DANEMARCA

Pedepsele in legislatia daneza pentru posesia de droguri sunt stabilite in Legea substantelor Euforice si in sectiunea 199 din Codul Penal.

Aceasta lege interzice importul, exportul, vanzarea, cumpararea, livrarea, producerea, transformarea si posesia acestor substante cu exceptia cazurilor cand sunt folosite in scopuri medicale sau stiintifice. Aceste substante sunt incluse intr-o lista speciala si potrivit autorizatiilor medicale poseda un risc special din cauza efectelor euforice. Incalcarea legii se pedepseste cu amenda, simpla detentie sau inchisoarea de cel mult 2 ani, conform sectiunii 3 din Lege.

Sectiunea 191 din Codul Penal completeaza legea sus-mentionata, specificand ca cel care transfera substante euforice unui numar mare de persoane, pentru o suma de bani sau in anumite circumstante agravante, este pasibil de pedeapsa de pana la 6 ani de inchisoare. Daca transferul implica o cantitate considerabila de substante foarte periculoase sau foarte vatamatoare, pedeapsa poate fi marita pana la 10 ani inchisoare. Cel care importa, exporta, vinde, livreaza, produce, transforma sau poseda asemenea substante cu intentia de a le transmite poate fi pedepsit in acelasi mod. Pentru primele infractiuni, posesia substantelor, pentru consumul personal se sanctioneaza cu avertismentul persoanei in cauza. Avertismentul se poate aplica si in cazul unor infractiuni ulterioare, dar in cazuri grave si in cazurile de posesie repetata a unor substante altele decat canabis, se poate aplica amenda incepand de la 40 Euro pana la 400 Euro, in functie de tipul si de cantitatea de drog. Spalarea banilor rezultati din activitati infractionale este pedepsita prin sectiunea 290 din Codul Penal danez ca manipulare de bunuri furate. Aceste reglementari au fost adoptate prin Legea 465/7 iunie 2001, Sectiunea 284 privind manipularea bunurilor furate si sectiunea 191 privind manipularea drogurilor au fost abrogate.

Sectiunea 290 din Codul penal danez prevede ca cel care primeste ilegal sau procura pentru sine sau pentru altii un profit obtinut printr-o infractiune si cel care manipuleaza bunuri furate prin ascundere, depozitare sau transport sau intr-un mod similar cu scopul de a obtine pentru o alta persoana un profit va fi pedepsit cu amenda sau inchisoare de pana la 1 an si 6 luni. In cazul unor circumstante agravante, pedeapsa poate fi amenda sau inchisoarea de cel mult 6 ani.

1.2. Cadrul Legal

Legislatia recenta

Capitolul 1

Obiectivul legii este asigurarea unei interventii eficace in cluburi unde se poate gasi canabis si in cazul altor tipuri de crima organizata ce genereaza insecuritate. Adoptarea legii semnifica introducerea unei scheme potrivit careia politia, dupa avertismentul prealabil, poate dispune o interdictie de 3 luni persoanei pe baza premiselor ca vizitatorii nu au voie sa soseasca sau sa stea in astfel de conditii. Interdictia se aplica persoanelor in cauza sau rudelor. Politia notifica interdictia prin intermediul afiselor si a presei locale impreuna cu notificarea separata catre persoana respectiva. Incalcarea interdictiei se pedepseste cu amenda. Daca se comite o infractiune repetata, pedeapsa poate fi inchisoarea de cel mult 4 luni. Conform cadrului legal, controlul efectuat de politie priveste persoanele sau organizatiile implicate in traficul de droguri la nivel national, international sau traficul stradal. In domeniile care privesc prevenirea si investigarea infractiunilor este firesc sa privim problema drogurilor dintr-o perspectiva internationala deoarece putine droguri sunt produse in Danemarca. In plus, un numar in crestere de investigatii ale politiei arata faptul ca infractiunile privind drogurile contin elemente de cooperare internationala cu Europol, si cu autoritatile vamale din tarile vecine, ofiterii de legatura jucand un rol special.

Eforturile de combatere a infractiunilor privind drogurile au fost grupate in Legea nr.378/6 iunie 2002, aceasta cuprinzand reguli privind furnizarea unor date politiei, date referitoare la telecomunicatii. Potrivit acestei legi, furnizorii de retele de telecomunicatii si servicii sunt acum obligati sa inregistreze si sa pastreze telecomunicatiile sau comunicarile pe Internet care pot ajuta Politia in investigatiile sale. Datele inregistrate trebuie pastrate 1 an de zile. Faptul ca politia are competenta de a citi informatii confidentiale din calculatoarele personale usureaza mult munca Politiei. Potrivit aceluiasi act, Politia poate (pe baza unei autorizatii judecatoresti) citi informatiile confidentiale din orice sistem informatic

Situatia drogurilor in Danemarca 2003

Ca urmare a eforturilor intensificate de a combate, printre altele, crima organizata privind drogurile, a fost adaugat un amendament Codului Penal danez prin Legea nr. 436/20 iunie 2003, Potrivit acestuia confiscarea prevazuta in sectiunea 76 din Codul Penal este extinsa. Prevederea include acum si Legea Substantelor Euforice, cu pedepse intre amenda si inchisoare de cel mult 2 ani. Regulile agentilor din Legea administratiei si justitiei au fost modificate asa incat civilii pot introduce agenti sub acoperire, in mediul infractional pentru a fi capabili sa ceara o mostra de droguri. Acest act prevede de asemenea, sa fie tinute secrete identitatile informatorilor si ale politistilor care au lucrat sub acoperire.

Reglementarile legale privind drogurile sunt prevazute in sectiunea 191 din Codul Penal sau in Legea Substantelor Euforice. Sectiunea 191 din Codul Penal prevede pedepse cuprinse intre 6 si 10 ani de inchisoare. Pedeapsa maxima-10 ani este prevazuta in cazuri agravate si in cazul drogurilor puternice. In unele cazuri, pedeapsa poate fi ridicata cu 50%. Aceasta inseamna ca infractorul poate fi condamnat la inchisoare de pana la 15 ani, aceasta fiind pedeapsa maxima. Conditia pentru folosirea sectiunii 191 din Codul Penal este cea referitoare la transferul sau intentia de a transfera cel putin 25 g de heroina sau cocaina, aproximativ 50g de amfetamina / ecstasy sau 10 kg. de canabis. In cazul unor cantitati mai mici decat cele mentionate mai sus se aplica Legea Substantelor Euforice, pedeapsa fiind amenda, simpla detentie sau inchisoarea pentru cel mult 2 ani. In cazul posesiei de droguri pentru consumul personal, pedeapsa va fi doar amenda, cu exceptia infractiunilor repetate. In cazul unor cantitati foarte mici de droguri, prima oara infractiunea se va sanctiona cu avertisment. Ca regula, transferul unor droguri puternice se va pedepsi cu inchisoare. Potrivit unui amendament la Legea Substantelor Euforice din 1986, va fi considerata infractiune in forma calificata daca transferul are ca obiect chiar si o cantitate foarte mica de droguri puternice.

1.3. Aplicarea Legii

Capitolul 1

In functie de situatia curenta, activitatile efectuate de Politia fiecarui district vizeaza organizatiile si persoanele implicate in traficul de droguri la nivel national sau international, dar si la nivel stradal. Activitatile Politiei au fost intensificate in Copenhaga, unde intr-o anumita zona, aproape de Statia Centrala, nivelul traficului stradal de droguri a dobandit un fundament foarte solid si ca urmare, munca politiei s-a intensificat. Ca rezultat al cresterii consumului de ecstasy mai ales in discoteci, Politia a fost implicata in numeroase actiuni de-a lungul ultimilor ani, colaborand adesea cu autoritatile locale si cu proprietarii restaurantelor. In legatura cu canabisul, politia si procurorii urmaresc anumite piste legate de grupuri de infractori. Oricum, in zonele unde canabisul se comercializeaza la nivel stradal, politia incearca sa ia masuri impotriva acestui tip de activitate ilegala. Astfel, politia si-a intensificat actiunile pentru combaterea traficului de canabis in Christiania. Aceste activitati au scos la iveala existenta unor numeroase structuri criminale si retele, unele dintre ele fiind in legatura cu mediul bandelor, un mare numar de cazuri penale fiind rezolvate si fiind dispuse confiscari considerabile.

Recent, eforturile de a combate canabisul au fost intensificate in legatura cu implementarea Legii nr.471/7 iunie 2001, scopul actului fiind de a asigura interventia mult mai eficienta in legatura cu asa-zisele cluburi de canabis.

Legea a avut efectul dorit. Ca exemplu trebuie mentionat ca politia din Copenhaga a inchis aproximativ 65 de cluburi de canabis de cand a fost adoptata legea. In ceea ce priveste posesia de droguri pentru consumul propriu, persoana ocupandu-se de droguri pentru ea insasi, aceasta nu are nici o importanta pentru pedeapsa. Persoanele pedepsite, care dau dovada de motivare pot participa la un tratament de dezintoxicare in timpul cat sunt in inchisoare, inclusiv reintegrarea in societate prin intermediul unor institutii specializate. Potrivit Legii Substantelor Euforice, Ministerul Justitiei va acorda tratament in timpul cat persoana respectiva este in inchisoare, fiind vorba aici despre persoanele care au vandut droguri pentru a obtine un profit, acest profit fiind folosit pentru consumul de droguri.

Aplicarea legii in privinta dependentilor de droguri

Situatia drogurilor in Danemarca in 2003

Daca o persoana care este acuzata de vanzare de droguri a fost pusa in libertate in timpul perioadei premergatoare procesului, Curtea (Instanta) poate dispune o pedeapsa conditionata in anumite cazuri, daca persoana in cauza urmeaza un tratament.

Intrand in vigoare din 23 august 2003, a fost adoptata o anexa (anexa B) la Legea Substantelor Euforice cuprinzand urmatoarele droguri: aminopetine, 2C-T-2, 2C-T7, Salvia divinorum, Salvimarin A si TMA-2. Aceste droguri pot fi folosite numai in scopuri medicale sau stiintifice.

Aminepeptina a fost inclusa in aceasta lista ca urmare a unei rezolutii a Comisiei ONU pentru droguri, in timp ce celelalte droguri au fost incluse in lista pe baza recomandarilor Departamentului (Comitetului) National al Sanatatii.

Persoanele care sunt dependente de heroina sunt foarte des implicate in infractiuni contra patrimoniului, (ex. furturi din locuinte, din anumite institutii, din magazine). Daca o asemenea persoana nu are antecedente penale, pedeapsa va fi suspendata conditionat si obligatoriu va fi urmat un tratament. Oricum, daca infractiunea se repeta, pedeapsa nu se va mai suspenda, iar in timpul executarii pedepsei detinutul va urma tratament.

Noi droguri sub control

Capitolul 1

In cadrul camerelor de sanatate, legalizarea canabisului si prescrierea heroinei sunt dispute frecvente. In timpul anului parlamentar 2002-2003, membrii opozitiei au facut a treia oara o propunere pentru organizarea unei camere de sanatate pentru consumatorii de droguri, legalizarea canabisului si prescrierea de canabis in scopuri medicale. Propunerea pentru organizarea unor camere de sanatate a fost respinsa in 2003 de majoritatea membrilor Parlamentului, si din discutiile privind propunerea de legalizare a canabisului a reiesit faptul ca majoritatea parlamentarilor erau impotriva. Propunerea de prescriere de canabis pentru scopuri medicale a fost admisa si adoptata de Parlament in mai 2003. Ca urmare, Guvernul a trebuit sa decida inainte de 15 august 2003 daca pacientii care sufera de scleroza pot primi Marinol. Daca va fi adoptat, actul va intra in vigoare din 15 august 2003.

Capitolul 2.

Raspandirea, modalitatile si dezvoltarea consumului de droguri.

Acest capitol contine rezultatele unor studii privind raspandirea unor drepturi ilegale printre cetateni. Capitolul incepe cu un scurt cuprins, apoi este descris consumul de droguri in general si in cazul anumitor grupuri. In plus, cele mai noi tendinte sunt descrise pe baza unor informatii primite de la unele surse regionale si studii calitative. In concluzie, acest capitol prezinta rezultatele unor estimari recente in privinta numarului dependentilor de droguri puternice din Danemarca.

