Organizarea CEC

Organizarea CEC

1 Infiintarea si evolutia CEC

CEC este una dintre cele mai vechi institutii bancare din Romania, fiind infiintata pe data de 24 noiembrie 1864, prin 'Inalta aprobare a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza'. De-a lungul celor aproape 140 de ani de existenta, CEC a parcurs toate etapele din istoria sistemului bancar din Romania, suferind numeroase transformari.

In perioada ani lor 1949-1990, CEC i s-a permis numai atragerea economiilor populatiei, finantarea bugetului de stat si acordarea de credite populatiei pentru construirea de locuinte si achizitia de bunuri de folosinta indelungata (autoturisme). Dupa 1990, cadrul juridic de reglementare al CEC a ramas neschimbat, ceea ce a impiedicat restructurarea si dezvoltarea sa institutionala pana in anul 1996, cand a fost promulgata Legea nr. 66 si a fost adoptat noul statut de functionare al CEC.

Potrivit Legii nr 66/2 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni in societatea bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman, principalul domeniu de activitate este atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti in lei si valuta ale populatiei, a disponibilitatilor banesti ale persoanelor juridice, precum si primirea de sume spre consemnare.

Legea nr 250/30 decembrie 1998 prevede, pe langa operatiunile anterioare ale CEC si operatiuni privind acordarea de credite persoanelor fizice, agentilor economici mici si mijlocii, statului si administratiei publice centrale si locale, din surse proprii sau din alte surse si pastrarea garantiei statului asupra depunerilor, dobanzilor si castigurilor populatiei.

Incepand cu anul 1997, CEC a inceput un proces de deschidere pe plan extern. Astfel, s-au dezvoltat relatiile cu Banca Mondiala, Fundatia Caselor de Economii pentru Cooperare Internationala din Germania, Comisia Europeana, BERD, etc.

Aparitia OUG nr. 5/11 martie 2004, prin care CEC este abilitata sa acorde Agentiei Nationale pentru Locuinte si Companiei Nationale de Investitii credite in suma totala de 6.500 miliarde lei, a starnit un val de indignare in sistemul bancar romanesc. Prin aceasta Ordonanta de Urgenta s-a acordat explicit (in articolul 5) CEC derogare de la prevederile legislatiei bancare, in sensul depasirii limitei de 20% din fondurile proprii prin expunerea fata de acesti debitori. Insusi Guvernatorul BNR a luat pozitie, cerand abrogarea acestei Ordonante si pledand pentru privatizarea CEC.

Ca urmare, Guvernul Romaniei a elaborat un proiect de O.U. pentru privatizarea CEC. Potrivit acestuia, pana la sfarsitul lunii septembrie 2004 va trebui semnat contractul cu un consultant de privatizare, care va trebui sa elaboreze o strategie de privatizare. Oricum, potrivit acordurilor semnate de Romania cu institutiile financiare internationale, CEC urma sa fie privatizata in perioada 2005-2006.

2. Structura organizatorica. Resurse umane

In prezent, CEC isi desfasoara activitatea in baza Legii nr 66 /1996 'privind reorganizarea CEC in societate bancara pe actiuni', republicata in 30 decembrie 1998 in temeiul art. 2 din Legea nr 250 /1998 si a Statutului nou, aprobat de Guvern prin HG nr. 1602 /2002.

CEC are un capital social de 1.497 miliarde lei, detinut integral de stat. La 31 decembrie 2007 CEC avea circa 9.500 salariati, care isi desfasoara activitatea in 1.493 unitati teritoriale. Este cea mai vasta retea de unitati din sistemul bancar, care necesita, insa, cheltuieli mari de functionare.

Structura organizatorica a CEC se axeaza pe impartirea teritorial - administrativa a tarii, constituind un tot unitar, ce determina o conducere centralizata a muncii de atragere a economiilor

banesti ale populatiei si de plasament a fondurilor disponibile. Reteaua unitatilor proprii CEC este constituita din: Centrala Casei de Economii si Consemnatiuni; 41 sucursale judetene; 42 sucursale orasenesti; 445 agentii orasenesti si 965 agentii comunale

Atat organizarea centralei, cat si a intregii retele este, in mare parte, orientata spre produs si nu spre client, motiv pentru care Centrala CEC, prin strategia sa, urmareste restructurarea retelei

La nivelul sucursalelor s-a realizat, intr-o oarecare masura, o structura organizatorica orientata spre client (este cazul activitatii de creditare). Structura organizatorica a retelei (agentii orasenesti si comunale) nu corespunde necesitatilor strategice de piata ale CEC. Ele sunt amplasate in teritoriu de multe ori fara a se tine seama de potentialul de piata existent si nici de specificul zonei geografice.

