Riscurile in finantarea internationala

Riscurile in finantarea internationala

Intrebari de sinteza

Cum puteti defini riscul in activitatea de finantare internationala ?

Care sunt cele mai importante riscuri la care se expun cei care sunt implicati in activitatea de finantare internationala ?

Care este diferenta dintre riscurile sistemice si cele nesistemice ?

Ce reprezinta riscul de tara si ce importanta are el in decizia de finantare ?

Care sunt principalii factori avuti in vedere in analiza riscului de tara de catre creditorii internationali ?

Care este diferenta intre riscul de tara, riscul politic si riscul suveran ?

Ce reprezinta riscul de transfer si cum poate el afecta fluxurile financiare internationale ?

Ce sunt agentiile internationale de rating si ce servicii ofera acestia investitorilor si creditorilor internationali ?

Explicati clasamentele de risc de tara folosite de principalele agentii de rating in domeniu (Moddy's, S&P, PRS, Euromoney).

Ce reprezinta riscul de dobanda si cum afecteaza acesta costul finantarii internationale ?

Ce indicatori foloseste metoda clasica de analiza a riscului de dobanda ? Exemplificati calculul acestora pe un credit extern sau pe o emisiune de obligatiuni.

Ce reprezinta riscul valutar in finantarea internationala ?

Care este diferenta intre riscul valutar de tranzactie, riscul valutar de translatie si riscul valutar ca risc economic ? Justificati practic raspunsul.

Cum se evalueaza de catre o banca cele trei forme ale riscului valutar ?

Ce reprezinta riscul de neplata ("default risk") si cum poate fi evaluat acesta de catre o banca implicata in activitati de finantare internationala ?

Realizati o ierarhizare a tuturor tipurilor de riscuri specifice finantarii internationale in functie de importanta acestora ?

Cum se pot integra in procesul decizional toate aceste riscuri specifice finantarii internationale ?

Ce relatie exista intre riscurile si costul total al finantarii externe ?

Teste grila

1. Nu sunt diversificabile:

a)      riscurile sistemice;

b)      riscurile nesistemice.

2. Una dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

a)      riscul de tara este un risc asigurabil;

b)      riscul suveran este un risc cu precadere politic;

c)      creditele cu dobanda fixa nu sunt expuse riscului de dobanda;

d)      riscul de translatie este un tip al riscului valutar;

e)      sensibilitatea este un indicator al riscului de dobanda.

3. Pentru urmatoarele variante de finantare au fost calculati indicatorii de mai jos:

Cea mai expusa varianta la riscul de dobanda este in acest caz:

a)      creditul sindicalizat;

b)      finantarea prin emisiune de euroobligatiuni;

c)      eurocreditul;

d)      datele sunt insuficiente.

4. Fie un credit sindicalizat cu scadenta 5 ani, perioada de gratie 2 ani in valoare de 100.000 USD, rata medie a dobanzii de 10 % p.a., rambursabil in transe anuale egale. Maturitatea calculata pentru acest credit este de:

a)      4.1 ani;

b)      3.5 ani;

c)      2.1 ani

d)      6.7 ani;

e)      5.7 ani.

5. Cele mai riscante instrumente din lista de mai jos sunt:

a)      optiunile;

b)      certificatele de depozit;

c)      titlurile de stat;

d)      hartiile comerciale;

e)      obligatiunile convertibile.

6. Printre factorii determinanti ai structurii de risc ai dobanzii nu se regasesc:

a)      Riscul de neplata;

b)      Solvabilitatea;

c)      Impozitul pe castigul de capital;

d)      Lichiditatea;

e)      Volatilitatea.

7. Sunt mai expuse riscului de dobanda:

a)      obligatiunile corporative;

b)      obligatiunile rambursabile in transa finala;

c)      obligatiunile cu cupon zero;

d)      obligatiunile rambursabile in anuitati constante;

e)      obligatiunile rambursabile in serii anuale egale.

8. Pentru a se proteja contra riscului de scadere a ratelor de dobanda pe pietele financiare internationale, un operator trebuie sa se orienteze cu precadere asupra instrumentelor financiare:

a)      cu dobanda fixa;

b)      cu dobanda variabila;

c)      cu venit variabil (actiuni);

d)      derivate (futures, options);

e)      sintetice (cap, floor, collar).