Se observa ca, canabisul este cel mai raspandit drog in Danemarca in anul 2003. Canabisul este drogul pe care cei mai multi oameni l-au incercat. In timp ce in anii '90 se consumau canabis, stimulenti si substante halucinogene, cifrele indica faptul ca astazi, canabisul este folosit acum singur.

In general, se pare ca a crescut numarul tinerilor care accepta consumul de droguri. Barbatii si tinerii intre 16 si 24 de ani sunt cei care consuma droguri. Studiile evidentiaza faptul ca nu exista nici o legatura intre conditia sociala a parintilor si consumul de droguri. In cazul persoanelor cu varsta intre 31-44ani, consumul de droguri este mai raspandit printre cei care nu muncesc: somerii si pensionarii timpurii. Exista o legatura stransa intre fumat, consumul de alcool si consumul unor droguri ilicite. Se pare ca aceiasi tineri fumeaza si consuma alcool, canabis sau alte droguri ilicite.

Potrivit estimarilor exista 25500 consumatori de droguri in Danemarca. Din 1996 pana in 2001, numarul acestora a crescut cu 5000 adica cu 24%. Cresterea este mai mica la sfarsitul perioadei. Consumul de droguri in cazul adultilor este descris in doua din cele mai recente studii nationale efectuate de Institutul National.

2.2 Consumul de droguri

Un total de aproximativ 10% din populatia adulta de pana in 45 de ani a fumat canabis in ultimul an, in timp ce aproximativ 7% l-a incercat in 1994. Exista o crestere in consumul de canabis din 1994 pana in 2000. In cazul persoanelor cu varsta sub 30 de ani, raspandirea este constanta. De asemenea, studiile indica faptul ca tinerii sunt cei care consuma cel mai mult, iar dintre acestia, barbatii 14% fata de femei 6% sunt consumatori.

Capitolul 5.

Piata Drogurilor

In raportul "Raport privind crima organizata in Danemarca, 2002" comisarul National al Politiei stipuleaza faptul ca Marocul este principala tara producatoare de canabis pentru piata din Danemarca, iar Spania si Olanda sunt tari de distributie. Majoritatea heroinei este adusa in Danemarca din Asia de S-V pe rutele traditionale prin Iran si Turcia sau pe rutele noi prin Rusia si tarile invecinate.

Amfetamina si ecstasy-ul confiscate in Danemarca se presupune ca sunt produse in Olanda si Belgia. Contrabanda in Danemarca este efectuata prin Germania. Politia si autoritatile vamale inregistreaza cantitatile de droguri ilicite confiscate, ca si numarul confiscarilor la frontiere, in aeroporturi sau in porturi ca urmare a investigatiilor efectuate. Aceste date sunt transmise Centrului National de Investigatii, care publica anul statistici pe aceasta tema.

Statisticile privind cantitatile de droguri confiscate si numarul confiscarilor ofera un indicator pentru cantitatea de droguri de pe piata ilegala, dar si un indicator pentru operatiunile politiei.

Din 1995, traficul ilicit de droguri a fost monitorizat sub forma proiectului "Planul Strazii". Scopul acestuia este de a urmari dezvoltarea preturilor, a puritatii drogurilor in corelatie cu oferta si cererea de pe piata ilicita, identificarea raspandirii "substantelor periculoase", luarea in considerare a frecventei si a locatiei drogurilor cu puritate mare. De asemenea, se monitorizeaza introducerea unor droguri noi pe piata. In 2002, datele din acest proiect se bazau pe mici confiscari efectuate de unitatile de politie din cinci districte din Danemarca (Copenhaga, Aarhus, Odesa, Aalborg si Esbjerg) aduse pentru analiza la Institutele criminalistice. Mai intai este inregistrat drogul, se determina apoi puritatea si greutatea. Din cele 198 de mostre analizate in 2002, 54% contin stimulenti CNS ca amfetamina si cocaina. Acest procentaj a variat de-a lungul anilor, atingand maximul in 2002. Ecstasy a fost gasita in 2% din mostre.

40% din toate mostrele din 2002 contineau heroina Totusi, la nivel national se constata o scadere fata de anul 1996 cand procentul mostrelor ce contineau heroina era de 57%.

In Copenhaga drogul predominant este cocaina - 43%, in timp ce in Aalborg este amfetamina - 46% ca de altfel si in Esbjerg-48%. In privinta ecstasy-ului a existat o singura confiscare in 2001 de 105.753 de pilule. Acest proiect nu include canabisul.

Capitolul 6. Orientari pe droguri

Capitolul trateaza fiecare categorie de substante in parte. si trebuie analizat impreuna cu capitolele anterioare, cu rezultatele studiilor efectuate pe populatie, confiscarile politiei, si evidentele spitalelor. Canabisul a fost mereu cea mai raspandita substanta ilegala in Danemarca. Astfel, aproximativ 10% din populatia daneza cu varsta intre 16 si 64 de ani a fumat canabis in ultimul an, in timp ce 3% au incercat alte substante ilegale. Consumul tipic este acela din timpul tineretii, pentru a experimenta si pentru recreare. Din studiile recente reiese faptul ca a crescut consumul printre persoanele cu varsta de pana la 30 de ani. Chiar daca numarul barbatilor care consuma canabis este mai mare decat cel al femeilor, se observa o crestere pentru ambele sexe. Printre persoanele cu varsta intre 16 si 30 de ani, cei care consuma regulat canabis sunt tinerii cu parinti cu o conditie sociala ridicata. In schimb, consumatorii intre 31-44 de ani sunt majoritatea someri.

Informatiile oferite de unitatile de tratament indica faptul ca dependenta de canabis este cea mai mare problema pentru o parte substantiala dintre consumatorii tineri de droguri. In ultimii ani, a existat o crestere a numarului persoanelor care accepta tratamentul si care recunosc canabisul ca principala substanta folosita. De asemenea, a crescut numarul persoanelor care sufera de boli mintale cauzate de dependenta de canabis.

Grupul consumatorilor vechi nu recunosc canabisul ca principal drog, ci mai curand ca un drog secundar. Studiile efectuate asupra tinerilor evidentiaza faptul ca amfetamina este al doilea drog ca raspandire in Danemarca dupa canabis. Raspandirea acestui drog a crescut din anii '90. Procentul elevilor de clasa a 9-a care recunosc ca au incercat amfetamina, a crescut de la 1,6% in 1995 la 4% in 1999. In studiile SUSY 2000 si MULD 2002, 6-10% din tinerii cu varste intre 16-24 ani recunosc ca au incercat amfetamina. Rapoarte din surse oficiale scot in evidenta ca, consumul de amfetamina a crescut.

Amfetamina nu joaca un rol major ca substanta principala printre dependentii de droguri care primesc tratament. In anul 2002, aproximativ 4% dintre toti consumatorii de droguri care primeau tratament recunosteau amfetamina ca principalul drog folosit. Oricum, amfetamina este folosita ca drog secundar frecvent si ca drog principal de catre noii consumatori care primesc tratament. Statisticile Politiei arata existenta unei noi fluctuatii an de an. Amfetamina se gaseste in toata tara.

Rezultatele obtinute din proiectul "Planul Strazii" arata o scadere a puritatii amfetaminei la nivel stradal de la mijlocul anilor '90. Analizele pastilelor de ecstasy arata ca amfetamina este mai putin prezenta in acestea decat era inainte. Mai putin de 3% din pastilele de ecstasy analizate in 2001 contin amfetamina in comparatie cu procentul de 28% din pilulele care contineau amfetamina in 1998. Nu este clar de ce procentul de amfetamina din pastilele de ecstasy a scazut atat de mult.

Ecstasy a inceput sa apara pe piata in timpul primei jumatati a anilor '90. Rezultatul studiilor din 2000 si al studiilor MULD sugereaza faptul ca ecstasy nu este atat de raspandit precum canabisul, amfetamina, cocaina sau ciupercile "psilocybin", deoarece doar 4% dintre tineri au incercat vreodata ecstasy. Datele obtinute la nivel regional evidentiaza faptul ca, consumul de ecstasy stagneaza sau chiar scade. Cu toate acestea, ecstasy continua sa fie o problema minora a consumatorilor de droguri care urmeaza tratament.

LSD este departe de a fi un drog raspandit in Danemarca. Studiul indica faptul ca raspandirea LSD este atat de mica incat poate fi greu masurata. Potrivit unui studiu din 2000, aproximativ 2% din tinerii cu varste intre 16 si 24 de ani au incercat LSD.

Consumul experimental al heroinei (fumatul) pare sa fie scazut constant printre tineri. Aproximativ 1% din tinerii cu varste intre 15-16 ani au incercat heroina in anul 1995 si acelasi procent in 1999. Raspandirea heroinei este insa greu de masurat in studii. Opiaceele sunt substantele cele mai folosite de catre consumatori.

Heroina si alte narcotice

LSD

Ecstasy

Situatia drogurilor in Danemarca in 2003

O mica scadere din 1996 pana azi a consumatorilor care-isi injecteaza drogurile poate fi observata. Un motiv poate fi faptul ca a crescut numarul celor care furnizeaza heroina - probabil datorita riscurilor asociate cu consumul intravenos. Heroina este drogul cel mai folosit in mostrele colectate pentru proiectul "Planul Stradal". Asa cum s-a mentionat mai sus, procentajul a scazut. In acelasi timp heroina care poate fi fumata este o parte importanta din cantitatile de heroina confiscata. In general se pare ca, cocaina se raspandeste mai mult si politia crede ca aceasta tendinta este un lucru constant, unul din indicatori fiind cresterea numarului de capturi.

In mod similar, datele regionale evidentiaza raspandirea continua a cocainei printre consumatorii tineri care sunt la inceput, iar printre dependenti cocaina fiind folosita ca un drog secundar. In unele locuri se pare ca, cocaina este mai raspandita decat amfetamina. Presupunerea ca raspandirea cocainei pe piata a crescut se bazeaza pe studiile privind consumul experimental al tinerilor de 15-16 ani efectuate in ultimii 5 ani. Rezultatele studiilor confirma faptul ca prezenta cocainei creste deoarece 4-5% din tinerii sub 25 de ani au incercat acest drog. De asemenea, din studiile efectuate rezulta ca tinerii care incearca canabis si alte droguri ilegale sunt aceiasi cu cei care sunt alcoolici sau fumatori inraiti.

Aproximativ jumatate dintre pacientii care sunt tratati recunosc faptul ca, consuma mai multe droguri: canabis, amfetamina, cocaina, alcool etc., acesta constituind un drog secundar pe langa o substanta principala. Oricum, aceasta proportie a scazut din 2001 in 2002. De asemenea, majoritatea pacientilor care sunt tratati psihiatric consuma mai multe droguri.

Capitolul 7. Problemele legate de canabis: intelegerea cresterii cererilor de tratament

Este necesara realizarea cercetari in acest subcapitol a consumului de canabis in Danemarca, indivizii primind tratament pentru consumul de canabis, problemele legate de consumul de canabis si initiativele luate pentru combaterea acestor probleme.

Din 4310 indivizi care primeau tratament in 2002, 718 foloseau canabisul ca principal drog. Aceasta inseamna ca 21% din total consumau in principal canabis. In comparatie, procentajul era in anul 1999 de 11%. Din cei 718 consumatori, 64% nu mai primisera tratament inainte. Din cei 64% care nu mai primisera tratament, 39% consumau canabis ca drog principal. In comparatie, procentajul era in 1999 de 31%.

Pe baza celor de mai sus, se pare ca numarul consumatorilor de canabis in principal a crescut, in comparatie cu pacientii care consumau alte droguri principale. Aceasta crestere poate fi datorata mai multor factori. In primul rand, exista o schimbare in tratamentele oferite, care sunt percepute ca fiind mai importante pentru consumatorii de canabis, prin urmare cresterea numarului celor care cer tratament.

Al doilea factor este acela ca a fost o crestere a consumului de canabis in general. Asa cum se mentioneaza in sectiunea 2.2 a capitolului 2, exista o crestere a consumului de canabis din 1994 pana in 2000 in cazul persoanelor cu varsta sub 30 de ani. In anul 2000, aproximativ 10% din populatia adulta de pana la 45 de ani fumase canabis, iar in 1994, 7% facuse acelasi lucru. Printre tinerii de 15-16 ani, 18% incercasera sa fumeze in 1995, iar in 1999-24%. Cresterea consumului de canabis poate fi o explicatie pentru cresterea numarului persoanelor care au probleme cu drogurile si care au nevoie de tratament.

In anul 2002, 81% din persoanele care erau tratate pentru consumul de canabis erau barbati. In privinta varstei, media de varsta pentru consumatorii de canabis este de 26 de ani pentru barbati, respectiv 28 de ani pentru femei; iar in cazul consumatorilor de droguri in general, media de varsta este de 31 de ani pentru barbati, respectiv 32 de ani pentru femei. Consumatorii de canabis sunt un grup marginalizat in legatura cu piata muncii. 54% din consumatori primesc castiguri banesti, iar 10% primesc beneficii zilnice. Doar 16% primesc salarii. Aceasta indica faptul ca, consumul de canabis este mai putin stigmatizant si mai putin evident, iar consumatorii pot sa-si pastreze sau sa obtina o slujba.

In 2003, Comitetul National de Sanatate a facut o estimare a numarului de consumatori de droguri in Danemarca in anul 2001. Consumatorii de droguri sunt indivizi care consuma regulat si ca urmare sufera vatamari psihice, mentale si sociale.

In aceasta estimare nu sunt inclusi indivizii care doar experimenteaza, dar sunt inclusi consumatorii de canabis ca si consumatorii de stimulenti CNS etc.

Calculele indica faptul ca 60000 din totalul de 25.500 consumatori de droguri in 2001, erau consumatori de canabis. Se presupune ca, cresterea numarului de consumatori din 1996 pana acum inseamna si cresterea numarului consumatorilor de canabis. In studiul ESPAD din 1999, s-a observat o legatura intre consumul de canabis, absenta de la scoala si notele mici. In privinta fetelor exista o corelatie semnificativa intre fumatul canabisului si notele sub 8, absentele datorate bolilor sau chiulului. In cazul baietilor, exista o legatura intre fumatul canabisului si chiulul de la scoala.

Studiul Muld din 2002 arata o legatura clara intre perceperea problemelor zilnice de catre tineri si consumul de canabis. 60% dintre baieti si 42% dintre fetele care au probleme care pot fi rezolvate cu greu au incercat sa fumeze canabis, in timp ce doar 33% dintre baieti si 23% dintre fetele care nu au probleme au incercat sa fumeze canabis.

Problemele legate de consumul de canabis

In general, tratamentul in cazul consumului de droguri include servicii pentru pacientii externi in forma unor discutii individuale, tratament in grup cu intalniri o data sau de mai multe ori pe saptamana sau/si chiar tratament zilnic. Organizarea serviciilor pentru consumatorii de canabis a luat amploare in ultimii ani. Multe autoritati municipale au organizat servicii la nivel stradal pentru tinerii consumatori de canabis. Ei au incercat sa stabileasca un contact cu tinerii prin intermediul adultilor, sa ofere suport, ajutor, ceea ce este foarte important in cazul adolescentilor. Un numar de autoritati a inceput dezvoltarea unor activitati de tratament pentru tinerii consumatori care beneficiaza de servicii sociale, dar si interventii impotriva consumului de droguri, aceasta constituind o problema sociala.

Adolescentii consumatori de canabis sunt un grup care beneficiaza de o mare parte din serviciile sociale oferite tinerilor cu probleme sociale. Tinerii consumatori de droguri sunt adesea respinsi la internarea in spitale deoarece personalul spitalelor nu are capacitatea de a rezolva aceste probleme. Ca urmare a acestor conditii, s-au constituit echipe care au ca sarcina sa indeplineasca nevoile municipalitatilor in legatura cu tinerii consumatori de canabis.