CLIMA EUROPEI

CLIMA EUROPEI

Continentul european este cuprins aproape in intregime in limitele climatului temperat (climatul subtropical sau mediteranean constituind tot o varianta a climatului temperat).

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CLIMA EUROPEI

Exista trei factori ce influenteaza coordonatele generale ale climei continentului european:

latitudinea;

vecinatatea Oceanului Atlantic;

relieful.

A) Latitudinea

Europa continentala se intinde de la circa 35⁰ latitudine nordica la circa 71⁰ latitudine nordica, fapt ce o plaseaza in climatul temperat, rezultand o serie de diferente climatice de la sud la nord (diferente termice, diferente intre cantitatile de precipitatii, precum si diferente privitoare la modul de producere si exprimare cantitativa a acestor indicatori, viteza vantului, regimul inghetului etc);

Fig. 1. Repartitia temperaturilor medii multianuale in Europa

Sursa: (www.wunderground.com/data/images/eu_st.gif), accesat in 05. 11. 2007, orele 9¹⁰

B) Vecinatatea Oceanului Atlantic

Constituie un factor climatic foarte important a carui influenta se remarca prin:

imensitatea maselor de apa din vestul si nord-vestul Europei ce influenteaza climatul continentului;

existenta curentilor calzi (curentul Atlanticului de Nord, curentul Norvegiei, prelungirea curentului Golfului-Gulf Stream-ului..

Fig. 2. Curentii calzi din Oceanul Atlantic

Sursa: (www.moldovanoastra.md/pic_lib/1153404604.jpg), accesat in 05. 11. 2007, orele 12⁵⁰

Masele de aer predominant vestic (uneori sud-vestic sau nord-vestic) determina aparitia unui aport de aer cald pe o mare parte a continentului; circulatia vestica aferenta, impune formarea unor precipitatii abundente, a caror cantitate se reduce treptat, pe masura inaintarii catre partile centrale si estice ale continentului.

Predominanta circulatiei vestice face ca masele de aer respective, provenite de deasupra Oceanului Atlantic sa ajunga foarte consistent in partea vestica a continentului, consistent, in partile centrale si intr-o pondere atenuata, in partile rasaritene (caracterul de degradare a cantitatilor de precipitatii, pe directia vest-est).

C) Influenta reliefului

Poate fi decelata (surprinsa) la nivelul a doua coordonate:

altitudine - impune scaderea graduala a temperaturii (cu circa 1⁰C la 100 m) si cresterea precipitatiilor;

orientarea culmilor montane - impune receptarea unor cantitati diferite de precipitatii pe versantii vestici si nord-vestici fata de cei estici si sud-estici (efectul de foehnizare), precum si receptarea diferita a temperaturilor pe versantii nordici fata de cei sudici. Un exemplu elocvent in acest sens este dat de lantul alpino-carpatic, care diferentiaza in cadrul Europei doua domenii climatice (iarna, masele polare, dinspre nord trec rar peste unitatile montane aferente lantului mentionat si cand se intampla acest fenomen se inregistreaza ierni reci in partile sudice si sud-estice ale Europei; vara, masele de aer tropical, provenite din Africa, trec rar peste lantul montan alpino-carpatic, generand veri calduroase in partile nordice ale continentului).

REGIMUL BARIC SI CIRCULATIA ATMOSFERICA IN EUROPA

Intre partile vestice si cele estice ale continentului Europa se remarca diferentieri majore in privinta regimului baric (a presiunii atmosferice): vestul se caracterizeaza printr-o mare uniformitate barica (presiuni constante), in timp ce partile estice "sufera" mari variatii ale regimului baric, functie de sezon.

In Europa Estica, regimul baric depinde de temperatura, care este foarte variabila in timpul celor doua sezoane (rece si cald): in sezonul cald se realizeaza temperaturi ridicate si presiuni foarte reduse, rezultand o minima barica accentuata (aria de presiune minima din estul Europei) in timp ce, in sezonul rece, este chiar invers (temperaturi coborate si presiuni mari), acum actionand anticiclonul ruso-siberian.