Sucursala CEC Bistrita isi desfasoara in prezent activitatea prin cele 45 de unitati teritoriale, avand incadrat un numar de 224 salariati. Reteaua sa de unitati cuprinde: ghiseul propriu al Sucursalei Timisoara, 17 agentii orasenesti si 26 agentii comunale.

Activitatea de creditare se realizeaza doar la nivelul Sucursalei CEC Bistrita , cu un numar de 20 salariati, din care 4 sunt antrenati in activitatea de recuperare a creditelor. Organizarea activitatii de creditare din cadrul Sucursalei Bistrita nu difera de cea a altor banci. Ca structura cuprinde: serviciul de credite; comitetul de credit; biroul risc de credit si recuperare.

3. Clienti bancii. Tehnologia informationala

Clientii CEC pot fi persoane fizice si persoane juridice.

Persoanele fizice carora CEC le poate acorda credite sunt:

~ orice persoana fizica care poate dovedi ca indeplineste conditiile cerute de CEC pentru fiecare credit in parte (credibilitate, capacitate de rambursare, garantii, etc.);

~ personalul propriu al CEC si familiile acestuia;

~ persoanele aflate in relatii speciale cu CEC.

Se considera persoane aflate in relatii speciale cu banca, in conformitate cu prevederile Normei BNR nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare, urmatorii:

a.)         reprezentantii APAPS in adunarea generala a actionarilor bancii;

b.)        administratorii bancii (inclusiv conducatorii bancii), cenzorii si auditorii independenti, persoane fizice, ai bancii;

c.)         cenzorii, persoane juridice, ai bancii si auditorul independent al bancii;

d.)        membrii unor comisii special constituite potrivit dispozitiilor legale in vigoare (comisia de supraveghere speciala a bancii, comisia de privatizare, etc.);

e.)         orice actionar, persoana juridica, ce exercita controlul efectiv asupra bancii, actionarii unei astfel de persoane juridice, care detin cel putin 10% din capital, si administratorii acestora;

f.)          orice actionar semnificativ al bancii;

g.)         orice societate comerciala la al carei capital social banca are o participatie de cel putin 10%;

h.)         personalul Bancii Nationale a Romaniei care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara;

i.)           membrii Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei;

Persoanele juridice care pot primi credite de la CEC se impart, de asemenea, in mai multe categorii:

a)            agentii economici mici si mijlocii cu capital privat, cu capital de stat sau capital mixt, care au pana la cel mult 249 de angajati (inclusiv) si nu sunt filiala a unei societati cu mai mult de 249 de angajati, iar cifra de afaceri anuala este de maxim 8.000.000 EURO;

b)            asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, constituite si definite potrivit legislatiei in vigoare;

c)            notarii publici si avocatii care desfasoara activitati independente, medicii si farmacistii, expertii contabili si contabilii autorizati.

Observatie: persoanele de la litera b) si c) trebuie sa fie de cetatenie roman a si, de asemenea, sa fie inregistrate fiscal.

Tehnologia informatica a CEC nu este, in opinia mea, la un nivel competitiv cu cea a celorlalte banci din sistemul bancar romanesc. Desi intre fiecare sucursala judeteana si Centrala CEC exista o linie telefonica inchiriata non-stop, folosita pentru trimiterea de e-mail, CEC nu dispune de un sistem informatic integrat, care sa permita transmiterea informatiilor in timp real intre toate agentiile, sucursalele si Centrala. De asemenea, nici in cadrul unei sucursale judetene nu exista o retea care sa realizeze legatura intre toate posturile. Exista cateva programe informatice, de exemplu pentru creditare (doar la persoanele fizice) sau pentru contabilitatea sintetica (o aplicatie care este comuna pentru sucursalele din intreaga tara), dar sistemul informatic nu este capabil sa faca fata cerintelor unei institutii de credit moderne.