Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica


Indicii statistici

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Concepte si erori in testarea ipotezelor statistice
ALGORITMI DE PRELUCRARE SECVENTIALA A DATELOR STATISTICE
Testarea parametrilor variabilelor cantitative
LUXEMBURG
Statistica – test grila
GERMANIA
Exercitii si probleme propuse - statistica
MAREA BRITANIE
LETONIA
PLANE PI GENERALIZATE DE CONTROL STATISTIC PRIN SELECTIE


Indicii statistici

Pentru fundamentarea deciziilor care vizeaza conducerea activitatii economice o utilitate deosebita prezinta metoda indicilor datorita continutului informational pe care il ofera dimensiunea statistica numita indice, obtinuta ca rezultat al comparatiei realizate in raport dinamic sau in statica.




Indicele statistic este o marime relativa care exprima una din urmatoarele categorii de stari a fenomenelor economice:

- dinamica,

- gradul de indeplinire a indicatorilor programati sau planificati,

- nivelul relativ al sarcinii propuse pentru cresterea sau diminuarea unui indicator economico-financiar in segmentul de timp care urmeaza,

- raportul de marime dintre doi indicatori economico-financiari identici din punct de vedere al continutului si modului de calcul, referitori la doua entitati teritoriale similare (oras, judet, tara) sau doi agenti economici, dar coexistenti in timp.

Prin urmare, indicele este rezultatul raportului a doi indicatori statistici referitori la acelasi fenomen economic, care, la randul lor, pot fi prezentati in forma absoluta, relativa sau medie. Indicele exprima modificarea relativa a marimii indicatorului de la numarator in comparatie cu marimea de la numitorul raportului.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua categorii de indici statistici: indici individuali, elementari sau simplii si indici de grup.

Indicele individual exprima raportul de marime intre doi indicatori statistici care caracterizeaza colectivitati de unitati (obiecte sau tipuri de produse,) omogene sau fenomene cu acelasi continut economic. De exemplu, se poate calcula indicele individual al dinamicii volumului fizic, al dinamicii preturilor sau al dinamicii valorii marfurilor vandute de un agent economic pentru fiecare fel de marfa, in mod distinct.

Formulele generale de calcul a indicilor individuali de dinamica sunt:

- pentru un indicator economic de tip cantitativ,

- pentru un indicator economic de tip calitativ,

- pentru un indicator economic complex,

Indicele de grup exprima modificarea medie relativa a caracteristicii unei colectivitati de unitati care difera intre ele prin continut sau valoare de intrebuintare.

De exemplu, indicele de grup al dinamicii valorii marfurilor vandute de o societate comerciala (indicele de grup al dinamicii cifrei de afaceri), care este un indice al unui indicator statistic complex, se calculeaza ca raport intre suma incasarilor (valoarea vanzarilor) din perioada curenta sau de calcul si suma incasarilor (valoarea vanzarilor) din perioada baza de comparatie, conform urmatoarei relatii,

in care,

“q” este volumul fizic al vanzarilor pe tipuri de marfuri (indicator economic de tip cantitativ - f),

“p” reprezinta pretul unitar de vanzare pentru fiecare fel de marfa (indicator economic de tip calitativ - x).

Se precizeaza ca atat volumul fizic al vanzarilor cat si preturile unitare de vanzare sunt neinsumabile in mod direct deoarece se refera la tipuri diferite de marfuri si in consecinta pentru a evidentia influenta sau modificarea separata a fiecaruia din cei doi factori (q si p) se calculeaza indici de grup factoriali prin aplicarea unui anumit sistem de ponderare.

Prin urmare, in cazul unei relatii factorial-deterministe de forma y = fx, sau , pentru a dimensiona modificarea separata a fiecaruia din cei doi factori (cantitativ-f si calitativ-x) care au determinat modificarea indicatorului complex (y) sau, intr-o alta forma de interpretare, folosita numai in cazul indicilor de grup factoriali, pentru a cuantifica modificarea medie a indicatorului cantitativ si respectiv a celui calitativ se utilizeaza, de regula, metoda substituirilor succesive (in lant) dar, in practica de analiza se recurge uneori si la alte modalitati de ponderare.

