Sistemul bugetului public

Sistemul bugetului public

Originea cuvantului "buget" se gaseste in vechea limba franceza si anume in expresiile "bouge", "bougette", intelesul carora desemnau o punga de piele sau o punga cu bani.

Anglo-saxonii au imprumutat notiunea de la francezi in perioada cuceririlor normande, iar de acolo s-a raspandit in toata lumea cu semnificatia ei financiara. Desi bugetul ca instrument financiar este cunoscut si folosit in toata lumea, existau state europene care au folosit alte notiuni, ca de exemplu: "presupuesto" sau "presupuestos generales del estado" in Spania, "bilacio", "progetto di bilacio" sau "preventivo" in Italia, "budget" , "zum budget gherig" sau "Reichsanchaltsetat" in Germania.

In Romania, termenul de "buget" apare pentru prima oara in Regulamentul Organic al Munteniei si Moldovei in 1831-1832, in care la capitolul 3 art.117 apare termenul de "biudge", dar si expresia " inchipuirea cheltuielilor anului viitor".

Inainte de aparitia Regulamentului Organic, pe teritoriul Romaniei de astazi nu a existat un buget in intelesul actual al cuvantului . Pot fi mentionate totusi condicele de venituri si cheltuieli aparute prima oara in Moldova in timpul domniei lui Stefan Voda (1654) iar apoi in Muntenia in timpul lui Constatin Brancoveanu (1694-1704). Respectivele condice nu aveau un caracter obligatoriu, executoriu, ci reprezentau acte de gestiune in care se reflectau veniturile si cheltuielile trecute.

Incercarea de a realiza un document financiar de factura moderna apartine lui Voda N. Mavrocordat , care la 1712 a prezentat Sfatului Domnesc asa - numita "sama" sau "samile visteriei" cu privire la natura veniturilor si cheltuielilor tarii.

Asadar, in Romania , se poate vorbi de buget de stat in intelesul juridic si financiar actual o data cu Regulamentul Organic, care instituie controlul asupra veniturilor si cheltuielilor publice. Tot atunci are loc separarea gestiunii domeniului public de gestiunea domnitorului.

In evolutia istorica a relatiilor politice si economice, continutul relatiilor financiare si indeosebi a celor bugetare devine din ce in ce mai complex, aliniidu-se nivelului de dezvoltare al societatii. Astfel in 1859, cand s-a incheiat Conventia de la Paris, se stabileste principiul liberei administratii a Principatelor Romane pe linie financiara, iar Domnul avand initiativa pregatirii bugetului, care trebuie supus Adunarii Elective spre a fi votat.

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 29 Noiembrie 1860 s-a votat "Regulamentul de Finante", considerat prima lege de organizare financiara, care prevedea ca : "recentele venituri si cheltuieli publice ce au a se efectua pentru serviciul fiecarui exercitiu vor fi autorizate prin legile de finante si vor forma bugetul general al statului ".

Constitutia Romana din 1866 in titlul "Despre finante" reglementeaza ca: "In fiecare an adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul. iar la aliniatul urmator: toate veniturile sau cheltuielile statului trebuie trecute in buget si socoteli". Aceste texte sunt preluate apoi si in Constitutiile Romaniei din 1923 si 1938 cu referire la bugetul de stat.

Constitutia Republicii Populare Romane din 1948 sta la baza legii nr.3/ 1949 care introduce notiunea de buget de stat unic.

In reglementarea actuala, sistemul bugetar al tarii este organizat intr-o conceptie noua, impusa de economica de piata, reglementare ce-si gaseste locul in Legea nr. 10 / 1991 care introduce notiunea de Buget public national.

Bugetul public reflecta actul de vointa prin care se stabilesc sursele de venituri, inclusiv cuantumul acestora, precum si destinatiile precise pentru care se vor aloca ele, tinandu-se seama de nevoile publice reclamate de functionarea institutiilor publice si interventia statului in sferele de strategie economica. Ca act de vointa de o nuanta juridica speciala, bugetul public devine lege, prin adoptarea sa de Parlament, imprimandu-i-se caracter obligatoriu si executoriu.

Conceput de Guvern si aprobat de Parlament, bugetul de stat reprezinta actul cel mai important din viata publica, deoarece el este expresia financiara a programului de actiune a statului pe o perioada de un an.

Bugetul public national consolidat exprima, in forma generala, ansamblul verigilor si corelatiilor dintre acestea in procesul mobilizarii, repartizarii si consolidarii fondurilor publice. In Romania, ca si in alte state unitare, sistemul bugetar corespunde structurii de organizare teritorial- administrativa, prerogativelor si autonomiei organelor puterii legislative si executive, centrale si locale, existand o legislatie unica pentru elaborarea si executarea bugetelor. O astfel de organizare unitara a politicii bugetare corespunde existentei organelor centrale unice ale puterii si administratiei de stat.

Bugetul public national al Romaniei este specific statelor de tip unitar si nu se prezinta sub forma unui document unic ci sub forma unui ansamblu coerent de bugete din care fac parte: