Perfectionarea produselor sistemelor bancare in Sistemul Bancar Romanesc

Perfectionarea produselor sistemelor bancare in Sistemul Bancar Romanesc.

Preocuparea constanta a bancii centrale de realizare a unui sistem bancar sigur, modern si competitiv, care sa asigure o buna intermediere si sa genereze incredere publicului, se concretizeaza, intre altele, in monitorizarea sistematica a pietei interne a produselor si serviciilor bancare si a tendintelor inregistrate in sectorul bancar european.

Cel mai recent studiu realizat in acest context de banca centrala a analizat urmatoarele produse/servicii care se circumscriu situatie mentionate:

credite pentru investitii;

credite ipotecare;

credite pentru agricultura;

credite pentru Administratia Publica Locala( APL);

credite pentru Intreprinde Mici si Mijloci;

instrumente financiar derivate.

Produsele si serviciile au fost selectionate pe baza consultarilor cu numerosi reprezentantii ai comunitatii bancare in cadrul carora s-a evidentiat faptul ca in conditiile in care bancile considera saturata piata creditelor corporative pe termen scurt, strategiile lor de expansiune vizeaza, in principal, produsele de mai sus.

Scopul principal al elaborarii acestei lucrari l-a constituit necesitatea trecerii la o etapa proactiva in reglementarea si supravegherea bancara, in care BNR sa nu se limiteze la a reactiona la evolutiile pietei, ci sa incerce sa le anticipeze si sa sensibilizeze factorii decizionali in vederea adoptarii acelor masuri care sa conduca la dezvoltarea sustenabila a activitatii bancare din Romania.

Rezultatele studiului au confirmat faptul ca majoritatea produselor analizate se afla intr-un stadiu ineficient de dezvoltare, factorii care franeaza dezvoltarea acestora fiind, in principal, legatii de:

Conditiile macroeconomice

Instabilitatea mediului macroeconomic constituie un impediment pentru buna desfasurare a activitatii agentilor economici, dar si a bancilor, prin faptul ca in conditii mult prea putin predictibile, planurile de afaceri ce stau la baza creditarii au un grad scazut de credibilitate din punctul de vedere al finantatorului.

Cadrul legal inadecvat/insuficient dezvoltat

Existenta unui cadru legal inconsecvent si incomplet, precum si a unor proceduri judiciare si extra judiciare pentru recuperarea creantelor pe cale executarii silite, costisitoare si de lunga durata are un impact negativ asupra activitatii de finantare.

Comportamentul participantilor la piata

Parteneriatul banca - client are de suferit, din cauza:

lipsei de transparenta a situatiei reale a patrimoniului agentilor economici ;

nepromovarii principiilor de conducere corporativa;

slabei utilizarii a instrumentelor specifice managementului riscurilor.

Astfel, gradul de intermediere bancara in Romania, exprimat ca active bancare/ produs intern brut, reprezenta la sfarsitul anului 2002 doar jumatate din nivelul inregistrat in Polonia si un sfert din cel raportat de Banca Nationala a Cehiei in aceiasi perioada. In cea ce priveste productivitatea activitatii bancare ( active bancare/ angajatii in sectorul bancar) aceasta era in Romania, in perioada mentionata, de trei ori mai mica decat in Polonia si de sase ori mai mica decat in Cehia.

Credite pentru investitii[25]

Pe baza datelor disponibile la nivelul sistemului bancar din Romani, in perioada decembrie 2002 - iunie 2003, se constata o evolutie ascendenta a creditelor pentru investitii ( figura numarul 1), a caror valoare era mijlocul anului 2003 era de 50 582 miliarde lei(1,53miliarde USD).

Volumul creditelor pentru in vestitii si creditelor ne guvernamentale acordate de banci   fig. nr. 1.

Sursa: CRB, valori actualizate la 30.06.2003, utilizand IPC

Ponderea creditelor pentru investitii in totalul creditelor neguvernamentale

Evolutia anuala a creditelor pentru investitii si a creditelor neguvernamentale

Sunt cuprinse creditele si angajamentele

Cu toate acestea, ponderea creditelor pentru investitii in totalul creditelor neguvernamentale acordate pe sistem bancar a scazut in mod constant de la un an la altul, de la 27,09% in decembrie 2001 la 22,53% in iunie 2003 (fig. nr. 1).

Analizand structura creditelor pentru investitii pe scadente (fig. nr. 3), se constata ca peste 60% din acestea sunt acordate pe termen mediu, bancile evitand asumarea riscurilor asociate finantarii proiectelor de investitii pe termen lung, in special datorita dificultatii de previzionare a evolutiei afacerii pentru care se solicita creditarea, in conditiile instabilitatii macroeconomice.

Volumul creditelor pentru investitii in functie de termenul de acordare

fig. 3 mld lei

Sursa : CRB, valori deflatate cu IPC

Ponderea in functie de scadenta a creditelor pentru investitii

procente.

Evolutia ponderii creditelor pentru investitii in functie de termenele de acordare.

procente

Totodata, se remarca orientarea preponderenta a activitatii de creditare spre finantarea proiectelor de investitii ale agentilor economici cu capital privat (fig. 2) si spre acordarea in valuta acestui tip de credit ( fig. nr.4)

Ponderea creditelor pentru investitii pe forme de proprietate. fig.2

Sursa: CRB

Ponderea creditelor pentru investitii pe forme de proprietate

Contributia sectoarelor de activitate la formarea PIB

Sursa: INS-Anuarele Statistice 2001-2002

Volumul creditelor pentru investitii in functie de moneda   fig. 4.

Sursa: CRB, valori deflatate cu IPC

Volumul creditelor pentru investitii in functie de valuta

mld. lei

PPonderea sumei acordate in lei si valuta In total credite pentru investitii procente

Pe ansamblu, nu se poate vorbi despre factori specifici care franeaza dezvoltarea pietei creditului de investitii, dimensiunea actuala a acestuia fiind influentata in principal, de:

1 comportamentul participantilor la piata;

2 conditiile macro economice .

1 a) pe deoparte, bancile manifesta aversiune fata de riscurile aferente creditarii pe termen mediu si lung, preferand acordarea de credite pe termen scurt.

b) pe de alta parte, investitorii manifesta reticenta fata de creditele bancare, deoarece:

- dobanzile active mari sunt reflectate in costurile echipamentelor achizitionate;

- nivelul culturii bancare din Romania este scazut, iar majoritatea oamenilor de afaceri nu se adreseaza inca bancilor ca unor potentiali parteneri si consultanta.

2 conditiile macroeconomice nefavorabile a avut un puternic impact asupra volumului surselor de finantare a creditelor pentru investitii acordate in moneda nationala (fig.4), bancile intampinand dificultati in atragerea de depozite in lei pe termen mediu si lung.

Accesul la creditele pentru investitii in lei este limitat si datorita nivelului restrictiv al dobanzilor active practicate de banci. Dimensiunea pietei creditului de investitii nu poate fi disociata de volumul investitiilor realizate in economia nationala. Analizand datele din figura numarul 5 se constata ca volumul total al investitiilor din Romania a fost, in perioada 1997-2001, de aproximativ de doua ori mai mic decat cel din Ungaria si de aproximativ patru ori inferior celui din Polonia.

Volumul total al investitiilor realizate pe ansamblul economiei.  mld USD

Sursa: CSTAT Statistical Buletin 2000/3 si 2001/4

Volumul investitiilor pe ansamblul economiei

Cu toate acestea, apreciem ca stabilitatea macroeconomica si alinierea la legislatia comunitara vor avea un puternic impact pozitiv asupra schimburilor cu exteriorul, in general, si asupra investitiilor in special

Creditul ipotecar

Piata creditului ipotecar in Romania. Avand in vedere ameliorarea cadrului economic general, principalele banci din Romania si-au manifestat in ultimi trei ani interesul pentru extinderea pietei creditului ipotecar. Totusi inca volatilitatea accentuata a economiei, incertitudinile legate de previzionarea corecta a raportului de schimb ROL/USD, ROL/EUR, nivelurile ridicate ale ratelor dobanzii au reprezentat obstacole majore in sporirea portofoliului de credite pe termen mediu si lung.

Evolutia creditelor ipotecare acordate de unele banci din Romania

Sursa: Valori actualizate la 31.12.2002 utilizand IPC

In perioada 2000-2002, bancile din Romania au acordat credite ipotecare persoanelor fizice pentru construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locative pe termene care nu au depasit zece ani. Creditele ipotecare au fost acordate, in principal, in baza legislatiei generale[26]. Reticenta bancilor de a acorda credite ipotecare in baza Legii 190/1999 s-a datorat unor limitari impuse de prevederile acestora, respectiv:

modul de calcul al indicelui de referinta al dobanzii la creditele ipotecare trebuia stabilit prin hotararea guvernului;

creditele ipotecare se putea acorda numai in lei;

durata minima pentru care putea fi acordate creditele ipotecare populatiei era de zece ani.

Evolutia creditelor ipotecare acordate de catre bancile comerciale din Romania in perioada 30.06.2000-31.12.2002, precum si clasificarea acestora in functie de moneda de exprimare (lei/valuta )sunt prezentate in figura 6.

Clasificarea creditelor ipotecare acordate in functie de moneda de exprimare

Sursa: Valori actualizate la 31.12.2002, utilizand IPC

Din analiza datelor cuprinse in aceasta figura, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

desi portofoliul de credite ipotecare a crescut a crescut in termeni reali de circa patru ori in perioada de 30.06.2001-31.12.2002, creditele ipotecare nu au inregistrat un trend consecvent in aceasta perioada.

ponderea creditelor ipotecare in totalul creditelor acordate de banci a inregistrat niveluri extrem de reduse.

ponderea creditelor ipotecare restante/indoielnice in totalul creditelor ipotecare acordate de banci a inregistrat niveluri reduse si in scadere in perioada analizata, respectiv de la 0,43% la 0,19%.

in perioada 30.06.2000-30.06.2001, cea mai mare pondere, de circa 65% din totalul creditelor ipotecare acordate, au detinut-o creditele ipotecare acordate in lei.

Tot la sfarsitul anului 2002 valoarea portofoliului de credite ipotecare la nivelul sistemului bancar a fost de circa 90-100 milioane USD, ceea ce a reprezentat 1,95%din totalul creditelor neguvernamentale si 0,22% din PIB[27] valorile acestor indicatori reflecta dimensiunea extrem de redusa a pietei creditului ipotecar in Romania, datorata gradului scazut de utilizare a acestui produs la nivelul bancilor.

Piata creditului ipotecar in tarile de tranzitie din centrul si estul Europei.

Evolutia creditelor ipotecare in Cehia (1997-2001), Polonia (1996-2001), Bulgaria (1999-2002), precum si ponderile creditelor ipotecare in total credit intern si in PIB inregistrate in aceste tarii sunt sintetizate in figura numarul 7.

Evolutia creditelor ipotecare in Cehia si Polonia

In tarile supuse analizei, au existat doi factori principali care au stimulat dezvoltarea creditului ipotecar:

acordarea de facilitatii beneficiarilor de credite ipotecare prin implicarea statului;

diversitatea surselor de finantare, datorata aplicarii in paralel, in sistemul bancar a doua sau mai multe modele de finantare din domeniul creditului ipotecar:

٭modelul bancii comerciale;

٭modelul bancii ipotecare;

٭modelul casei de economii pentru domeniul locativ;

٭modelul pietei secundare.

Majoritatea tarilor in tranzitie din centrul si estul Europei au procedat la adoptarea legislatiei privind bancile ipotecare si emisiunea de obligatiuni ipotecare, respectiv Cehia in 1995, Ungaria si Polonia in 1997, Slovacia in 1996-1998 si Bulgaria in 2000.

In prezent emisiunea de obligatiuni ipotecare reprezinta numai 20% din totalul surselor de finantare a creditelor ipotecare in tarile din centru si estul Europei.

Pentru domeniul locativ, adoptarea legislatiei in acest domeniu sa realizat in anul 1992 in Slovacia, in 1993 Cehia ,in 1996 Polonia, in 1997 Ungaria atat in cea ce priveste numarul contractelor incheiate, numarul si valoarea creditelor acordate, cat si in ceea ce priveste volumul primelor valorificate de stat asa cum rezulta in figura numarul 8.

Evolutia activitatii caselor de economii pentru domeniul locativ in Cehia

Evolutia activitatii caselor de economii pentru domeniul locativ in Slovacia

Evolutia activitatii caselor de economii pentru domeniul locativ in Ungaria

Sursa: The Urban Institute

Creditul pentru agricultura in Romania

Agricultura, a treia ramura in economia nationala din punct de vedere a ponderii valorii adaugate brute in PIB, dupa servicii si industrie. Acest fenomen se datoreaza atat unor factorii ce tin de mediu si stabilitatea economica la nivel national, ce influenteaza cererea si oferta de credite pentru agricultura.

Analiza efectuata acopera perioada 30.06.2000-31.12.2002 si se bazeaza pe datele transmise de sase bancii[28]. In perioada mentionata sa constatat ca volumul creditelor acordate agriculturii de catre aceste bancii nu a avut o evolutie constanta, in sensul ca in decembrie 2001 au fost marcate de o reducere cu aproximativ 5% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2000, iar in decembrie 2002 acestea au crescut cu 19,6% comparativ cu luna decembrie a anului 2001(figura numarul 9).

Evolutia creditelor pentru agricultura acordate de sase dintre primele banci comerciale din Romania  fig. nr. 9

Renuntarea la acordarea de facilitatii de catre stat se reflecta si in volumul mai mare de credite restanteindoielnice inregistrate in perioada 31.12.2001-30.06.2002 comparativ cu perioada 31.12.2000-30.06.2001.

Clasificarea creditelor pentru agricultura in functie de moneda de exprimare  fig. nr.10

Sursa : primele sase comerciale din Romania (BCR, BRD, BT, BP, BR,CR)

In ceea ce priveste clasificarea creditelor pentru agricultura in functie de moneda de exprimare( figura numarul 10) se constata ca in cadrul portofoliului de credite pentru agricultura ponderea majoritara o detin creditele acordate in lei dar, incepand cu semestrul intai 2002, se observa o crestere semnificativa a ponderii creditelor acordate in valuta comparativ cu perioada anterioara, acest lucru putandu-se datora, acordarii in anul 2002 de catre FGCR de garantii in valuta la credite acordate in valuta ceea ce a condus la o crestere a cererii pentru aceasta categorie de credite.

Piata creditului agricol in tarile central si est-europene

Sectorul bancar din aceste tarii manifesta retinerii in ceea ce priveste acordarea de credite agentilor economici din agricultura si pare sa nu existe o competitie intre banci in ceea ce priveste oferta acestui produs bancar.

Garantarea creditelor acordate agentilor economici din agricultura se realizeaza in alte tarii de institutii similare Fondul de Garantare a Creditului Rural, respectiv:

Fondul de Suport si Garantare pentru Agricultura si Paduri din Cehia a fost constituit in 1994 si asigura credite pe termen lung si scurt;

Fundatia de Garantare a Creditului Rural din Ungaria, constituita In 1991 si asigura credite pe termen lung si scurt;

Agentia pentru Restructurarea si Modernizarea Agriculturii din Polonia, constituita in anul 1994 ce ofera subventii la creditele acordate de bancile comerciale;

Fondul de Sprijin al Statului pentru Agricultura si Industrie Alimentara din Slovacia, constituita in 1994, ce asigura programe de imprumut speciale pentru fermieri.

In tarile central si est-europene cum sunt Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, agricultura si sectoarele economice, se afla intr-un stadiu mai avansat de dezvoltare, iar organizatiile de producatori au un rol important in agricultura, fermierii primind suport financiar prin intermediul acestor organizatii.

Volumul creditelor agricole acordate de bancile comerciale din tarile central si est-europene analizate a inregistrat un trend descrescator (Cehia in 1996-2001; Slovacia in 1995-1998 si 2000-2001; Ungaria in 1999-2001 (fig. nr. 11)).

Evolutia creditelor pentru agricultura in Romania si tarile centrale si est-europene  fig. nr.11

Sursa: website-urile bancilor centrale

In ceea ce priveste ponderea creditelor pentru agricultura acordate in total credit intern, acestea a inregistrat valori reduse in perioada 1995-2001 in Cehia, Slovacia, Ungaria ( fig. nr. 11), valori apropiate celor inregistrate si in Romania.

Credite pentru Administratia Publica Locala (APL)

Piata creditului pentru APL - piata creditului APL din Romania se afla intr-o faza de dezvoltare, fiind caracterizata printr-un volum a creditelor acordate. Se remarca faptul ca, initial, bancile au fost orientate catre acordarea de credite in valuta APL, inregistrandu-se o tendinta generala de scadere a acestora in favoarea creditelor in moneda nationala, ajungandu-se la sfarsitul anului 2002 la valori aproximativ egale ale celor doua categorii de credite. Volumul creditelor acordate APL sa mentinut la un nivel relativ constant inregistrandu-se oscilatii in fiecare an . Cauzele nivelului redus de dezvoltare a pietei creditului pentru APL din tara noastra sunt multiple, ele regasindu-se atat la nivelul cererii cat si la nivelul ofertei.

In ceea ce priveste oferta este de mentionat faptul ca, in anul 2002, Ministerul Administratiei Publice a elaborat un proiect de ordonanta privind infiintarea unei Banci de Investitii a Autoritatilor Locale, avand ca actionar statul Roman.

In pofida aspectelor pozitive mentionate anterior, se inregistreaza inca obstacole in calea dezvoltarii pietei creditului pentru APL, ceea ce explica dimensiunile inca reduse ale acestuia.

Evolutia pe piata din Romania a creditelor acordate de APL

Volumul creditelor acordate de APL  fig. nr. 12.

mil. lei

Sursa: valori actualizate la 31.12.2002 utilizand IPC

Evolutia creditelor acordate de APL  procente

Volumul creditelor acordate APL

Creditul pentru Intreprinderi Mici si Mijloci

Piata creditului pentru IMM - avand in vedere faptul ca sectorul IMM cunoaste o dinamica accentuata si prezinta o importanta deosebita in ansamblul economiei nationale, o analiza a pietei creditelor acestei categorii de intreprinderii trebuie sa ia in vedere participarea respectivului sector la formarea indicatorilor macroeconomici. In timp ce creditele de care a beneficiat sectorul IMM a reprezentat doar 36.51% din totalul celor acordate persoanelor juridice,acestea au contribuit intr-o proportie mai mare (55%) la formarea PIB.

Potrivit unui studiu realizat de consultantii PHARE, in anul 2002 din totalul IMM eligibile pentru programele de creditare ale bancilor (20%) din totalul IMM. Este de precizat faptul ca, in comparatie cu situatia inregistrata in tarile invitate sa adere la UE , in Romania procentul de IMM beneficiare ale programelor de creditare ale bancilor este foarte scazut.

Se remarca faptul ca nu toate bancile includ in portofoliul lor de creditare sectorul IMM. Bancile sunt reticente in creditarea sectorului IMM. din motive care tin de unele din caracteristicile acestuia care pot induce activitatii de creditare un risc necontrolabil mare.

Instrumente financiare derivate 

Dimensiunea pietei. La sfarsitul anului 2002, volumul tranzactiilor cu instrumente financiare derivate[31] efectuat de bancile din Romania se situa la un nivel de 5620 miliarde lei (170 milioane USD), valoare nesemnificativa atat in comparatie cu volumul tranzactiilor din alte tarii (fig. nr.13), cat si ca pondere in total active in sistem bancar.

Volumul pietei instrumentelor financiare derivate   fig. nr. 13

Romania mld. lei

Ungaria mil. USD

Sursa: Web-site-ul Bancii Centrale a Ungariei

Cehia mil.USD

Sursa: Web-site-ul Bancii Nationale a Cehiei

Contributia pietei organizate la total tranzactiilor a inregistrat fluctuatii importante, cunoscand un maximum de 16.5% la mijlocul anului 2002, pentru ca la sfarsitul aceluiasi an sa inregistreze cote apropiate de zero (figura numarul 14).

Conditiile pietei organizate la totalul tranzactiilor cu derivative in sistemul bancar romanesc.  fig. nr.14

mil. lei

Sursa: Rapoarte trimestriale ale bancilor - model 4025 si model 4125;valori actualizate la 31.12.2002, utilizand IPC

de remarcat este faptul ca in Polonia ponderea majoritara a tranzactiilor cu instrumente financiare derivate a fost detinuta, de-a lungul intregi perioade analizate, de tranzactiile speculative (figura numarul 15).

Operatiuni cu IFD dupa scopul initierii.  fig. nr. 15

Polonia  mil. zloti

Sursa: Web-site-ul al Bancii Nationale a Poloniei.

In 2001, piata derivativelor din Polonia a cunoscut cresteri importante, datorate in principal bancilor cu capital strain (peste 71% din operatiunile speculative au fost realizate de patru bancii controlate de investitorii straini).

Semnificativ este faptul ca pietele derivativelor din Cehia si Polonia au o pondere minima in piata mondiala, volumul insumat al tranzactiilor derulate pe aceste piete reprezentand in perioada de referinta a studiului BIS doar 0.004% din activitatea globala.