PROBLEMATICA MASURARII FISCALITATII SI LIMITELE SALE

PROBLEMATICA MASURARII FISCALITATII SI LIMITELE SALE

Problematica masurarii fiscalitatii nu este pe deplin solutionata, ea ramanand preocupanta, datorita faptului ca este esentiala pentru politica fiscala. Nivelul fiscalitatii este dat in principiu de volumul prelevarilor fiscale. Valoarea absoluta a prelevarilor fiscale permite de asemenea exprimarea unor aprecieri cantitative si mai putin de ordin calitativ. In acest sens, solutionarea acestor inconveniente presupune apelarea la unele metode indirecte, formand si folosind indicatori caracteristici. Aceasta varianta de rezolvare este singura modalitate de dimensionare acceptabila a marimii, structurii si dinamicii fiscale.

Cum fenomenul fiscalitate este atat de complex, el nu poate fi apreciat printr-un singur indicator oricat de sintetic ar fi el.

Pentru ca un indicator fiscal sa fie mai sugestiv, atat cantitativ, cat si calitativ, el trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

-sa fie simplu, atat sub aspectul calculului, cat si in prezentarea rezultatelor. Calculul nu trebuie sa ceara prea multa munca, iar din punct de vedere al prezentarii, rezultatele trebuie gandite in asa fel incat sa fie la indemana tuturor, chiar si a celor cu o capacitate redusa de intelegere economica.

-sa prezinte acuratete si sa fie realist, in sensul ca in formarea si calculul acestuia trebuie sa se manifeste grija in executie, iar datele de fundamentare trebuie sa fie cat mai conforme cu realitatea. Nerespectarea celor doua criterii poate provoca interpretari eronate, generand confuzie si lipsa de incredere la nivelul utilizatorilor.

-sa fie reduse la minim interventiile legislative, sa se evalueze importanta acestor interventii, iar in cazul in care sunt imperios necesare, ajustarile sa fie cat mai bine explicate. Trebuie subliniat faptul ca aceste interventii pot reduce intelegerea rezultatelor indicatorilor si a increderii utilizatorilor in ei.

-sa se adapteze informatiile cerute si sa tina seama de datele disponibile la data constructiei, care pot restrictiona gradul de detaliere al indicatorului.

O caracterizare relativ fidela a fiscalitatii se poate face cu ajutorul unor indicatori de stare (presiune fiscala, randament fiscal, si structura fiscala) sau de efect (indicele de variabilitate fiscala, elasticitatea fiscala, flexibilitatea si multiplicatorul fiscal).

Tabel nr 2.1 

Nivelul gradului de fiscalitate in cateva dintre tarile cu o economie dezvoltata in 1992

Sursa: Manolescu, Gh. - "Buget. Abordare economica si financiara", Editura Economica, Bucuresti, 1997.

Comparativ cu cateva dintre tarile cu o economie dezvoltata, Romaniei ii este caracteristic un nivel mediu de fiscalitate. In conformitate cu Raportul anual pe 1996 al   B.N.R, tendinta de scadere a gradului de fiscalitate in Romania din ultimii ani nu s-a datorat inlesnirilor legale, ci indisciplinei "financiare care s-a accentuat si a ingreunat colectarea veniturilor cuvenite statului".