9. In cazul unui instrument cu venit fix (obligatiuni straine), modificare pretului acestora (in conditiile in care toate celelalte elemente raman constante) este cu atat mai mare cu cat:

a)      durata de viata este mai mica si dobanda scade;

b)      nivelul cuponului este mai mare;

c)      distanta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala este mai mare;

d)      amortizarea imprumutului se face mai rapid;

e)      durata de viata este mai mica si dobanda creste.

10. Un credit extern cu dobanda raportata la LIBOR (variabila) este cu atat mai putin expus la riscul de dobanda cu cat:

a)      maturitatea este mai mare;

b)      creditul prezinta perioada de gratie;

c)      rambursarea creditului se face la inceputul perioadei;

d)      rambursarea se face in transa finala;

e)      dobanda se capitalizeaza si se plateste odata cu transa finala.

11. Printre indicatorii sintetici pe baza carora se poate analiza riscul de neplata (insolvabilitate) a unei companii ce a solicitat unei banci un credit extern nu regasim:

a) DER (debt-equity ratio);

b)      CR (current ratio);

c)      CF / TD (cash flow / total debt);

d)      ROC (return on capital);

e)      ICR (interest coverage ratio).

12. Difera analiza riscului de neplata (insovabilitate) in cazul unui credit extern si al unei emisiuni de obligatiuni pe o piata externa:

a)      da, prin faptul ca indicatorii sunt acceasi dar metodologia este diferita;

b)      da, prin faptul ca indicatorii difera dar metodologia este aceeasi;

c)      nu, atat indicatorii cat si metodologia este aceeasi;

13. Printre cele mai importanti indicatori in determinarea ratingului unei obligatiuni emise pe o piata externa nu regasim:

a)      CR (current ratio);

b)      IT (inventory turnover);

c)      VOB (value of outstanding bonds);

d)      ICR (interest coverage ratio);

e)      DER (debt-equity ratio).

14. Prin riscul de transfer se intelege:

a) blocarea transferurilor in valuta in strainatate;

b) blocarea transferurilor de valuta din stranatate;

c) interzicerea transferurilor de valuta intre rezidenti;

d)      controlul total asupra cursului de schimb;

e)      blocarea transferuilor unilaterale.

15. Printre indicatorii utilizati in analiza riscului de tara aferent creditelor externe nu se regaseste:

a) serviciul datoriei externe / exporturi;

b) inflatia;

c)      soldul balantei comerciale;

d)      gradul de calificare al fortei de munca;

e)      stabilitatea politica.

16. Intotdeauna riscul de tara are in vedere numai activele unei companii private sau a unei entitati guvernamentale:

a) adevarat; b) fals.

Probleme si exercitii

1. O companie a contractat un credit extern in valoare de 100.000 USD, rata dobanzii de 10 % p.a., scadenta 5 ani, perioada de gratie 2 ani, rambursabil in transa finala. In momentul contractarii creditului cursul de schimb era 1 USD = 5 ROL, si se depreciaza in medie cu 25 % p.a.

a). Care este gradul de expunere la riscul valutar (risc de tranzactie ) a acestui credit extern ?

b). Se modifica expunerea la riscul valutar daca rambursarea este in transe egale ?

2. O companie americana are trei filiale in Germania, Spania si Romania. Pentru a-si dezvolta afacerile pe plan international, compania intentioneaza sa contracteze un credit sindicalizat de pe piata financiara americana Situatia bilantiera a companiei in ansamblul sau se prezinta sintetic astfel:

Se cere:

a). Tinand cont ca 1 dolar = 2 marci = 3 peseta = 4 lei se cere sa se calculeze bilantul consolidat al companiei multinationale.

b). Daca pentru urmatorii trei ani se estimeaza ca 1 USD = 3 marci = 6 peseta = 8 lire italiene determinati expunerea la riscul valutar (riscul de translatie).

Indicatie: se va folosi metoda curenta de translatare a bilantului si ca indicatori bilantieri gradul de indatorare la termen si gradul total de indatorare.

Se da urmatorul bilant al filialei companiei americane TEXACO in Romania:

Se presupune ca filiala contracteaza un credit extern pe un an in valoare de 10.000 USD folosit pentru cumpararea unui spatiu de productie. In prezent cursul este de 1 USD = 4 ROL, inflatia pentru acest an in Romania este estimata la 34 % si in SUA la 6 %. Sa se determine gradul de expunere la riscul valutar (risc de translatie) in acest caz.

Indicatie: se va folosi metoda curenta de translatare si ca sistem de indicatori: TDAR (total debt to asset ratio), DER (debt to equity ratio), BEPR (basic earning power ratio), ROA (return on assets) si ROE (return on equity).

4. Compania Alfa - filiala a companiei americane Thompson - este unul dintre cei mai mari producatori de televizoare de pe piata romaneasca. De curand compania a decis sa exporte pe piata externa televizoare produse in Romania. La intern compania vinde 100.000 bucati iar la extern 50.000. Pretul unitar este de 40 ROL bucata (la intern) si 10 USD (la extern). Cheltuielile cu productia sunt de 1.200.000 ROL / an (salarii, cheltuieli curente, materii prime de pe piata interna), materii prime din import 50.000 USD / an, cheltuieli comerciale la intern de 300.000 ROL / an si la extern de 10.000 USD / an. Compania plateste un impozit anual pe profit de 40 %, amortizarea anuala a mijloacelor fixe fiind de 450.000 ROL. Pentru finantarea exporturilor sale compania a contractat un credit sindicalizat de 250.000 USD pe trei ani, rambursabil in transe anuale egale, dobanda fiind de 10 % p.a.

Se cere sa se determine:

a. Care este fluxul de numerar net in ROL pe cei trei ani;

b. Care este fluxul de numerar net in USD daca 1 USD = 4 ROL (constant) pe toti cei trei ani;

c. Care este fluxul de numerar net in dolari daca 1 USD = 4 ROL (initial), 1 USD = 5 ROL (1 an), 1 USD = 5,2 ROL (2 an), 1 USD = 5,5 ROL (3 an).

d. Pe baza rezultatelor de la punctul c. si b. analizati gradul de expunere la riscul valutar al companie in acest caz.

d. Cum se modifica expunerea la riscul valutar daca Alfa s-ar fi imprumutat in lei de pe piata financiara romaneasca la o dobanda medie de 20 % p.a. pentru suma de 1.000.000 ROL.

5. Sa se compare modificarea de pret a doua tipuri de obligatiuni: obligatiuni cu o durata de trei ani si obligatiuni cu o durata de 5 ani, in conditiile in care rata dobanzii creste de la 4 % la 5 %. Pentru care dintre obligatiuni ati opta ca investitor si ca emitent. Motivati raspunsul.

6. O companie romaneasca intentioneaza sa importe un echipament din SUA in valoare de 150.000 de dolari si are de ales intre:

a). emisiune de obligatiuni straine in dolari pe piata americana, VN = 10 dolari / obligatiune, pe o perioada de 5 ani, rambursarea se face in serii anuale egale la o rata nominala a dobanzii de 15%.

b). emisiune de euroobligatiuni pe piata Germaniei, VN=15 dolari / obligatiune, perioada de 5 ani, rambursarea se face in anuitati constante la o rata a dobanzii de 12% p.a.

Se cere sa se aprecieze expunerea la riscul de dobanda a acestor doua variante de finantare si sa se aleaga cea mai putin riscanta.

Indicatie: se va folosi metoda clasica de evaluare a riscului de dobanda (maturitate, sensibilitate si durata).

7. O companie romaneasca are de ales intre doua variante de finantare a unui import de utilaje din SUA:

i. Emisiunea de obligatiuni pe pietele financiare internationale: 300.000 USD, 10 % p.a., anuitati constante, VN=10 USD / oblig., PE=9 USD / oblig., 3 ani

ii. Credit sindicalizat, 300.000, 3 ani, rata dobanzii de 8% p.a., transe anuale egale.

Se cere:

a. Sa se realizeze tabloul de amortizare;

b. Sa se analizeze cele doua variante sub aspectul costului;

c. Sa se analizeze cele doua variante sub aspectul gradului de expunere la riscul de dobanda;

d. Sa se aleaga una dintre cele doua variante.

