Operatia de baza a bancii

Operatia de baza a bancii

Inainte de a aborda in detaliu cum isi gestioneaza o banca activele si pasivele in scopul de a obtine profit cat mai mare, trebuie inteleasa operatiunea de baza a bancii.

In termeni generali, bancile obtin profituri prin vanzarea pasivelor, a datoriilor cu anumite de caracteristici (o combinatie specifica intre risc, lichiditate si venit), si cumparand active cu caracteristici diferite de cele ale pasivelor, acest proces fiind numit transformarea activelor. In loc sa acorde un inprumut vecinului pentru ca acesta sa-si cumpere o locuinta, o persoana poate depune banii intr-un depozit de economii, care permite bancii sa foloseasca fondurile colectate pentru a acorda un credit ipotecar vecinului, banca transformand depozitul de economii, care reprezinta un activ al detinatorului, intr-un imprumut acordat de catre banca, care reprezinta un activ al acesteia. O formulare alternativa a acestui proces de transformare este exprimata prin aceea ca banca se imprumuta pe termen scurt, constituind depozite, pentru a acorda imprumuturi pe termen lung.

Acest proces de transformare a activelor si de furnizare a unui set de servicii, precum eliberarea cecurilor, pastrarea documentelor, analiza creditelor etc, este similar oricarui proces de productie dintr-o firma. Daca banca produce servicii cerute, dezirabile la costuri joase si realizeaza venituri substantiale din vanzarea pasivelor, a resurselor sale, obtine profituri, daca nu, poate suporta pierderi.

Pentru a analiza operatia de baza a bancii, aceea a transformarii activelor, vom utiliza un instrument adecvat, numit contul T, prezentat formal in tabelul nr. 6.

Tabelul nr.6. Contul T

Contul T este un bilant simplificat, cu linii in forma unui T, care listeaza schimbarile care au loc in elementele bilantiere, pornind de la o pozitie initiala oarecare a bilantului.

Sa presupunem ca Vasilica a auzit ca o banca, X, furnizeaza servicii excelente, asa ca deschide un cont la vredere, operabil prin cec, de 100 euro, detinand de acum un depozit operabil prin cec de 100 euro la banca, care apare ca pasiv de 100 euro in bilantul bancii. Banca introduce bancnota de 100 euro in trezoreria sa, astfel ca activele bancii cresc cu 100 euro numerar in casierie.

Contul T pentru banca arata astfel:

Din acest moment numerarul este si parte a rezervelor bancii, contul T putand fi rescris astfel:

Notam ca deschiderea de catre Vasilica a unui cont operabil prin cecuri (la vedere), conduce la o crestere a rezervelor egala cu cresterea depozitelor.

Daca Vasilica deschide contul sau cu un cec de 100 euro tras asupra unui cont de la alta banca, sa spunem banca Y, se poate obtine acelasi rezultat, efectul initial asupra contului T de la prima banca fiind urmatorul:

Depozitele la vedere cresc cu 100 euro ca si inainte, insa acum banca X obtine 100 euro de la banca Y, acest activ al bancii X reprezentand numerar in curs de incasare, deoarece banca va incerca sa colecteze fondurile care-i apartin, ceea ce presupune timp si costuri. In schimb, banca X depoziteaza cecul in contul sau de la Banca centrala, care va incasa suma de la banca Y. Rezultatul este ca Banca centrala treansfera 100 de euro din rezervele bancii Y la banca X si pozitiile finale de bilant ale celor doua bancii vor arata astfel:

Banca X

Banca Y

Procesul initiat de catre Vasilica poate fi rezumat dupa cum urmeaza: atunci cand un cec este tras asupra unui cont de la o banca si este depozitat la o alta banca, banca care primeste depozitul isi sporeste rezervele cu suma de pe cec, in timp ce banca asupra caruia este tras cecul inregistreaza o scadere a rezervelor cu aceasi suma. Prin urmare, cand o banca primeste depozite suplimentere, aceasta castiga o suma similara de rezerve, iar cand pierde din depozite o anumita suma, inregistreza o pierdere similara si din rezerve.

Contul T este utilizat pentru studierea unor probleme diverse, prezentate in continuare. Pentru a intelege mai bine acest cont, sa analizam ce se intampla daca are loc o actiune inversa celei de mai sus, de exemlu daca Vasilica decide sa inchida contul sau de 100 de euro de la bamcaX prin tragerea unui cec de 100 euro si sa-i depoziteze intr-un nou depozit la vedere la banca Y.

Acum, ca am inteles cum castiga si pierd bancile rezerve, putem examina cum isi rearanjeaza o banca bilantul pentru a obtine profit, cind inregistreaza o modificare a depozitelor sale. Sa ne reintoarcem la situatia cand prima banca a primit un supliment de 100 euro in depozite la vedere.

Dupa cum se stie, banca este obligata sa pastreze o anumita parte din depozitele la vedere sub forma rezervelor obligatorii. Daca rata rezervelor ar fi 10%, rezervele obligatorii ale primei banci vor creste cu 10 euro, contul T fiind rescris astfel:

Sa vedem ce va trebui sa faca banca ca rezultat al depozitului la vedere suplimentar. Deoarece rezervele nu produc dobinda, banca nu beneficiaza de venit din activele suplimentare de 100 euro, insa intretinerea depozitului suplimentar de 100 euro este costisitoare, fiindca banca trebuie sa pastreze documentele, sa plateasca completarea cecului, sa returneze cecurile achitate etc. Evident, banca va realiza o pierdere! Situatia este si mai grava daca banca plateste dobanzi la depozite, precum la depozitele personale de economii. Daca totusi banca doreste sa obtina profit, va trebui sa utilizeze eficient toata sau o parte din suma rezervelor in exces, de 90 euro, disponibila.

Sa presupunem ca banca decide sa nu conserve rezerve in exces, si din acestea sa acorde imprumuturi, in acest caz contul T va arata astfel:

Banca este acum in situatia de a produce profit, deoarece detine pasive pe termen scurt, sub forma depozitelor la vedere, si cumpara active pe termen lung, sub forma imprumuturilor acordate, cu rata inalta a dobanzii. Dupa cum am mentionat mai sus, procedeul de transformare a activelor este frecvent formulat prin expresia ca bancile sunt implicate in afacerea de tipul: "inprumuta-te pe termen scurt si acorda imprumuturi pe termen lung". De exemplu, daca imprumutul acordat are o dobanda de 10% pe an, banca castiga 9 euro, iar daca pentru depozitul de 100 euro plateste, la o rata a dobanzii de 5%, 5 euro, si costurile de intretinere a depozitului sunt de 3 euro, depozitul il va costa 8 euro pe an, astfel incat profitul bancii va fi de 1 euro.