CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII PRODUSELOR AGRICOLE BRUTE/ PRELUCRATE SI AL FIABILITATII MASINILOR AGRICOLE/ DE INDUSTRIE ALIMENTARA: CONTROL PE FLUX SI LA RECEPTIE

CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII PRODUSELOR AGRICOLE BRUTE/ PRELUCRATE SI AL FIABILITATII MASINILOR AGRICOLE/ DE INDUSTRIE ALIMENTARA: CONTROL PE FLUX SI LA RECEPTIE

Produsele agricole de origine vegetala sau animala sunt destinate in principal consumului uman consumului zootehnic si ca materie prima pentru industrie.

Produsele de consum uman pot fi consumate direct (alimente proaspete) sau dupa prelucrare/conservare (faina, malai, zahar, ulei branzeturi, Bauturi, etc).

Calitatea alimentelor destinate consumului uman este un complex de insusiri fizice, biologice si estetice care trebuie indeplinite fata de anumite baremuri astfel ca sa asigure la nivel optim nevoile omului.

Masinile agricole pentru productia vegetala sau zootehnica trebuie sa aiba capacitati functionale si de economicitate privind combustibilii conform unor standarde care sa le permita amortizarea cheltuielilor de fabricatie si obtinerea de profit in urma utilizarii lor.

Cel mai important indicator de calitate al masinilor agricole este siguranta in functionare(fiabilitatea) care trebuie sa indeplineasca bareme de timp privind functionarea fara defectiuni la exploatarea in conditii reale.

Controlul calitatii si fiabilitatii in agricultura se face in toate etapele procesului de productie cat si la receptia produselor sau masinilor agricole.

Acest control poate fi exhaustiv(pentru toate masinile sau produsele) sau selectiv (prin sondaj).

CONTROLUL STATISTIC DE CALITATE IN CURSUL PROCESULUI DE PRODUCTIE

In cursul procesului de productie in agricultura, asupra caracteristicii X actioneaza o multitudine de factori care provoaca asupra valorilor lui X variatii accidentale (cu cauze necontrolabile) si variatii sistematice (cu cauze controlabile)

a)          Daca X este insusire cantitativa (masurabila ),din datele din sondaj calculam mediile sondajelor:

abaterile - standard de sondaj

precum si media totala:

respectiv abaterea - standard totala:

Fie xi,min = min xij xi,max = max xij deci avem amplitudinile

1 j n    1 j n

de sondaj ai = xi max - xi,min .

b)      Daca X este insusire calitativa (atributiva) avem xij = 1 daca obiectul numarul j din sondajul numarul i este rebut si xij = 0 in caz contrar deci:

va fi numarul de rebuturi in sondajul numarul i iar :

Daca populatia este de volum N , raportul f = n/N se numeste factor de sondaj.

Pentru caracteristica de calitate X controlam doi parametri: M care ne indica tendinta centrala si D care ne indica imprastierea valorilor lui X. Pentru aceasta se construiesc intervalele de incredere IM pentru M si ID pentru D. Intervalele de incredere IM si ID au forma : LCI ; LCS cu increderea 1 - si riscul . LCI se numeste limita de control inferioara pentru X iar LCS se numeste limita de control superioara pentru X .

a)         Fisa de control pentru medie:

- -

Mediile sondajelo x ,.,xm sunt variabilele aleatoare normale N( ) deci vom lua :

b)        Fisa de control pentru abaterea - standard.

Marimile sunt variabile aleatoare cu n-1 GL deci vom lua:

c)         Fisa de control pentru amplitudine:

Amplitudinea unui sondaj de volum n , notata a= xmax - xmin este variabila aleatoare .

In cazul masurilor individuale , volumele sondajelor sunt egale cu 1 si limitele de control pentru cele m valori individuale xi vor fi:

EXEMPLU

X = productia zilnica de lapte de vaca (litri/zi) in a 24-a zi de la fatare . Avem m =10 sondaje a cate n=1 vaci fiecare cu productia xi

Pentru n = 2 valori in amplitudinile mobile , avem:

w=1.128 deci

LCI(x)=10.8-3.(0.71/1.128)=8.91

LCS(x)=10.8+3.(0.71/1.128)=12.69

Toate cele 10 productii individuale sunt intre limitele precedente, deci caracteristica X corespunde calitatii.

CONTROLUL STATISTIC DE CALITATE LA RECEPTIE

Fie un lot N produse din care D au defecte si fie p= proportia acestor defecte.

Efectuam un control selectiv al calitatii produselor astfel: extragem din lot un sondaj de n produse si le controlam, gasind produse defecte.

Daca c, lotul se accepta ca fiind corespunzator calitatii X controlate, iar daca δ>c, lotul se respinge ca fiind necorespunzator calitatii X controlate. In lotul respins se inlocuiesc produsele defecte cu altele bune.

Probabilitatea de acceptare a lotului ca functie de p (proportia produselor defecte in intregul lot) se noteaza cu L(p) si se numeste caracteristica operativa a controlului de calitate.

=1-L(po) este eroare de ordin , adica probabilitatea respingerii unui lot cu defecte putine , deci este riscul furnizorului.

L(p ) este eroare de gradul adica probabilitatea acceptarii unui lot cu defecte multe, deci este riscul beneficiarului.

po se va numi calitate de acceptare, iar p calitate limita admisa.

Controlul calitatii revine deci la verificarea H:p<po fata de alternativa

H:p>p

CONTROLUL FIABILITATII MASINILOR AGRICOLE

Daca pentru produsele agricole destinate consumului este important controlul statistic al calitatii lor in raport cu diferite insusiri x, masurabile sau atributive, pentru masinile agricole este important controlul statistic al sigurantei in functionare sau al fiabilitatii lor.

Fiabilitatea elementului constructiv considerat este probabilitatea functionarii lui fara defectiuni in intervalul de timp 0,t ,adica: R(t)=P(T>t)=1-F(t).

Fiabilitatea este o insusire calitativa (atributiva) pentru care po si p sunt inlocuiti cu T (timpul mediu de functionare fara defectiuni acceptat), respectiv T (timpul mediu de functionare fara defectiuni limita admisa), deci trebuie verificata ipoteza H:t>To fata de alternativa -

H: t<T , unde avem To>T spre deosebire de po<p la insusirile X atributive.

In cadrul testului simplu al controlului fiabilitatii , pentru ,To,T dati trebuie gasite numarul de defectiuni acceptate c si timpul de acceptare tc al lotului la controlul fiabilitatii .

Lotul este acceptat daca:

a)timpul de functionare pana la aparitia a c defectiuni este t tc sau

b)numarul de defectiuni aparute in timpul de functionare tc este k c

in caz contrar lotul se respinge la controlul fiabilitatii

EXEMPLU

Pentru controlul fiabilitatii unor masini agricole de imprastiat ingrasaminte chimice, se dau :

To=160 ore;

T =80 ore.

Sa se determine numarul c de masini defecte acceptat si timpul de acceptare tc la controlul fiabilitatii.

SOLUTIE

Trebuie sa avem ,    , adica, sau ceea ce se intampla pentru 2(c+1)=40 GL.

In acest caz :

De aici rezulta ca:c=19;tc=2120 ore.

In concluzie lotul se accepta daca timpul de functionare pana la defectare a 19 masini este de cel putin 2120 ore sau daca numarul de masini care s-au defectat dupa 2120 ore de functionare este de cel putin 19 masini.

In caz contrar lotul se respinge.