In vederea sistematizarii, generalizarii si rigurozitatii aplicarii metodei substituirilor succesive, indicatorii economici sunt grupati astfel:

- indicatori economici cantitativi (f) cum ar fi: volumul fizic al productiei sau al prestatiilor de servicii (q); numarul mediu al salariatilor (N); timpul lucrat de salariati, exprimat in om-ore (Nh); timpul lucrat de salariati, exprimat in om-zile (Nz); valoarea medie a mijloacelor fixe (Mf); valoarea medie a activelor circulante (Ac); locuri capacitate de cazare turistica existenta sau capacitatea construita si destinata pentru cazarea turistilor - (L); locuri-zile capacitate de cazare turistica existenta (Le); locuri-zile capacitate de cazare turistica disponibila, in functiune sau activa (Lz); turisti cazati in unitatile de cazare turistica (T); numarul de zile-turisti (Tz) etc.;

- indicatori economici calitativi (x): pretul de productie sau tariful pe unitate fizica de servicii (p); pretul de vanzare cu amanuntul (pv); cheltuielile cu forta de munca efectuate in medie cu un salariat (); costul complet unitar (c); consumul specific de resurse materiale si energetice exprimat in unitati naturale (m); cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri (Ch); rata rentabilitatii financiare (Rrf); productivitatea muncii (w); numarul mediu de rotatii a activelor circulante (n), durata medie in zile a unei rotatii a activelor circulante (d) si in general toti indicatorii care exprima eficienta economica;

- indicatori economici complecsi (fx): cifra de afaceri (CA); marja comerciala (Mc); productia exercitiului (Q); valoarea adaugata (VA), cheltuielile totale (Ct); veniturile totale (Vt); cheltuielile totale cu forta de munca (CFM); cheltuielile totale cu materiile prime, materialele si energia aferente activitatii productive, de comert sau de prestare a serviciilor (CM); consumul total de materii prime, materiale si combustibil exprimat in unitati naturale - pe feluri de resurse - (M); rezultatul din exploatare (Re); rezultatul net al exercitiului financiar (Rn), rezultatul brut al exercitiului (Rb).

Aplicarea metodei substituirilor succesive implica respectarea urmatoarelor doua reguli de baza:

1) individualizarea si dimensionarea influentei unui factor de tip cantitativ care a determinat modificarea indicatorului complex se realizeaza prin ponderare (mentinere constanta) cu factorul de tip calitativ baza de comparatie;

2) individualizarea si dimensionarea influentei unui factor de tip calitativ care a determinat modificarea indicatorului complex se realizeaza prin ponderare cu factorul de tip cantitativ comparat.

Facem precizarea ca, in cazul analizei pe factori a indicatorilor care caracterizeaza eficienta utilizarii factorilor de productie directi sau primari (forta de munca, mijloacele fixe si activele circulante materiale sau resursele materiale si energetice), consumati pentru obtinerea unui rezultat economic, indicatorii de efect economic sunt tratati ca indicatori de tip calitativ, iar cei de efort economic au semnificatia si se comporta ca indicatori de tip cantitativ.

Formulele generale de calcul folosite in cazul metodei substituirilor succesive, atunci cand dorim sa cuantificam modificarile respective in marimi relative si absolute, sunt urmatoarele:

- modificarea totala a fenomenului (indicatorului) complex:

sau

, sau

din care:

- influenta modificarii factorului de tip cantitativ:

sau

, sau

- influenta modificarii factorului de tip calitativ:

sau

sau

urmand sa se verifice egalitatile:

In cazul concret al indicilor de grup factoriali care explica, in dinamica, influenta modificarii volumului fizic si respectiv influenta modificarii preturilor de vanzare asupra modificarii cifrei de afaceri, sau exprima modificarea medie a volumului fizic si respectiv modificarea medie a preturilor de vanzare pot fi scrise urmatoarele relatii de calcul:

- indicele de grup al dinamicii volumului fizic,

- indicele de grup al dinamicii preturilor de vanzare,

O alta procedura metodologica folosita pentru a calcula influenta factorilor care au determinat modificarea unui indicator complex, este cunoscuta sub denumirea “Metoda separarii actiunii izolate a fiecarui factor“.

