Prezentarea si clasificarea legaturilor dintre caracteristicile social-economice

Prezentarea si clasificarea legaturilor dintre caracteristicile social-economice

Fenomenele economico-sociale sunt fenomene complexe, influentate de actiunea simultana a unui numar mare de factori esentiali sau neesentiali, sistematici sau aleatori, obiectivi sau subiectivi. In scopul fundamentarii corecte a deciziilor privind aceste fenomene, trebuie analizate legaturile cauzale existente intre ele, respectiv care este fenomenul ce determina si care este fenomenul determinat.

Statistica, cu ajutorul unor metode specifice, poate releva existenta legaturii, determina forma matematica in care se vor reda cel mai bine legaturile si poate masura intensitatea lor.

Intrucat legile statisticii se manifesta la nivelul intregii colectivitati, ca tendinta, rezulta ca dependentele social-economice se vor evidentia tot ca tendinta, manifestata la nivelul unui numar mare de cazuri individuale.

In vederea reliefarii legaturilor si a tendintelor existente in desfasurarea lor, unitatile statistice se supun gruparii, se organizeaza in serii statistice, sub forma unor siruri paralele de valori ale caracteristicii rezultative (dependente sau "efect"), notate cu y_i, respectiv ale caracteristicii factoriale (independente sau "cauza") notate cu x_i.

In functie de natura relatiei de cauzalitate existente intre doua caracteristici, exista:

legaturi functionale;

legaturi stohastice.

Legaturile functionale sunt legaturi univoce, realizate direct intre doua fenomene, in care unei valori a fenomenului independent x_, ii corespunde o singura valoare a fenomenului dependent y, in cazul in care conditiile raman neschimbate.

Legaturile stohastice, de natura probabilistica, numite legaturi statistice, presupun ca unei valori a caracteristicii factoriale x sa ii corespunda o distributie de valori a caracteristicii rezultative y, si aceasta pentru ca y este influentat nu doar de x ci si de alti factori.

Fenomenelor economico-sociale le sunt specifice legaturile statistice generate de factori multipli, cu influente in sensuri si de intensitati diferite. Ca urmare, legatura nu se manifesta in fiecare caz in parte, ci numai in general si in medie, pe baza unui numar mare de cazuri individuale.

Legaturile statistice se pot clasifica dupa mai multe criterii.

I.Dupa numarul caracteristicilor luate in studiu:

a. legaturi simple, cand caracteristica rezultativa y este studiata doar prin variatia unei singure caracteristici factoriale x, ceilalti factori sunt cu actiune constanta, considerati factori reziduali; de exemplu, capacitatea de productie (x) si cifra de afaceri(y);

b. legaturi multiple, cand caracteristica rezultativa y, este analizata prin prisma variatiei a doua sau mai multe caracteristici factoriale x; de exemplu, capacitatea de productie (x₁) si numarul de salariati (x₂) determina variatia cifrei de afaceri.

II.Dupa forma de exprimare a caracteristicilor

a. legaturi intre caracteristici numerice, numite corelatii, cand atat caracteristica rezultativa y, cat si cea factoriala x, sunt exprimate numeric; de exemplu, legaturile intre cheltuielile de productie (x) si profit (y);

b. legaturi intre caracteristici calitative, numite asocieri statistice, cand atat caracteristica rezultativa y, cat si cea factoriala x, sunt exprimate prin cuvinte; de exemplu, legatura dintre profesie (x) si sectorul de activitate (y).

III.Dupa sensul legaturilor dintre caracteristici:

a. legaturi directe, cand modificarea caracteristicii factoriale x, are ca efect modificarea in aceeasi directie a caracteristicii rezultative y; de exemplu, legatura intre venitul populatiei (x) si volumul vanzarilor unui produs (y);

b. legaturi indirecte, cand modificarea caracteristicii factoriale x, are ca efect modificarea in sens opus a caracteristicii rezultative y; de exemplu, legatura dintre pretul unui produs (x) si volumul vanzarilor (y).

IV.Dupa forma modelului matematic prin care se exprima legatura:

a. legaturi liniare, cand se exprima prin ecuatia liniei drepte; de exemplu, legatura intre veniturile lunare (x) si cheltuielile lunare (y);

b. legaturi neliniare, cand se exprima prin ecuatia unei curbe: parabola, hiperbola, ecuatie exponentiala; de exemplu, o legatura prin parabola poate fi intre cantitatea de ingrasaminte administrate (x) si productia la hectar (y).

V.Dupa modul de producere in timp, legaturile statistice pot fi:

a. legaturi sincrone sau concomitente, atunci cand in acelasi timp cu modificarea caracteristicii factoriale x, se modifica si caracteristica rezultativa y; de exemplu, legaturile dintre cheltuielile de reclama (x) si volumul vanzarilor (y);

b. legaturi asincrone sau cu decalaj, In cazul in care modificarea caracteristicii rezultative y, are loc dupa un decalaj de timp de la modificarea caracteristicii factoriale x; de exemplu, legatura intre volumul investitiilor in modernizarea capacitatilor de productie (x) si cifra de afaceri (y).

Ca urmare a varietatii legaturilor de interdependenta intre fenomenele economico-sociale, precum si situatiile des intalnite in practica, cand factorii de influenta nu pot fi identificati sau cuantificati direct, orice analiza statistica trebuie inceputa cu studiul calitativ, multilateral al acestor fenomene. Cu cat fenomenele sunt mai complexe, cu cat numarul factorilor este mai mare si relatiile de cauzalitate mai dificil de identificat si masurat.