de stat

Plasarea imprumuturilor de stat, se poate realiza:

Ø      prin subscriptie publica, realizata prin grija Ministerului Finantelor Publice sau a altor institutii specializate imputernicite de organul de decizie in acest sens. Subscriptia publica si varsarea sumelor subscrise se efectueaza fie la ghiseele statului (trezorerii publice, administratii financiare), fie la ghiseele institutiilor financiare publice sau private;

Ø      prin intermediul consortiilor bancare:

Ø      prin preluarea in comision a titlurilor imprumutului de stat.
In aceasta situatie statul intra in posesia sumelor imprumutate pe masura plasarii inscrisurilor de catre consortiu si achita acestuia un comision;

Ø      prin cumpararea titlurilor de catre consortiul bancar. In acest caz consortiul bancar castiga din diferenta intre pretul la care vinde
inscrisurile catre populatie si cel la care au fost achizitionate de la stat.

Ø      prin vanzare la bursa. Prin aceasta modalitate sunt plasare, de regula, inscrisurile unui imprumut nou atunci cand statul doreste ca acesta sa treaca neobservat. Aceasta modalitate se aplica limitat, deoarece o oferta mare de inscrisuri atrage dupa sine reducerea cursului acestora si implicit micsorarea randamentului financiar al imprumutului.

Imprumuturile de stat in Romania

Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, in urmatoarele scopuri:

Ø      finantarea deficitului bugetului de stat;

Ø      finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie;

Ø      finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului Trezoreriei statului din exercitiul curent;

Ø      refinantarea datoriei publice guvernamentale;

Ø      mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finantelor Publice;

Ø      finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotarare a Guvernului;

Ø      sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare;

Ø      alte situatii prevazute de lege.

Cap. XI Datoria publica

• Datoria publica - notiuni generale

• Indicatori de apreciere a datoriei publice

• Rambursarea datoriei publice

• Aspecte cantitative privind nivelul si structura datoriei publice a Romaniei

Datoria publica - notiuni generale

Datoria publica este definita ca fiind totalitatea obligatiilor financiare interne sau externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprurnuturi contractate direct sau Garantate de Guvem, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de catre autoritatile administratiei publice locale,de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente in Romania.

Datoria publica guvernamentala:

Ø      reprezinta totalitatea obligatiilor interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern,prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.

Datoria publica guvernamentala interna:

Ø      partea din datoria publica guvemamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Datoria publica guvernamentala externa:

Ø      partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datoria publica locala:

Ø      reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe, ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Datoria publica locala interna:

Ø      partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania.

Datoria publica locala externa:

Ø      partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Plafonul de indatorare publica externa

Ø      suma maxima imuturilor exteme pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile publice locale pe o perioada de un an.

Pentru determinarea plafonului de indatorare publica externa, Banca Mondiala recomanda utilizarea urmatorilor indicatori:

Ø      ponderea datoriei publice exteme in produsul intern brut In conformitate cu Tratatul de la Maastricht pentru tarile membre ale UE datoria publica totala (interna si externa) nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, in conditiile in care este limitata si rata deficitului bugetar la 3% din PIB;

Ø      raportul dintre serviciul datoriei publice exteme si volumul exporturilor de bunuri si servicii ≤ 30%;

Ø      raportul dintre deficitul balantei comerciale si PIB ≤ 5%;

Ø      raportul dintre datoria publica externa contractata si valoarea exporturilor de bunuri si servicii ≤ 2 x valoarea exporturilor de bunuri si servicii posibil de realizat intr-un an;

Ø      raportul dintre rezerva valutara si datoria publica externa contractata intr-un an > 25%;

Ø      raportul dintre rezerva valutara si valoarea importului lunar de bunuri si servicii ≥ 300% (rezerva valutara sa poata acoperi necesarul de import pentru cel putin 3 luni).

Indicatori de apreciere a datoriei publice

Pentru cunoasterea marimii datoriei publice si a serviciului pe care aceasta o genereaza, se utilizeaza o serie de indicatori de apreciere, dintre care mentionam:

Ø      Gradul de indatorare - arata cat la suta din produsul intern brut ar trebui utilizat pentru rambursarea integrala a datoriei publice intr-un an;

Ø      Nivelul datoriei publice exprimat intr-o moneda de circulatie internationala - se exprima, de regula in dolari SUA sau in euro si se utilizeaza in comparatiile internationale;

Ø      Nivelul mediu al datoriei publice exprimat intr-o moneda de circulatie internationala pe un locuitor - se utilizeaza, de asemenea, in comparatiile internationale;

Ø      Serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentand rate
de capital, dobanzi, comisioane si ale costuri aferente datoriei publice,
conform acordurilor sau contractelor de imprumut, la o anumita data sau
pentru o perioada determinata (de regula, un an);

Ø      Nivelul mediu al serviciului datoriei publice pe un locuitor;

Ø      Ponderea serviciului datoriei publice inprodusul intern brut;

Ø      Ponderea serviciului datoriei publice in totalul cheltuielilor publice (sau totalul cheltuielilor bugetare, dupa caz);

Ø      Rata datoriei externe - arata in ce masura exporturile pot acoperi obligatiile anuale ce decurg din exigibilitatea datoriei publice;

Ø      Nivelul contraprestatiei datorate de stat creditorilor sai - este dat de cuantumul anual al cheltuielilor cu dobanzile si cu celelalte cheltuieli
aferente datoriei publice ;

Ø      Ponderea dobdnzilor si a celorlalte cheltuieli aferente in produsul intern brut;

Ø      Ponderea dobanzilor si a celorlalte cheltuieli aferente in cheltuielile publice totale (sau totalul cheltuielilor bugetare, dup caz).

Rambursarea datoriei publice

Rambursarea datoriei publice guvernamentale

Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice

guvernamentale sunt:

Ø      disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

Ø      imprumuturile de stat pentru finantarea si refinantarea datoriei publice guvernamentale;

Ø      cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;

Ø      sumele incasate de catre institutiile mandatate de Ministerul Finantelor Publice pentru a administra imprumuturile externe contractate de acestea, in numele si in contul statului, de la beneficiarii finali de imprumuturi;

Ø      sumele incasate de Ministerul Finantelor Publice de la beneficiarii finali ai imprumuturilor, in baza acordurilor de imprumut subsidiar, incheiate in conditiile acordurilor de imprumut intervenite intre statul roman si creditori;

Ø      sumele prevazute in bugetele agentilor economiei care au contractat imprumuturi cu garantia statului;

Ø      fondul de risc, pentru situatiile in care sunt executate garantiile emise de Ministerul Finantelor Publice sau in cazul in care beneficiarii finali ai imprumuturilor directe si subimprumutate nu isi onoreaza obligatiile prevazute in acordurile de imprumut subsidiar sau in acordurile de imprumut subsidiar si garantie;

Ø      alte surse, in conditiile legii.

Rambursarea datoriei publice locale

Plata serviciului datoriei publice aferenta imprumuturilor contractate sau garantate de autoritatile publice locale se efectueaza exclusivdin bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.