Aplicarea principiului de separare a actiunii individuale a factorilor care determina modificarea unui indicator complex – prezentat in functie de mai multi factori conform unei relatii factorial-deterministe - se bazeaza pe un sistem de ponderare care utilizeaza in mod invariabil indicatorii baza de comparatie, indiferent ca sunt de natura cantitativa sau calitativa. Rezulta, in acest caz, si o influenta suplimentara care este cauzata de interactiunea factorilor sau a actiunii simultane a factorilor.

Metoda substituirilor succesive, prezentata anterior, permite obtinerea unor rezultate multumitoare numai atunci cand modificarea indicatorului complex nu are o amplitudine mare si in consecinta si influentele factorilor considerati sunt relativ mici.

De aceea, schema de evidentiere izolata a influentei factorilor asupra fenomenului complex isi gaseste utilitatea in special atunci cand marimea absoluta a interactiunii factorilor este mai importanta. Pornind de la aceste considerente, metoda separarii actiunii izolate a fiecarui factor se recomanda a fi utilizata atunci cand marimea relativa a influentei interactiunii factorilor in cresterea totala a fenomenului complex depaseste 5%, adica:

in care:

- modificarea absoluta a indicatorului complex datorita interactiunii factorilor, f si x, considerati printr-o relatie determinista.

In cazul aplicarii metodei separarii actiunii izolate a fiecarui factor, pentru indicii de grup pot fi scrise urmatoarele relatii de calcul:

- influenta indicatorului de tip cantitativ,

- influenta indicatorului de tip calitativ,

- influenta interactiunii factorilor (actiunea simultana a factorilor),

In acest caz se confirma urmatoarea relatie de recurenta:

Daca se efectueaza o analiza factoriala prin aplicarea metodei separarii actiunii izolate a fiecarui factor si se doreste sa se calculeze expresiile absolute ale modificarilor aferente unui indicator complex, se opteaza, de regula la varianta repartizarii proportionale a modificarii datorate interactiunii factorilor.(metoda cresterilor proportionale). Relatiile generale de calcul, utilizate in acest caz, sunt urmatoarele:

- modificarea absoluta totala a indicatorului complex:

din care:

- influenta modificarii factorului de tip cantitativ:

- influenta modificarii factorului de tip calitativ:



verificandu-se egalitatea:

Nota. Se mentioneaza ca rezultatul interactiunii factorilor nu poate fi interpretat in forma economica clara si in aceste conditii el trebuie repartizat factorilor individualizati prin relatia functionala a indicatorului complex sau analizat, folosind un anumit criteriu de repartizare.

Daca se considera, in mod conventional, ca modificarea indicatorului complex datorata interactiunii factorilor este un rezultat exclusiv al actiunii factorului de natura calitativa se ajunge la forma de ponderare care corespunde metodei substituirilor succesive. Prin urmare, se poate aprecia ca metoda substituirilor succesive este un caz particular al metodei separarii actiunii izolate a fiecarui factor in conditiile alocarii in totalitate a modificarii datorate interactiunii factorilor, asupra factorului de natura calitativa.

Cele mai folosite sisteme alternative de calcul a indicilor de grup factoriali sunt cele propuse de Laspeyres (care, in mod invariabil, utilizeaza ca ponderi indicatorii factoriali corespondenti din perioada de baza), Paasche (care, in mod invariabil, utilizeaza ca ponderi indicatorii factoriali corespondenti din perioada de calcul), Fisher (care realizeaza media geometrica a indicilor Laspeyres si Paasche) sau Edgeworth (in care caz ponderile sunt reprezentate de media aritmetica simpla a indicatorilor factoriali corespondenti, din cele doua perioade de referinta), astfel:

- indicele de grup al factorului de tip cantitativ,

metoda substituirilor succesive:

indicele Laspeyres :

indicele Paasche:

indicele Fisher:

indicele Edgeworth:

- indicele de grup al factorului de tip calitativ,

metoda substituirilor succesive:

indicele Laspeyres :

indicele Paasche:

indicele Fisher:

indicele Edgeworth:

In tabelul 4 se prezinta un model tehnic pentru sistematizarea calculelor implicate in conditiile folosirii metodei substituirilor succesive.

Tabelul 7

Sistemul calculelor implicate in conditiile folosirii metodei substituirilor succesive pentru analiza factoriala a dinamicii unui indicator statistic complex (y = fx)

Felul modificarii

Indici individuali

(elementari)

Indici de grup

Modificarea absoluta a indicatorului complex

Proportii ale modificarilor absolute factoriale in modificarea absoluta totala a indicatorului statistic complex

Contributia procentuala a factorilor la formarea ritmului indicatorului statistic complex

Modificarea totala a indicatorului statistic complex

din care:

- modificarea (influenta) indicatorului statistic de tip cantitativ

- modificarea (influenta) indicatorului statistic de tip calitativ

Relatii de recurenta

Ry = R(f)+R(x)

Exemplul 6

Vanzarile de marfuri cu amanumntul ale unei societati comerciale sunt prezentate in tabel.

Tabelul 8

Situatia vanzarilor de marfuri pe feluri de marfuri

Felul marfurilor vandute

Unitatea de masura

Perioada de baza

Perioada de calcul

Cantitati vandute

()

Pretul de vanzare

()

-lei-

Valoarea vanzarilor

()

-lei-

Cantitati vandute



()

Pretul de vanzare

()

-lei-

Valoarea vanzarilor

()

-lei-

“A”

m

“B”

buc.

“C”

kg

Total

Pe baza datelor din tabel se vor calcula indicii elementari (individuali) si indicii de grup ai volumului fizic a vanzarilor, ai preturilor de vanzare si ai valorii vanzarilor, precum si corespondentul in cifre absolute al modificarilor relative exprimate prin indicii de grup.

Se precizeaza ca pentru calculul indicilor de grup factoriali se va aplica metoda substituirilor succesive.

Indicii individuali ai dinamicii volumului fizic,

- pentru marfa “A”:

- pentru marfa “B”:

- pentru marfa “C”:

Prin urmare, in perioada de calcul vanzarile au fost mai mari din punct de vedere cantitativ, comparativ cu perioada de baza, cu 20% la marfa “A”, si cu 50% la marfa “B”, in timp ce vanzarile din marfa “C” au scazut cu 10%.

Indicii individuali ai dinamicii preturilor de vanzare,

- pentru marfa “A”:

- pentru marfa “B”:

- pentru marfa “C”:

Indicii elementari calculati arata ca la marfa “B” pretul de vanzare s-a mentinut la acelasi nivel atat in perioda de calcul cat si in perioda de baza, in timp ce la marfurile “A” si “C” pretul de vanzare a scazut cu 10% si respectiv cu 20%.

Indicii individuali ai dinamicii valorii vanzarilor

- pentru marfa “A”:

- pentru marfa “B”:

pentru marfa “C”:

Aceste rezultate evidentiaza faptul ca in perioada de calcul valoarea vanzarilor a inregistrat cresteri fata de perioada de baza, cu 8% la marfa “A” si cu 50% la marfa “B”, in timp ce la marfa “C” valoarea vanzarilor s-a diminuat cu 28%.

Indicele degrup al valorii vanzarilor,

Indicele degrup al volumului fizic a vanzarilor,

Indicele degrup al preturilor de vanzare,

Rezultatele calculelor efectuate ne confirma faptul ca valoarea vanzarilor a crescut, in perioada de calcul comparativ cu perioada de baza, cu 12,5%. Aceasta crestere a fost determinata, in totalitate, de majorarea cantitatilor vandute. Daca preturile de vanzare s-ar fi mentinut la nivelul inregistrat in perioada de baza, valoarea vanzarilor ar fi crescut cu 21,875%, dar reducerile operate la preturile de vanzare a provocat o diminuare a valorii vanzarilor cu 7,692%. In acest caz, se poate interpreta acest rezultat si in felul urmator: in perioada de calcul comparativ cu perioada de baza preturile de vanzare s-au micsorat in medie cu 7,692%.

Pe baza sumelor folosite la calculul indicilor de grup putem determina, in continuare, volumul absolut al modificarii valorice a vanzarilor, totale si pe seama celor doi factori, astfel:

- modificarea absoluta totala a valorii vanzarilor,

din care

- influenta modificarii volumului fizic al vanzarilor,

- influenta modificarii preturilor de vanzare,

Indicii de grup medii armonici

Daca se analizeaza formulele de calcul a indicilor de grup care exprima influenta modificarii relativa a factorilor cantitativi si calitativi (indicii de grup factoriali), construiti pe baza metodei substituirilor succesive, se observa ca pentru a fi calculati este necesara o marime recalculata (). Determinarea directa a acestei sume este, uneori, dificil de realizat datorita lipsei datelor in evidenta. Din acest motiv, pentru calculul indicilor de grup factoriali se utilizeaza, dupa caz, si formula mediei armonice sau a mediei aritmetice. Aceste relatii de calcul se obtin prin transformarea corespunzatoare a indicilor de grup prezentati in forma agregata.

Un exemplu practic de calcul al indicelui de grup mediu armonic se refera la modificarea medie a preturilor de vanzare, astfel:

Prin urmare, indicele de grup al preturilor de vanzare se calculeaza pe baza formulei mediei armonice ori de cate ori ni se ofera date asupra indicilor individuali ai preturilor de vanzare (i(p)) si respectiv asupra cifrei de afaceri din perioada de calcul, pe tipuri de produse si pe total ().

Indicii de grup medii aritmetici

In cazul particular al indicelui de grup al volumului fizic al vanzarilor, in forma agregata, indicatorul recalculat () se situeaza la numarator si in aceste conditii se va opera o transformare constructiva la numaratorul indicelui, folosind forma mediei aritmetice, astfel:

Aceasta este formula indicelui de grup mediu aritmetic al dinamicii volumului fizic, in care i(q) reprezinta indicii individuali ai volumului fizic iar valoarea vanzarilor pe feluri de marfuri.

Indicii de grup calculati ca raport intre marimi medii

Indicii de grup determinati prin raportarea a doua marimi medii ofera posibilitatea compararii in timp sau in raport cu planul a marimilor medii, pentru al caror calcul se poate insuma factorul de tip cantitativ.

In lucrarile de calcul statistic se folosesc frecvent indici de grup calculati ca raport intre marimi medii in vederea analizei dinamicii sau pentru analiza indeplinirii indicatorilor programati privind productivitatea muncii, costul unitar, cheltuielile totale la 1000 lei venituri totale etc..

Formula generala de calcul a acestor indici de grup este:

in care,

reprezinta structura factorului (indicatorului) cantitativ insumat.

Relatia generala de calcul a indicelui de grup reprezentat prin raportul a doua marimi medii este denumit indice de grup cu structura variabila al modificarii indicatorului calitativ mediu. Asupra indicelui de grup cu structura variabila exercita influenta doi factori:

a) modificarea structurii factorului de tip cantitativ (g).

b) modificarea nivelului factorului calitativ la fiecare unitate statistica in parte (x),

Prin urmare, este necesar sa remarcam ca, modificarea absoluta totala a indicatorului de tip cantitativ nu este un factor de influenta asupra modificarii indicatorului calitativ mediu.

Daca dorim sa cunoastem dinamica relativa a indicatorului calitativ mediu datorata modificarii structurii factorului cantitativ insumat, in formula indicelui cu structura variabila consideram constant factorul calitativ individual din perioada de baza () si obtinem indicele de grup al schimbarii structurii,

Daca dorim, insa, sa calculam dinamica relativa a indicatorului calitativ mediu datorata modificarii factorului calitativ individual, in formula indicelui cu structura variabila consideram constant factorul de tip cantitativ (structura indicatorului cantitativ) din perioada de calcul () si obtinem indicele de grup cu structura fixa,

Intre indicii de grup cu structura variabila, al schimbarii structurii si cu structura fixa se poate scrie urmatoarea relatie,

Pe baza relatiilor de calcul a indicilor de grup obtinuti ca raport intre marimi medii se poate determina modificarea absoluta a indicatorului rezultativ (complex), () ca urmare a modificarii indicatorului calitativ mediu (), a structurii indicatorului cantitativ insumat () si respectiv a indicatorului calitativ individual (), astfel:

Exactitatea calculelor este confirmata de urmatoarea relatie de recurenta:

Exemplul 7

Pentru exemplificarea calculului indicilor determinati ca raport intre doua marimi medii vom utiliza datele sintetizate in “Contul de profit si pierdere” al unui agent economic.

Tabelul 9

Situatia veniturilor si cheltuielilor grupate pe feluri de activitati

Felul activitatii

(Sursa veniturilor si destinatia cheltuielilor)

Venituri (mil. lei)

Cheltuieli (mil. lei)

Perioada de

baza

Perioada de calcul

Perioada de baza

Perioada de calcul

Exploatare

Ve0    8.000

Ve1    10.000

Ce0    6.000



Ce1    7.500

Financiara

Vf0    500

Vf1    300

Cf0    1.000

Cf1    1.400

Extraordinara

Vex0    1.500

Vex1    1.700

Cex0    1.000

Cex1    1.100

Total

Vt0    10.000

Vt1 12.000

Ct0 8.000

Ct1    10.000

Pe baza acestor date ne propunem sa analizam dinamica cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale prin prisma modificarii structurii veniturilor totale si a cheltuielilor la 1000 lei venituri pe feluri de activitati.

Pentru a pune in evidenta factorii enuntati, cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale sunt prezentatate prin relatia urmatoare:

Nota: Se mentioneaza ca indicatorul cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale este o marime relativa de intensitate si care prin continutul si forma sa derivata de calcul are semnificatia de valoare medie

In acest caz cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale ( sunt obtinute ca o medie aritmetica ponderata a cheltuielilor la 1000 lei venituri calculate pe feluri de activitati (), iar ponderea este reprezentata de structura veniturilor totale (), asa cum rezulta din ultima forma de scriere a indicatorului calitativ mediu, in care,

- este indicatorul calitativ mediu

- este indicatorul calitativ individual

- este structura indicatorului cantitativ insumat

- Vt = Venituri totale;

- Ct = Cheltuieli totale;

-

Tabel cu calculele intermediare necesare

Felul

activitatii

Structura veniturilor totale din perioada de baza

Structura

veniturilor totale

din perioada de

calcul

Cheltuielile la 1000 lei venituri

pe feluri de activitati, in perioda de baza

C

Cheltuielile la 1000 lei venituri pe feluri de activitati,

in perioda de calcul

C

Exploatare

Financiara

Extraordinara

Total

Indicele de grup cu structura variabila al cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale,

Indicele de grup al schimbarii structurii,

Indicele de grup cu structura fixa,

Varianta calculelor reprezentand corespondentul in cifre absolute al modificarilor relative exprimate de indicii de grup, este:

Modificarea totala a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale:

din care:

- influenta modificarii structurii veniturilor totale

- influenta modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe feluri de activitati

Calculele efectuate ne permit sa constatam ca cheltuielile totale efectuate pentru 1.000 lei venituri totale au crescut in perioada de calcul comparativ cu nivelul inregistrat in perioada de baza cu 4,162%, respectiv cu 33,3 lei. Aceasta majorare este motivata astfel:

- cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe feluri de activitati a determinat o crestere a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale cu 8,305% cu un corespondent valoric de 63,9 lei la fiecare 1000 lei venituri,

- in timp ce schimbarea structurii veniturilor totale a favorizat reducerea cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale cu 3,825% sau cu 30,6 lei. Se observa ca a crescut proportia veniturilor obtinute din exploatare, de la 80,00% la 83,33%, activitate la care nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri este mai mic comparativ cu nivelul relativ mediu general, care in perioada de calcul este de 833,33 lei, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra reducerii nivelului relativ al cheltuielilor totale.

Activitatea financiara desfasurata de acest agent economic este finalizata cu pierderi importante care sunt acoperite, in primul rand, pe seama rezultatelor financiare pozitive obtinut din activitatea de exploatare.

Forma absoluta a modificarii cheltuielilor totale ca indicator complex sau rezultativ este oferita de urmatoarele calcule,

- modificarea absoluta a cheltuielilor totale datorata cresterii cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale este,

din care:

- influenta modificarii structurii veniturilor totale,

- influenta modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe feluri de activitati,

Indicii teritoriali

Indicele teritorial rezulta din compararea indicatorilor statistici referitori la doua sau mai multe unitati teritoriale similare (oras, judet, tara etc.) sau din compararea unui indicator determinat pe o unitate teritoriala cu indicatorul corespunzator care se refera la intregul teritoriu. Intr-un sens mai general, indicele teritorial este o marime relativa de coordonare obtinuta din compararea a doua fenomene de aceeasi natura coexistente in timp, dar situate in diferite domenii spatiale.

Formula generala dupa care se calculeaza un indice individual teritorial este urmatoarea:

sau

in care:

- reprezinta marimea fenomenului cercetat in unitatea teritoriala “A”,

- reprezinta marimea fenomenului cercetat in unitatea teritoriala B”.

Daca valorile caracteristicii studiate (x) se pot generaliza la nivelul celor doua colectivitati pozitionate in teritorii diferite (A si B) sub forma marimilor medii, rezulta urmatoarele forme de indici teritoriali:

sau

in care:

,

In cazul comparatiilor teritoriale se poate considera in egala masura ca baza de comparatie oricare din teritoriile ”A” si ”B”.In acelasi timp, trebuie sa mentionam ca, la calculul indicilor teritoriali nu ne este indiferenta ordinea comparatiei, aceasta depinde in intregime de sarcina de cunoastere la care trebuie sa raspunda fiecare indice in parte.

Indicii teritoriali, de grup, se calculeaza in aceleasi conditii metodologice folosite la calculul indicilor care respecta regulile metodei substituirilor succesive, astfel:

- pentru indicatorul complex,

sau

- pentru indicatorul de natura cantitativa,

sau

- pentru indicatorul de natura calitativa,

sau

Problema ponderilor, in cazul indicilor teritoriali, se rezolva numai in urma unei analize atente a fenomenului cercetat, deoarece o ponderare nerationala poate conduce la rezultate contradictorii sau chiar paradoxale. In aceste conditii se propun si alte metode de ponderare, cum ar fi:

- metoda ponderilor standard. Aceasta metoda exclude sistemul de ponderare al indicilor teritoriali cu marimile unuia din teritoriile comparate, ea presupune alegerea unor ponderi care sa se refere la un teritoriu mult mai larg, care cuprinde ambele zone teritoriale intr-o expresie medie, astfel:

- pentru indicele teritorial al indicatorului de natura cantitativa,

sau

- pentru indicele teritorial al indicatorului de natura calitativa,

sau

in care:

X este ponderea standard calitativa, determinata ca medie aritmetica ponderata,

,

F este ponderea standard cantitativa, determinata ca medie aritmetica simpla, astfel:

Folosirea ponderilor standard elimina, in principiu, influenta subiectivismului la alegerea ponderilor si deci asupra rezultatului obtinut prin calculul indicelui teritorial. Totusi, se precizeaza ca la alegerea tipului de ponderare este indicat sa se tina seama de particularitatile fenomenului al carui indice teritorial urmeaza a fi calculat.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1802
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site