Cand presiunea este minima in partile estice ale Europei (primavara-vara), masele de aer vestice se deplaseaza pe directia vest-est, pentru a compensa diferenta de presiune, rezultand cele mai bogate precipitatii, fenomen cunoscut sub apelativul "musonul" din Europa. Se poate vorbi de "muson" in Europa, existand conditiile necesare: masele de aer trec dintr-o regiune climatica in alta (din climatul temperat oceanic in cel temperat continental) si circulatia maselor de aer prezinta sensuri sezoniere diferite (ocean-continent, vara; continent-ocean, iarna). Lipseste insa cea mai importanta conditie de definire ca atare, respectiv trecerea dintr-o emisfera in alta, pe latitudine.

In cadrul Europei se disting mai multi centrii barici:

Anticiclonul Azorelor

Fig. 3. Anticiclonul Azorelor

Sursa: (www.latorretaonline.com//image036.jpg), accesat in 05. 11. 2007, orele 13²⁵

prezinta un caracter permanent, regimul baric nu se schimba functie de sezon (presiunea atmosferica in cadrul sau fiind constanta, peste 1000 mb);

face parte din braul presiunilor ridicate tropicale, presiunea maxima din centrul sau ajungand la 1042 mb;

este "intarit" de catre curentul rece al Portugaliei;

pozitia sa variaza usor in timpul anului, functie de deplasarea aparenta a Soarelui pe bolta cereasca (iarna este situat ceva mai spre nord, iar vara mai spre sud);

in anticicloni, circulatia aerului este convergenta si descendenta.

Minima Islandica (997 mb)

- activa mai ales in timpul iernii, functie de actiunea mai

puternica a maselor de aer cald;

- este situata in sudul Islandei;

- Norvegia prezinta cea mai pronuntata anomalie termica

pozitiva din timpul iernii - temperatura este cu circa 20⁰ C mai mare

decat in regiunile situate la aceeasi latitudine;

- in cadrul sau, miscarea aerului este ascendenta si divergenta.

3) Anticiclonul Ruso-Siberian

- se formeaza iarna, datorita temperaturilor reduse, in Campia Fig. 4. Circulatia aerului in

Est-Europeana;  regim ciclonal si anticiclonal

4) Aria minima est-europeana

- apare in sezonul cald, datorita temperaturilor ridicate, ceea ce duce la aparitia "musonului" de primavara-vara.

5) Centrul baric depresionar de deasupra Marii Mediterane, in timpul iernii

6) Anticiclonul Scandinav

- se formeaza vara;

- determina scaderi accentuate de temperatura in Europa centrala si de nord datorita advectiei maselor de aer polar.

7) Anticiclonul Groenlandez

- aici, datorita climatului rece si calotei glaciare, temperaturile sunt foarte reduse, prezenta anticiclonului impunand vanturi puternice si precipitatii solide in cantitati mari.

MASELE DE AER SPECIFICE CONTINENTULUI EUROPEAN

Dupa latitudine, se disting urmatoarele mase de aer:

mase de aer ecuatorial - nu influenteaza clima Europei;

mase de aer tropical - se formeaza deasupra zonelor tropicale;

mase de aer polar - se formeaza deasupra zonelor de clima temperata;

mase de aer arctic - apar in zona Polului Nord (corespondentul lor la Polul Sud sunt masele de aer antarctic.

Fig. 5. Repartitia maselor de aer la nivel global

Sursa: (www.uwsp.edu//air_masses_types.html), accesat in 05. 11 2007, orele 15²⁸

In cadrul Europei, conditiile meteo-climatice sunt determinate in cea mai mare parte de masele de aer polar. In regiunile subpolare din nord actioneaza si masele de aer arctic, mai ales iarna.

In regiunile sudice ale Europei exista o alternanta a maselor de aer: iarna actioneaza masele de aer polar iar vara, masele de aer tropical (oceanic, dar mai ales mase de aer tropical uscat saharian). Spre exemplu, luna august in Romania, este luna cu o insolatie foarte puternica, datorita nebulozitatii reduse, fapt datorat actiunii maselor de aer tropical uscat.