ALBA IULIA - ASEZAREA GEOGRAFICA

ALBA IULIA - ASEZAREA GEOGRAFICA

Judetul Alba este situat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Mures, in geospatiul de confluenta a acestuia cu Tarnavele, Ampoiul si Sebesul, cuprinzand partea sud-estica a muntilor Apuseni. Geometria unitatii teritoriale a judetului Alba este triunghiulara, cu varfurile orientate spre est, vest si sud si cu laturile spre nord-nord-vest, vest-sud-vest si est-sud-est. Acest judet se suprapune peste anumite parti din trei mari unitati de relief din tara noastra si anume: Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni), Carpatii Meridionali (Muntii Sebesului) si Podisul Transilvaniei, precum si peste zona depresionara de contact dintre acestea, grefata pe Valea Muresului (depresiunea Alba Iulia-Turda) si prelungita spre est de Valea Secasului si spre vest catre culoarul depresionar al Orastiei.

Supranumit oras istorie, oras al monumentelor si al devenirii noastre de neam si tara, Alba Iulia (resedinta de judet) a jucat un rol major in istoria romanilor si a oraselor cetati. Orasul Alba Iulia este situat in partea centrala a podisului Transilvaniei, in depresiunea Alba Iulia-Turda, la o altitudine de 230 de m avand urmatoarele coordonate geografice: 463' latitudine nordica si 2115' longitudine estica. O alta coordonata importanta este data de faptul ca se afla la confluenta Muresului cu Ampoiul, in imediata apropiere a zacamintelor de aur din Muntii Metaliferi si a ocnelor de sare de la Uioara, intr-o regiune de dealuri domoale cu renumite podgorii si importante culturi de cereale. Un atuu important de care dispune municipiul consta in faptul ca acesta este legat organic, printr-o retea de sosele si cai ferate, de cele mai importante orase ale Transilvaniei si anume: Cluj, Tg. Mures, Brasov, Sibiu, Hunedoara, Deva, Arad. Prin valea Ampoiului, orasul este legat de Tara Motilor, deci implicit si cu orasele existente aici: Zlatna, Campeni, Abrud si Brad.

Orasul propriu-zis, se intinde pe prima terasa a Muresului. In preajma orasului cursul Muresului face o cotitura spre est, formand un ses lat de aproximativ 3-4 km si lung de 8-10 km, deosbit de prielnic culturilor de cereale si legume.

Piesa de rezistenta a turismului din Alba Iulia il reprezinta cetatea in stil Vauban, care este situata pe un promontoriu dominant de pe a doua terasa a Muresului, cu 25 de m mai sus decat orasul. In partile de vest si nord-vest orasul este strajuit de inaltimile muntilor Metaliferi si ale Trascaului. Spre est se disting dealurile argiloase, cu pantele lor abrupte taiate de raurile Mures, Sebes si Secas, formand rezervatia naturala Rapa Rosie din apropierea orasului Sebes. Spre sud, se vad culmile Sebesului, Surianu si Varful lui Patru.

In conditiile in care tara noastra dispune de o clima temperat-continentala, orasul Alba Iulia se incadreaza in aceleasi conditii, insa cu mici influente locale. Astfel ca orasul influentat direct de asezarea sa geografica are o clima placuta, cu veri calduroase, toamne lungi si ierni blande.

Temperatura medie anuala in acest culoar este de 9,5 C, fiind data de temperatura lunii ianuarie de -3,3 C si de cea a lunii iulie, 20,5 C. Temperatura maxima absoluta care s-a inregistrat in acest judet a fost la Alba Iulia, 42,5 C. In zona Albei Iulia precipitatiile sunt usor deficitare, cu o medie de 550 mm anual. Cele mai bogate precipitatii se inregistreaza in lunile mai-iunie (pana la 100 mm). Anual se estimeaza 125-135 zile cu precipitatii; ninsorile cad cam 20-30 pe an, stratul de zapada masurand intre 25-30 cm (fara sa se mentina timp indelungat).

Un lucru important de mentionat este faptul ca in acest Culoar Alba Iulia-Turda se formeaza frecvent vanturi cu caracter de foehn datorita diferentelor de nivel dintre zonele inalte si cele depresionare. Efectele acestor vanturi cu caracter de foehn se resimt in cresterea temperaturii aerului, inseninarea cerului si scaderea precipitatiilor producandu-se astfel desprimavareri mai timpurii.

Hidorgrafia judetului Alba Iulia este dominata de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza toate raurile din teritoriul sau. Regimul sau de alimentare este pluvio-nival, cu maxime deosebite primavara.

Pe teritoriul municipiului Alba Iulia curg raurile Mures, Sebes si Ampoi, precum si cateva mici paraie ce se varsa in Mures (pe stanga acestuia vaile Hapriei si Oardei, iar pe dreapta paraul Paclisei). De mentinonat este faptul ca raul Sebes este cel ce asigura alimentarea cu apa potabila a municipiului Alba Iulia si nu, numai.

In ceea ce priveste resursele turistice, cele de factura antropica au un statut primordial, fiind   destul de numeroase pentru un orasel de dimensiunea Albei Iulia.

Municipiul Alba Iulia este o zona de mare interes turistic atat pentru turistii romani cat si pentru straini.

O evolutie milenara care a impus Alba Iulia ca un insemnat centru al tarii ne apare azi aureolata de bogatia unica a vestigiilor care au infruntat timpurile. Evenimentele la care a fost martor acest oras s-au materializat, fie in marunte dovezi ale unei culturi materiale de mult apuse, fie impresionante monumente de arhitectura si arta ridicate in evul mediu, in epocile moderna sau contemporana. Acoperite de tarana vremurilor ele constituie, alaturi de litera documentului scris, un valoros tezaur al patrimoniului cultural-national romanesc. Printre obiectivele antropice de mare interes se pot enumera: Cetatile de la Alba Iulia, Comisariatul si Manutanta, vestigii ale vechii cetati a " Balgradului", fostul colegiu academic Bethlen, monumentele "Lossenau" si "Custozza", Palatul Princilor Ardealului, Basorelieful "Incoronarea lui Mihai Viteazul", Sala Unirii, Muzeul Unirii, Palatul Apor, Biblioteca Batthynaeum, Catedrala Reintregirii sau Incoronarii, Catedrala Romano-Catolica, Monumentul "Dealul Furcilor", toate cu semnificatie deosebita.

Toate aceste obiective vor fi enumerate si analizate prin prisma importantei si rolului care il detin intr-un capitol viitor.