Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

MODALITATI DE ANALIZA A FLUXURILOR DE TREZORERIE LA SC ALRO SA

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



MODALITATI DE ANALIZA A FLUXURILOR DE TREZORERIE LA SC ALRO SA



1. Prezentarea generala a sc Alro sa

In vederea valorificarii zacamintelor de bauxita din Muntii Apuseni (Muntii Padurea Craiului din zona Bihor), incepand din anul 1960 s-au efectuat cercetari, studii si s-au elaborat proiecte de executie pentru unitatile: "Intreprinderea de alumina" de la Oradea si "Intreprinderea de aluminiu" de la Slatina.

Capacitatea de productie la etapa I, la aluminiu, era de 50.000 t pe an, cu dezvoltari ulterioare pana la 150.000 t/an, dezvoltarea productiei de alumina de la uzina din Oradea, fiind corelata cu capacitatea de productie de la Slatina.

Producerea aluminiului la Slatina se realizeaza conform procedeului industrial unanim utilizat pe plan mondial, denumit Hall-Heroult, care consta in electroliza aluminei, dizolvata intr-o topitura de saruri de fluor. Tehnologia respectiva a fost achizitionata de la firma franceza Pechiney, liderul mondial in domeniu.

In anul 1970 s-a incheiat al 2-lea contract de licenta si know-how cu firma Pechiney, privind realizarea unei capacitati de 100.000 t/an aluminiu primar.

In anii 1972-1974 s-a atins capacitatea totala de productie de 213.300 t/an aluminiu primar.

In vederea cresterii gradului de industrializare a judetului Olt si a municipiului Slatina s-a hotarat, de catre factorii de decizie din acea perioada, dezvoltarea in continuare a capacitatii de productie a Intreprinderii de Aluminiu cu inca 50.000 t/an, prin realizarea a inca 2 hale de electroliza, fara incheierea unui nou contract de licenta si know-how.

Aceste hale s-au pus in functiune pana in anul 1980, realizandu-se astfel capacitatea finala de 263.300 t/an aluminiu primar. In acest mod, Intreprinderea de Aluminiu Slatina a devenit cea mai mare uzina de aluminiu primar din Europa, productia acesteia fiind exportata pe piata libera, in proportie de 36-50 % (anii 1980 - 1984), atingand maximul (73,48 % in anul 1989). Aceasta intreprindere a fost conceputa si realizata astfel incat sa fie un obiectiv unitar, independent, cu grad ridicat de siguranta si activitate importanta de export.

Dupa anul 1989, datorita neasigurarii energiei electrice necesare, in conditiile descresterii continue a necesarului de aluminiu pentru industria nationala si a scaderii accentuate a pretului de vanzare a aluminiului pe piata libera, guvernul a dispus reducerea succesiva a capacitatii de productie aluminiu primar la Slatina, pana la 106.000 t/an.

In anul 1994, datorita cresterii sensibile a pretului de vanzare a aluminiului pe piata libera si a posibilitatii asigurarii cu energie electrica, s-a ajuns ca la 01.01.1995 capacitatea de productie aluminiu primar, la Slatina sa fie de 130.000 t/an, ponderea exportului mentinandu-se la cca. 63% din productie.

S.C. ALRO S.A. Slatina este singurul producator de aluminiu primar din tara.

Pe langa aluminiu primar, societatea mai produce aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu.

Marca S.C. ALRO S.A. Slatina este protejata direct national in: India, Siria, Israel, Japonia, Anglia, Liban, SUA, Polonia, Danemarca.

Alte elemente principale care identifica si individualizeaza pe ALRO in contextul actual:

Dreptul de proprietate asupra terenurilor care este confirmat de Certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat de M.F. cu seria M03 nr. 0511 din 06.oct 1993 pentru suprafata de 991.524 mp si pentru care nu s-au inregistrat reclamatii.

Drept de proprietate intelectuala ca Firma, fiind inregistrat prin cererea de inmatriculare a societatii din 29.01.1991.

Marca inregistrata la O.S.I.M. sub nr. 9925 din 16.12.1997. Ca protectie internationala marca ALRO a fost inregistrata in 1998 la ROMINVENT S.A. sub. Nr. R347104 din 03. oct. 1998. In acest fel marca ALRO este protejata in toate tarile membre ale Aranjamentului de la Madrid (38 tari).

De asemenea este detinatoarea a 8 brevete si inventii, stipulate in analiza diagnostic.

Tehnologia de productie utilizata, achizitionata de la firma franceza Pechiney, liderul mondial in domeniu, consta in principal din:

- producerea anozilor carbonici precopti, utilizand ca materiale cocsul de petrol (calcinat) si smoala de huila (de calitate speciala);

- utilizarea cuvei de electroliza de 63 kA , echipata cu anozi carbonici precopti ;

- utilizarea sistemului "umed" de epurare a gazelor cu continut de fluor (emise in hale de catre cuvele de electroliza de tip "deschis" ) realizat in scrubere de tip orizontal, instalate in etajul tehnic al fiecarei hale de electroliza.

In momentul de fata, in afara halelor de electroliza nr. 1 - 4, mai sunt oprite, fiind in conservare, urmatoarele capacitati: turn de pasta nr. 3, instalatiile de asamblare anozi, nr. 1 si 3, 3 cuptoare de coacere anozi, instalatiile de epurare umeda a gazelor aferente halelor de electroliza oprite, turnatoria de aluminiu nr. 2.

Se apreciaza ca gradul de utilizare al capacitatilor principalelor sectii de productie, aflate in functiune, sunt:

- 100 % la halele de electroliza nr. 5 - 10;

- 33 % la hala de producere a aluminiului rafinat;

- 70 % la turnatoria de aluminiu nr. 1.

Tehnologii de fabricatie aplicate

Agentul economic ALRO S.A. a fost realizata in anii 1963-1980, sub forma unui obiectiv unitar, independent, cu grad ridicat de siguranta si activitate importanta de export aluminiu (sub forma de blocuri, placi, bare).

Componenta acestui agent economic (capacitatile aflate in productie in prezent), este urmatoarea :

silozuri de stocare alumina calcinata (6 bucati, avand fiecare capacitatea de 4.000 t/);

uzina de anozi si turnatorie, formata din:

- depozit de produse carbunoase ( cocs de petrol calcinat si smoala de huila);

- instalatia ,,Turn de pasta nr. 2,, pentru producerea anozilor cruzi;

- depozit de anozi cruzi;

- cuptoare de coacere anozi cruzi (3 bucati);

- depozit de anozi copti;

- instalatia de asamblare anozi copti nr. 2;

- sectia Turnatorie.

uzina de aluminiu formata din:

- sectiile de electroliza nr. 3 (halele nr. 5 si 6), nr. 4 (halele nr. 7 si 8) si nr. 5 (halele nr. 9 si 10).

- instalatia de electroliza pentru producerea aluminiului rafinat;

- instalatia de epurare umeda a gazelor cu continut de fluor si de producere criolita recuperata (aferenta halelor de electroliza pentru aluminiu primar);

- atelierul de curatire oale (de extractie si de transport aluminiu lichid).

Instalatii auxiliare:

- instalatii de transformare - redresare curent electric (aferente seriilor electrice in care sunt conectate halele de electroliza);

- statii de compresoare de aer;

- instalatii de producere aer instrumental;

- instalatii de producere apa: potabila, industriala, recirculata;

- instalatii de producere abur si apa fierbinte, inclusiv anexe (gospodarie de combustibil lichid, etc.);

- statia de incarcare acumulatori electrici;

- sectii si ateliere de reparatii :

* sectie reparatii utilaje metalurgice;

* sectie reparatii cuve si cuptoare;

* atelier electric si ATM;

* atelier reparatii mijloace de transport si ridicat;

Halda de slam si statia de neutralizare ape chimic impure;

Uzina de utilaj metalurgic si piese de schimb.

Centrul de calcul.

Din organigrama societatii prezentata in continuare se observa organizarea specifica societatilor comerciale romanesti, adaptabila in functie de activitatile desfasurate.

Potrivit structurii organizatorice aprobate si a constituirii Adunarii Generale a Actionarilor, organigrama include organele de conducere la nivel superior, sub care sunt redate succesiv celelalte functii organizatorice corespunzator dependentei ierarhice.

Statutul societatii comerciale ALRO S.A. Slatina reglementeaza organizarea si functionarea societatii si are in continut urmatoarele capitole:

- denumirea, forma juridica, sediul, durata;

- scopul si obiectul de activitate al societatii;

- capitalul social, actiunile;

- adunarea generala a actionarilor;

- consiliul de administratie;

- gestiunea societatii;

- activitatea societatii;

- modificarea formei juridice, dezvoltarea, lichidarea, litigii;

- dispozitii finale.

In baza acestui statut, care tine loc de Regulament de Organizare si Functionare (ROF), vor trebui intocmite fise de post pentru fiecare loc de munca in scopul folosirii mai bune a personalului si delimitarea raspunderilor acestuia.

Societatea comerciala dispune de Regulament de Organizare si Functionare (ROF) si Contract Colectiv de Munca, care reglementeaza, printre altele : timpul de munca si timpul de odihna, salarizarea si alte drepturi salariale, conditii de munca si protectia muncii, masuri de protectie a salariatilor, protectia femeilor, formarea profesionala economica si sociala, drepturile si obligatiile sindicale, etc.

Domeniu de activitate al societatii ALRO SA este cel metalurgic - Domeniu de activitate inscris in statutul societatii completat prin cererea de mentiuni din data de 19.12.1995 este :

producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu, efectuarea directa in nume propriu de operatiuni de export-import pentru produse, materii prime, materiale, piese schimb, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare, informatica, transport feroviar si rutier si alte activitati autorizate de lege.

SC ALRO SA este societate pe actiuni. Principalele produse fabricate sunt:

blocuri din aluminiu primar, puritate 99,7 % Al;

blocuri din aluminiu rafinat, puritate 99,99 % Al;

blocuri din aliaje de aluminiu primar;

placi si bare din aluminiu primar, turnate semicontinuu vertical;

bilete omogenizate din aliaje de aluminiu turnate semicontinuu vertical;

sarma semifabricata din aluminiu primar, turnata si laminata continuu prin procedeul Properzzi.

Societatea comerciala ALRO S.A. s-a constituit in baza H.G. nr. 30/14.01.1991 prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderii de Aluminiu Slatina. Societatea comerciala ALRO S.A. face parte din subramura metalelor neferoase, subramura care este organizata intr-o societate de strategie numita CONEF S.A. Bucuresti formata din toate societatile subramurii.

2. Situatia fluxurilor de trezorerie

a. Relatia dintre situatia fluxurilor de trezorerie, bilantul contabil si contul de profit si pierderi

Consideram interesant, atat pentru emitentul de situatii financiare cat si pentru utilizatorii acestora, sa prezentam legatura care exista intre tabloul fluxurilor de trezorerie, bilant si cont de profit, ca principale surse de informatii fnanciar-contabile. Aceasta corespondenta este structurata in tabelul 3.3.

Tabelul 3.3: Corespondentele intre masele patrimoniale si tabloul fluxurilor

Mase patrimoniale

Fluxuri

 

Rezerve de autofinantare

- rezerve si profit

- amortizari si provizioane

Excedent brut de exploatare

 

Stocuri, creante clienti, datorii furnizori

Variatia activelor si pasivelor de exploatare

 

Flux de trezorerie provenit din exploatare (ETE)

 

 

Imobilizari corporale si necorporale

Investitii corporale si necorporale

 

Imobilizari fianciare

Investitii financiare

 

Flux net degajat/utilizat din/in activitatea de investitii

 

Datorii financiare (fara credite de trezorerie)

Variatia datoriilor financiare

 

Capital social si prime

Cresteri sau reduceri de capital

 

Flux net din activitatea de finantare

 

Valori mobiliare de plasament

 

Disponibilitati

Variatia trezoreriei

 

Credite de trezorerie

Din analiza corespondentelor enumerate in tabelul 3.3, constatam faptul ca relatia

dintre   masele patrimoniale si fluxurile de trezorerie se structureaza in mod diferit, comparativ cu relatia bilant - tablouri de fnantare, numita si corespondenta clasica. Astfel, in corespondenta clasica nu deosebim decat corespondenta posturi bilantiere - variatii ale posturilor bilantiere, in timp ce in corespondenta mase patrimoniale - fluxuri de trezorerie se delimiteaza fluxurile pe cele trei tipuri de activitati (exploatare, investitii, finantare), concomitent cu utilizarea indicatorilor specifici analizei functionale: EBE si ETE.

Legatura tabloului fluxurilor de trezorerie cu contul de profit si pierderi se realizeaza, asa cum se observa in tabelul 3.3, prin intermediul excedentului brut de exploatare, care reprezinta un sold intermediar de gestiune calculat pe baza elementelor preluate din contul de profit si pierderi.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1841
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved