Plasamente in actiunile ELJ, RBR si TBM cotate la BVB

Plasamente in actiunile ELJ, RBR si TBM cotate la BVB

Formarea pretului de deschidere si executarea ordinelor la acest pret

Tabelul 1 - Evolutia preturilor actiunilor RBR, TBM si ELJ in luna octombrie 2005

Nota

Pentru cazurile in care nu se tranzactioneaza o anumita clasa de actiuni intr-o anumita

sedinta de tranzactionare se considera valoarea avuta in cea mai recenta sedinta de tranzactionare anterioara.

Presupunem pentru actiunea TBM ca sosesc in Bursa la deschiderea sedintei din 4 octombrie 2005, urmatoarele ordine de cumparare si vanzare:

Tabelul 2 - Ordinele de cumparare si vanzare din 4 octombrie pentru TBM

Presupunem ca ordinele vin in bursa doar pe segmentul regular,caz in care numarul actiunilor atat pentru ordinele de cumparare cat si pentru cele de vanzare trebuie sa fie multiplu de 100. In plus preturile de cumparare si cele de vanzare la limita trebuie sa respecte restrictia :

(1-0.15)≤( P_{c ,}P_c ) _limita ≤ (1+0.15)

Exemplu : pentru TBM RON

Astfel pentru 4 octombrie preturile de cumparare si cele de vanzare la limita trebuie sa respecte restrictia :

7.7775≤( P_{c ,}P_c ) _limita ≤10.5225 RON

Formarea pretului de deschidere

Pretul de deschidere(fixing) este un pret unic format in perioada de timp alocata pre-deschiderii sedintei de bursa.

Tabelul 3

Executarea ordinelor la pretul de deschidere

Ordine executate la pretul de deschidere (9.5 RON) indiferent de pretul cu care ordinele au intrat pe piata:

Tabelul 4

* Se executa numarul de actiuni care cumulate cu pasul anterior sa fie egal cu

min(∑ nc ,∑ nv ) la pretul de 9.5 RON/actiune

** Totalul actiunilor cumparate prin ordine de cumparare trebuie sa fie egal cu totalul

ordinelor de vanzare = min(∑ nc ,∑ nv ) la pretul de deschidere

Variatia pretului de deschidere fata de pretul de inchidere din ziua anterioara

Se poate calcula in dimensiuni absolute sau relative :

VAR_abs= = = 9.5 - 9.15 = 0.35 RON

VAR_rel = = =

2 Analiza grafica a preturilor celor trei clase de actiuni

Figura 1

Analiza graficului bara pentru primele zece zile de tranzactionare consecutive din luna octombrie 2005:

3 octombrie : ecartul dintre ordinele de cumparare si cele de vanzare este mare,iar pretul de inchidere corespunzator barei orizontale se afla la mijlocul barei verticale, ceea ce indica o pozitie de echilibru intre cerere si oferta.

4 octombrie : ecartul dintre tipurile de ordine este foarte strans iar pretul de inchidere se afla la extremitatea superioara a barei verticale(apropiat de pretul maxim) ceea ce indica faptul ca cererea a fost mult mai mare decat oferta

5 octombrie : ecartul are o dimensiune similara cu cea din ziua precedenta dar pretul de inchidere se afla la extremitatea inferioara a barei verticale(apropiat de pretul minim) ceea ce indica faptul ca cererea a fost mult mai mica decat oferta

6 octombrie : ecarul este aproape insignifiant,iar pretul se inchidere aproape se confunda cu pretul minim sau cel maxim indicand un raport de echilibru intre cerere si oferta

7 octombrie :ecartul este mai mare decat in cele trei zile precedente si pretul se inchidere e apropiat de pretul minim, oferta fiind in aceasta zi mai mare decat cererea

10 octombrie :ecartul este similar zilei precedente dar de aceasta data cererea este mult mai mare proportional decat oferta

11 octombrie :ecartul este mai mare decat in ziua precedenta si cererea continua sa fie mult mai mare proportional decat oferta

12 octombrie :ecartul are o dimensiune mult mai mare,similara cu cea din prima zi de sedinta a lunii octombrie insa se observa inversarea raportului dintre cerere si oferta comparativ cu ziua precedenta

13 octombrie :ecartul se micsoreaza fata de ziua precedenta,iar raportul dintre cerere si oferta ramane asemanator cu cel din ziua precedenta

14 octombrie :ecartul este mai mare decat in ziua precedenta si pretul de inchidere coincide cu pretul minim, deci cererea este mult mai mica decat oferta

Pe ansamblul perioadei analizate de 10 zile sunt trei zile cu cerere mult mai mare decat oferta, un numar egal de zile in care situatia este opusa iar in alte patru zile cererea si oferta se afla intr-un raport de echilibru relativ. In concluzie putem spune ca pentru perioada analizata raportul dintre cererea si oferta pentru clasa de actiuni ELJ este unul de echilibru.

Figura 2

Pentru a observa evolutia pretului de inchidere putem utiliza trei metode:

cea mai simpla este consta in analiza liniei de trend a pretului de inchidere, care ne indica o evolutie ascendenta a pretului de inchidere

a doua metoda presupune atribuirea de semne aritmetice pentru fiecare zi cu sedinta de bursa astfel:

"+" pentru evolutia pozitiva a pretului de inchidere

"0" pentru evolutia constanta a pretului de inchidere

"-" pentru evolutia descrescatoare a pretului de inchidere

Analizand graficul evolutiei pretului de inchidere obtinem urmatoarele rezultate:

pentru "+" 10 aparitii

pentru "0" 3 aparitii

pentru "-" 6 aparitii

Pe baza acestor rezultate putem concluziona ca si in cazul primei metode ca pretul

de inchidere al actiunii TBM are o evolutie ascendenta in luna octombrie 2005.

a treia metoda determina trendul pe baza determinarii dreptei de rezistenta si a

dreptei suport pentru graficul liniar al evolutiei pretului de inchidere.

3 Trendul si semnalele de cumparare sau vanzare pentru cele trei clase de actiuni

Dreapta de rezistenta trece prin doua puncte ce corespund celor mai mari preturi de inchidere astfel incat graficul sa ramana sub aceasta dreapta.

Dreapta suport uneste cele mai mici doua preturi de inchidere diferite astfel incat graficul sa se situeze deasupra dreptei suport.

Figura 7

Atat dreapta suport cat si dreapta de rezistenta au o orientare ascendenta ceea ce ne indica un trend ascendend pentru evolutia pretului de inchidere al actiunii TBM in luna octombrie 2005. Cererea ce sustine acest trend este mai mare decat oferta per parcursul perioadei analizate. In urma analizei trendului pentru actiunea TBM putem concluziona ca

pentru investitor semnalul este de cumparare a acestei clase de actiuni.

Utilizand prima metoda enuntata in subcapitolul precedent putem concluziona analizand liniile de trend pentru clasele de actiuni ELJ si RBR ca acestea au un trend descendent pe parcursul perioadei analizate, RBR avand un trend descendent cu un caracter mai pronuntat.