8. Aveti la dispozitie urmatoarele date cu privire la companiile A si B si C:

Se cere:

a.       Sa se precizeze care dintre indicatorii de mai sus se refera la bilant si care la contul de profit si pierdere al celor trei companii;

b.      In ipoteza in care cele trei companii doresc sa emita obligatiuni pe piata externa, sa se evalueze ratingul aferent titlurilor emise pe baza setului de indicatori specifici si sa se realizeze un clasament in functie de risc.

9. Aveti la dispozitie urmatoarele date financiare cu privire la companiile A, B, si C:

In ipoteza ca cele trei companii se adreseaza bancii dumneavoastra pentru a solicita un credit sindicalizat pe 3 ani in valoare de 50.000 USD, dobanda de 10 % p.a., sa se ananlizeze riscul la care se expune banca creditoare prin prisma solvabilitatii celor trei companii. Realizati un clasament in functie de risc al celor trei companii.

10. O companie are de ales intre urmatoarele variante de rambursare pentru o emisiune de obligatiuni pe o piata straina in valoare de 100.000 USD (VN=1 , scadenta 5 ani, cupon anual de 10 %: 

i)        rambursare in transa finala;

ii)       rambursare in serii anuale egale;

iii)     rambursare in anuitati constante;

iv)     cupon zero (VN=1 USD, PE= 9 USD).

Se cere:

a) sa se precizeze care dintre variantele de mai jos este mai expusa la riscul de dobanda;

b) care ar trebui sa fie pretul de emisiune (PE) pentru ca varianta iv sa fie cea mai putin riscanta.

Studii de caz

Analiza cantitativa riscului de tara

Intensificarea tranzactiilor comerciale si financiare internationale au facut din analiza riscului de tara un element important in luarea deciziei de alocare a capitalului in spatiu international. Acest studiu de caz defineste riscul de tara si ofera cateva interpretari teoretice de baza ale acestui indicator. In plus, prezinta un model simplificat de analiza a riscului de tara ce foloseste liste de control si un sistem de ponderare a indicatorilor pe baza regresiei multiple. Obiectivele acestui studiu de caz vizeaza aplicarea modelului prezentat pe baza unor date colectate din diferite surse, calcularea indicatorului sintetic de risc de tara si interpretarea rezultatelor.

Aspecte teoretice

In general, riscurile asociate finantarii internationale au in vedere bonitatea sau solvabilitatea unui potential debitor. Riscul de tara masoara abilitatea unei tari de furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum si entitatilor guvernamentale valuta necesara derularii activitatii acestora. Aceasta abilitate se refera pe de o parte la convertibilitatea monedei nationale intr-o alta moneda si pe de alta parte are in vedere riscul de transfer de profituri si plati in afara (aferente unor credite externe sau contracte comerciale). Un risc de tara ridicat se traduce prin reducerea semnificativa a capacitatii filialelor companiilor straine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpara de la bancile comerciale sau de la autoritatea monetara valuta necesara indeplinirii obligatiilor fata de partenerii comerciali, creditorii sau investitorii straini. O componenta aparte a riscului de tara (riscul suveran) masoara capacitatea unei tari de a-si plati serviciul datoriei externe. Riscul de tara, adesea si in mod eronat, este confundat cu riscul politic sau cu riscul suveran.

Riscul de tara afecteaza o mare varietate de tranzactii si active, ce include imprumuturi externe, operatiuni in valuta, platile internationale, creditele de export, plati de dividende sau repatrieri de capital catre investitorii straini. Riscul de tara se refera numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piata straina si niciodata nu afecteaza pasivele acestei companii. Riscurile asociate unui imprumut extern sunt riscul de tara, riscul de transfer, riscul politic si riscul suveran. Riscul suveran are in vedere creditele guvernamentale externe sau cele garantate guvernamental. Riscul suveran se refera atat la lipsa de vointa in indeplinirea obligatiilor asumate de un guvern fata de o institutie financiara externa (repudierea datoriei externe) cat si la incapacitatea de indeplinire a acestora (caz in care se solicita renegocierea sau reesalonarea datoriei externe si a serviciului aferent acestuia). Riscul politic masoara pierderea care ar putea sa apara datorita instabilitatii politice, exproprierilor, nationalizarilor, confiscarilor, revolutiei sau razboiului. Riscul de tara asociat investitiilor straine directe acorda o importanta fundamentala mediului politic, de a carui capacitate de a rezolva crizele economice potentiale depinde finalitatea operatiunii.

Modele de evaluare. Interpretarea rezultatelor.

Riscul de tara poate fi generat de o multitudine de fenomene economice, politice sau sociale. Analiza riscului de tara vizeaza analiza acestor fenomene prin prisma efectelor generate de acestea asupra capacitatii de onorare a obligatiilor asumate fata de entitati straine. Exista o mare varietate de interpretari teoretice si modele de analiza a riscului de tara, dar nu exista inca un consens in ceea ce priveste cea mai buna metoda de analiza. Rezultatele analizelor empirice sau cantitative ale riscului de tara depind in mare masura de modele utilizate, de calitatea informatiilor utilizate, de modul de interpretare al rezultatelor. Cea mai mare parte a modelelor de analiza au in vedere dezechilibrele potentiale ale balantei de plati externe si a modului cum sunt finantate acestea.

Printre indicatorii de risc de tara utilizati de diferite metode de analiza putem mentiona: produsul intern brut / locuitor (PIB / loc., ponderea sectorului privat in PIB ( P/PIB), ponderea agriculturii in PIB, ritmul de crestere al productiei industriale, dimensiunea economiei subterane, deficitul bugetar (B) ca procent din PIB, subventii in economie, accesibilitatea pietei de consum pt. straini, indicele preturilor de consum, indicele preturilor de productie, rata inflatiei, , viteza de circulatie a monedei, ritmul de crestere al masei monetare, rata medie a dobanzii, multiplicatorul masei monetare, rata de economisire, rata de creditare in economie, credite neperformante economie, volumul tranzactiilor bursiere, reforma sistemului bancar, controlul asupra operatiunilor bancare, dotarea cu resurse naturale, dependenta de importul de combustibil si energie, accesibilitatea formelor de relief, calitatea infrastructurii si a serviciilor oferite, volumul total al exporturilor, volumul total al importurilor, soldul balantei comerciale, ponderea exportului tarii in exportul europei, ponderea exportului in PNB (sau PIB), datoria externa bruta, datoria externa neta, ponderea datoriei externe in PIB, ponderea datoriei externe in exporturile totale, stabilitatea cursului de schimb valutar, regimul valutar si al schimburilor cu strainatatea, forma de guvernare, structura guvernului, orientarea politica a guvernului, stabilitatea guvernului, atitudinea guvernului fata de investitiile straine, sistemul partidelor politice, ideologia partidelor politice, competitia politica intre partide, politica generala a guvernului, stabilitatea politicii guvernului, liderii politici, forta si influenta opozitiei, coruptia, volatilitatea electoratului, gradul general de implicare politica, sprijinul popular acordat puterii etc.

Aplicatie practica

Aplicarea diferitelor modele sau analize empirice a riscului de tara trebuie sa asigure comparabilitatea datelor obtinute cu privire la diferite piete externe. Ratingul de risc de tara poate sa se bazeze pe un istoric al datelor referitoare la un grup de tari sau pe proiectii pe termen scurt, mediu si lung a evolutiei acestora. Cea mai mare parte a informatiilor cu privire la o tara anume pot fi gasite in surse publicate, de cele mai multe ori publicate insa cu o anumita intarziere.

Modelul de analiza propus consta in gruparea unui numar de indicatori sub forma unei liste de control, indicatorii fiind ponderati in functie de efectul pe care l-ar avea producerea evenimentului pe care il descriu asupra capacitatii tarii de a-si onora obligatiile internationale. Ponderarea se poate face pe baza experientei acumulate, pe baza unor modele econometrice de calcul (ce utilizeaza de regresia multipla sau corelatiile intre indicatori) sau pe baza unor analize statistice (analiza pe baza de ranguri). Valoarea observata a fiecarei variabile statistice este ajustata cu ponderea stabilita pentru fiecare indicator, obtinandu-se astfel un indicator sintetic de risc de tara. Pe baza acestui indicator calculat pentru un grup de tari se pot realiza scenarii sau harti de risc ce pot contribui la o mai buna fundamentare a deciziei de alocare a capitalului de catre creditori sau investitori internationali. Mai jos este prezentat un exemplu de calcul al indicatorului de risc de tara:

Ratingul de tara: 3.15

Modelul de analiza bazat pe liste de control este un model relativ simplu de utilizat, fiind criticat insa pentru faptul ca adesea analistii aleg discretionar variabilele de analiza a riscului de tara sau ponderile stabilite pentru fiecare dintre acestea, fapt ce influenteaza obiectivitatea analizei. Algoritmul de analiza a riscului de tara dupa aceasta metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape: selectarea variabilelor, stabilirea sistemului de ponderare, observarea indicatorilor (este indicat ca valorile observate sa fie verificate din mai multe surse), calcularea indicatorului sintetic de risc de tara si interpretarea rezultatelor.

Pe baza analizei de risc de tara se pot construi o serie de scenarii cu privire la evolutia viitoare a climatului general de afaceri dintr-o tara sau la posibilele crize care pot sa apara. Acest indicator este important, de asemenea, in determinarea coeficientului de actualizare utilizat in calculul actuarial la determinarea VAN. Indicatorul de risc de tara a fost introdus mai regent si in determinarea eficientei unui portofoliu international, modelele de analiza (CAPM, ATM) fiind adaptate in acest sens.

Cerinte:

Presupunand ca lucrati intr-o agentie internationala de rating, vi se cere sa aplicati modelul de mai sus pe grupul tarilor in tranzitie (3 tari la alegere), pentru aceasta trebuind sa realizati urmatoarele:

Sa culegeti informatiile si datele statistice necesare (cele din tabelul de mai sus) cu privire la grupul de tari mentionat utilizand rapoartele institutiilor financiare internationale (FMI, OECD, UN, OMC);

Estimarea cu ajutorul functiei de regresie sau corelatiei multiple a ponderilor alocate fiecarui indicator;

Calculati un indicator de risc de tara si realizati un clasament pentru tarile analizate;

Comparati rezultatele obtinute de dumneavoastra cu cele publicate de Institutional Investor, Euromoney, Political Risk Service, Moody's, Standard & Poor's, Banker's Magazine.

Analizati senzitivitatea indicatorului calculat de dumneavoastra la o posibila imbunatatire a situatiei contului curent al unei tari analizate cu 25 % si o reducere cu 20 % a serviciului datoriei externe.

Analiza riscului valutar, riscului de dobanda si a riscului de neplata

Doua companii A si B se prezinta la banca dumneavoastra pentru a va solicita un credit sindicalizat in valoare de 50.000 USD. Aveti in fata bilantul si contul de profit si pierdere la doua companii diferite pentru anul 1999 si 2000.

Se cere:

a)     In ipoteza ca cele doua companii solicita bancii dumneavoastra un credit sindicalizat sa se analizeze cele doua companii din perspectiva riscului de neplata pe baza sistemului specific de indicatori;

b)      Sa presupunem ca cele doua companii sunt filiale ale unei companii americane. Incepand cu 2001, companiile A si B estimeaza exporturi in valoare de 80.000 USD / an (A) si 75.000 USD / an (B), importuri de materii prime in valoare de 5.000 USD / an (A) si 2000 USD / an (B). In plus, creditul solicitat pentru finantarea exporturilor ar fi de 100.000 USD , perioada de gratie 2 ani, scadenta 3 ani, rata medie a dobanzii de 10 % p.a. Evolutia cursului de schimb este urmatoarea: 2001 - 1 USD = 4 ROL, 2002 - 1 USD = 5 ROL si 2003 - 1 USD = 5.5 ROL. Sa se analizeze expunerea la riscul valutar al celor doua companii in conditiile date.

c)      Analizati expunerea bancii dumneavoastra la creditul in valuta solicitat de cele doua companii, in conditiile de la punctul c.

d)      Avand in vedere rezultatele de la a) si b) sa se precizeze pentru care dintre cele doua companii ar trebui sa opteze banca dumneavoastra.

De studiat

Studiati serviciile oferite si diferitele metode de analiza de risc de tara utilizate de cele mai importate agentii internationale de rating.

Analizati comparativ urmatoarele metode de translatare bilantiera: metoda curenta, metoda temporala, metoda financiara / non-financiara.

Studiati si alte metode de analiza a riscului de dobanda (decat cea clasica pe baza maturitatii, sensibilitatii si duratei). Ce critici puteti aduce astfel metodei clasice.

Raspunsuri la testele grila si la problemele propuse: