Targu Mures - Primaria, Prefectura, Palatul Culturii, CETATEA MEDIEVALA

1.Palatul Culturii

2.Primaria Targu Mures

3.Prefectura Targu Mures

4.Teatru National

5.Cetatea Medievala

6.Biblioteca Judeteana

7.Casa Tolday

8.Gradina Zoo

9.Ansamblul artistic profesionist Muresul

10.Filarmonica de stat

11.Complexul de agreement si sportiv"Weekend"

12.Sediul Politiei Targu Mures

PALATUL CULTURII

 'Sa ma investeasca Onoratul Consiliu cu increderea sa, cu dreptul de autoritate si cu Sigiliul, si eu voi construi un oras nou.' Cu aceste cuvinte si-a inceput discursul de investitura dr. Berndy Gyrgy, tanarul si talentatul primar al orasului Targu Mures la 8 martie 1902. Este meritul sau, intr-adevar, ca orasul caracterizat drept 'locul celui mai amplu targ din Ardeal' la sfarsitul secolului al XIX.-lea, va pasi in zorii noului veac pe calea modernizarii. Canalizarea, iluminatul public, constructiile de scoli si cladiri publice, pastreaza astazi amintirea primarului fauritor al urbei moderne.

Palatul Culturii (str. Enescu nr. 2). Situat in centrul orasului, este una din cele mai reprezentative cladiri ale secesionului ardelean. Construit in maniera scolii lechneriene, din initiativa primarului Berndy Gyrgy, palatul se impune atat prin decoratia interioara, cat si prin cea exterioara. Din armonia ansamblului se desprind cu pregnanta acoperisul din majolica, mozaicul monumental si basoreliefurile ce domina frontispiciul, precum si frescele interioare si vitraliile ferestrelor, indeosebi in Sala Oglinzilor. Impunator este holul interior, lung de 45 de metrii, realizat din marmura de Carrara si delimitat de doua oglinzi venetiene. Palatul Culturii gazduieste mai multe institutii de cultura: Filarmonica de Stat, Biblioteca Judeteana, Muzeul de Arta, Galeriile Uniunii Artistilor Plastici, Expozitia permanenta a Muzeului de Istorie.

      Wigand Ede, lucrate de Roth Miksa. Decoratiile interioare sunt din materiale autentice valoroase: impresionantul hol interior - lung de 45 m - este realizat in marmura de Carrara si delimitat de doua oglinzi venetiene. Remarcabile sunt cele doua fresce mitologice, care domina holul.
Sala mare (parter), conceputa ca sala de concerte, a fost inzestrata cu o orga construita de fratii Rieger din Jagerndorf in 1914. Una din cele mai mari si mai performante la data executiei, orga, dispunand de 4463 tuburi si 63 registre, este si azi in perfecta stare de functionare.

         Sala mica este tot o sala de concerte, dar adecvata si pentru serate literare, conferinte si alte activitati culturale, fiind o sala multifunctionala.    

Acestea ar fi urmat sa reprezinte Europa la expozitia internationala de arta decorativa din San Francisco, in 1914.

     Palatul Culturii gazduieste azi mai multe institutii de cultura (Filarmonica de Stat, Biblioteca Judeteana, Muzeul de Arta, Galeriile de Arta, expozitia permanenta a Muzeului de Istorie etc.)

PRIMARIA TARGU MURES

Este cea mai reprezentativa cladire publica realizata in perioada interbelica, atunci cand, odata cu stabilirea capitalismului in Romania, incepand cu anul 1922, sunt ridicate tot mai multe unitati industriale dar si cladiri de interes comun.
In acest context, stilul arhitectural dominant este cel neoromanesc modern, pe baza interpretarii formelor traditionale. A fost destinata pentru a adaposti sediul prefecturii, intrucat vechea cladire din str. Bolyai nr. 5 era insalubra si necorespunzatoare.

Dupa ce se asigura actualul amplasament in 1933 si 1934, la 11 ian. 1935 prefectul Francisc Porubski dispune publicarea concursului pentru intocmirea proiectelor. La 1 mai 1935, comisia aproba din cele 14 proiecte, proiectul arhitectului Eugen I. Grasu din Bucuresti. La 29 mai 1936, prin Decizia nr. 11897/1936, Comisia interimara a municipiului Tirgu-Mures "aproba edificarea palatului administrativ". Constructia cladirii incepe in timpul celui de al doilea mandat al primarului Emil A. Dandea (1934-1937) ca o incoronare a activitatii sale edilitare. In anul 1940, cladirea practic a fost realizata, fiind inzestrata cu toate elementele arhitecturale din piatra naturala cioplita.
Ca urmare a Dictatului de la Viena, cladirea sufera transformari radicale. Arhitectul Kotsis Ivn intocmeste documentatia pentru transformarea cladirii (1941-1942) si astfel sunt inlaturate toate decoratiile specific romanesti (respectiv apartinand stilului neobrancovenesc), edificiul primind un aspect anost, fara nici o valoare arhitecturala.Ca urmare actiunii unui colectiv condus de Victor Suciu, primarul orasului intre anii 1991-1992, cladirea este restaurata, reprimind aproape toate formele si detaliile initial avute.Din anul 1968, aici functioneaza Primaria municipiului, fost Consiliu popular al municipiului Tirgu-Mures.

Ca elemente definitorii ale stilului neobrincovenesc amintim simplitatea maiestuoasa incarcata de gratie a volumetriei, frunza de acant ca motiv decorativ, torsada sculptata in piatra a portalului  semicircular de la intrare, loggia cu colonada specific neobrincoveneasca de la etajul I al cladirii. Acelasi Victor Suciu isi continua demersul de restituire a unor identitati romanesti si inalta o statuie primarului Emil A. Dandea in scuarul din fata, in anul 1996, realizata de Anton Ratiu.
Cel care a ridicat institutia primariei la nivelul civilizatiei contemporane, primarul dr. Dorin Florea si-a asumat managementul responsabil al serviciilor publice oferite de primarie comunitatii, devenind un partener de referinta alaturi de cladirea pe care o gestioneaza.

Pesonalitati:

• Jnos Baranyai Decsi (1560-1601) a scris Istoria, Transilvaniei, Moldovei si a Tarii Romanesti intre 1592-1598
• Toma Borsos (1566-1634) jude al orasului Targu Mures
• Petru Csoks (1587), profesor in Targu Mures, a scris a scris partea maghiara a dictionarului in 10 limbi a lui Calepinus
• Gheorghe Sincai (1754-1816), istoric, filolog, poet, reprezentant al Scolii Ardelene
• Smuel Teleki (1739-1832), om de cultura, cancelar al Transilvaniei, fondatorul Bibliotecii Teleki
• Petru Maior (1756-1821), istoric si filolog roman, reprezentant de frunte al Scolii Ardelene
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
• Sandor Krsi Csoma (1784-1842), lingvist, filolog , a intocmit un dictionar si o gramatica a limbii tibetane
• Avram Iancu (1824-1872), avocat roman, cancelarist la Targu Mures, conducator al revolutiei de la 1848-1849
• Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), jurist, istoric, organizator al revolutiei de la 1848, academician roman
• Traian Popa (1829-1969), profesor, realizatorul lucrarii Monografia orasului Targu Mures
• Emil Dandea (1893-1969) , om politic, primar al orasului in perioada interbelica
• Ion Vlasiu (1908-1997) sculptor, pictor, scriitor
• Andrs Stő (1927-2006), scriitor ungur din Transilvania
• Ladislau Blni (n. 1953), sportiv, jucator de fotbal la ASA Targu Mures si Steaua Bucuresti
• Aurel Filimon
• Romulus Guga, scriitor, poet, unul din fondatorii revistei Vatra
• Raed Arafat (n. 1964), medic, coordonatorul SMURD Targu Mures, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii Publice

Cetateni de onoare:

• Constantin Copotoiu
• Vasile Urdea
• Constantin Codrescu
• Weszely Tiberiu
• Horvth Attila
• Csato Bela

PREFECTURA TARGU MURES

Prefectura functioneaza in cladirea, care timp de 55 de ani a fost sediul Primariei. A fost construita intre anii 1905 - . A fost prima cladire menita sa ofere la inceputul secolului 20 un aspect nou centrului urban, caracterisic fiindu-i stilul seccesion.Palatul se remarca si prin turnul inalt de 60 m, construit initial drept foisor de foc al orasului. Arhitectura holului cu plafonul boltit in stil gotic si sprijinit pe coloane din marmura sculptate, cu vitralii in culori pastelate, e asemanatoare celei a Salii cavalerilor din Castelul de la Hunedoara. In turnul palatului exista un orologiu care are cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, iar bataile de clopot ale acestuia pot fi auzite din sfert in sfert de ora.In prezent cladirea este sediul administrativ al Consiliului Judetean Mures si al PrefecturiA fost cea mai frumoasa cladire a orasului la vremea ridicarii ei (1554) si a ramas secole de-a randul 'privilegiata' (scutita de dari), fiind gazduiti aici principi si inalti dregatori veniti in oras. In apropiere se afla Casa Gorog (actualul Centru Militar), un edificiu neoclasic ce dateaza din prima parte a secolului XIX. In schimb Biserica Romano-Catolica aduce in centrul orasului maretia stilului baroc. Construita la mijlocul secolului XVII, ea se mandreste cu cel mai frumos amvon pictat din tara, sculptat in lemn si aurit. La randul ei, Catedrala Ortodoxa este cea mai mare din tara si are peretii interiori acoperiti in intregime de fresce. In acest spatiu se afla initial o curiozitate arhitectonica, vestita 'fantana cantatoare' cladita prin 1810. Canta sase ore pe zi, datorita unui mecanism pe baza de tuburi eoliene, care a fost insa distrus in 1836 de o furtuna devastatoare.

TEATRUL NATIONAL

Teatrul din Targu-Mures, cunoscut ca unul dintre cele mai importante colective artistice din Romania, numara peste 60 de ani de existenta. Din anul 1946, pana in 1973 activitatea teatrului s-a desfasurat in cladirea Palatului Culturii.
Actuala cladire a teatrului, dovada a pretuirii de care se bucura arta in Romania, a fost inaugurata la 13 octombrie 1973. Proiectul a fost realizat de arhitectul Constantin Savescu din Bucuresti, distins pentru aceasta lucrare cu premiul Uniunii Arhitectilor in anul 1973. Tapiseria din foaierul principal, de o inestimabila valoare, a fost conceputa de Aspasia Burduja, artista plastica din Bucuresti.

Pentru bogata sa activitate, evidentiata de-a lungul anilor in valoroase repertorii, in numeroase distinctii obtinute la diferite festivaluri de teatru si nu in ultimul rand in succesul la public, in anul 1978 Teatrului de Stat Targu-Mures i s-a conferit prin Decret Prezidential, numele de Teatru National.

Specificul artistic: este un teatru de repertoriu, unicul teatru national din Romania cuprinzand doua sectii - romana si maghiara. Are in dotare o sala principala cu 599 de locuri, o sala studio cu 100 de locuri, 7 ateliere, cabine pentru actori, spatii de repetitii. Numarul premierelor scoase intr-o stagiune este de 18 (9 in limba romana, 9 in limba maghiara).Totalul personalului angajat este de 190,  dintre care 100 personal artistic (actori, regizori, scenografi, graficieni, consultant artistic, secretari literari, etc.).

Turnee efectuate in strainatate - Viena (Austria); Budapesta, Esztergom, Kisvrda, Eger, Veszprem, Miskolc, Debrecen (Ungaria); Ljubljana (Slovenia); Belgrad, Novi Sad, Subotita, Palič (Iugoslavia); Paris, Strasbourg, Grenoble (Franta); Umbertide; Chiusi (Italia); Ujgorod (Ucraina); Stokholm, Kristianstat, Lund (Suedia); Oslo (Norvegia); Berna, Zrich, Bazel (Elvetia); Bonn, Frankfurt, Koln, Hamburg, Hanovra, Studgard, Dormund (Germania). In Franta spectacolele au fost prezentate atat in limba franceza, cat si in limba romana iar Italia in limba italiana.Raman inscrise in cartea de onoare a institutiei spectacole care au innobilat menirea teatrului romanesc si a slujitorilor lui. Repertoriul a cuprins intotdeauna valorile literaturii romane si straine, clasice, moderne si contemporane, incepand cu Sofocle, Racine, Molire, Shakespeare, Goldoni, continuand cu Schiller, Ibsen, Dostoievski, Cehov, Durrenmatt, Osborne, I.L.Caragiale, Kiritescu, Sebastian, D.R.Popescu, Zsigmond Mricz, Ferenc Molnr, Jen Heltai, Cocteau, E.Ionesco, Tremblay, Victor Haim, Jean-Claude Grumberg, Arnold Wesker, Francis Veber, Tennessee Williams, Eric-Emmanuele  Schmitt, Dario Fo, etc.Versiunile scenice rafinate, interpretate cu multa sensibilitate, atrag in fiecare an un mare numar de spectatori.

Regizorii Teatrului National Targu-Mures sunt creatori de mare prestigiu care au obtinut numeroase premii la diverse festivaluri nationale.
De asemenea numerosi regizori de renume, atat romani cat si straini, au colaborat cu teatrul din Targu-Mures: Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Sica Alexandrescu, Gh. Harag, Dan Micu, D. Alexandrescu, Mircea Cornisteanu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Moni Ghelerter, Ivan Helmer, Tompa Miklos, Tompa Gabor, Grigore Gonta, Cristian Ioan, Alexandru Colpacci, Stefan Iordanescu, Claudiu Goga (Romania), Radoslav Lazici (Iugoslavia); Rial Karmi Johnes (Anglia); Andrs Ronai si Anatol Constantin (Israel); Gali Lszlo, Novk  Eszter, Babarczy Lszl, Bres Attila (Ungaria); Tino Geirun, Ulf Dckelman (Austria); Scott Johnston (Scotia); Pierre Bokor (Canada), Renata Scant, Alexandru Colpacci (Franta), Achille Roselletti (Italia), Zoltn Schapira (Suedia).
In cele doua limbi in care comunica, romana si maghiara, Teatrul National Targu-Mures se dovedeste a fi locul de elita in care arta dramatica clasica, moderna si contemporana isi dezvaluie semnificatiile si frumusetea, daruindu-se cu generozitate oamenilor

CETATEA MEDIEVALA

Construita in secolul al XVII-lea, cetatea medievala a fost ridicata in locul castelului-cetate de odinioara al voievodului transilvanean Bthori Istvn din 1492, distrus in anul 1601 de invazia turco-tatara. Un an mai tarziu au fost incepute lucrarile de reconstructie. Au fost ridicate 7 bastioane, din care 5 construite de bresle.Bastioanele cizmarilor, blanarilor si lacatusilor, dogarilor, croitorilor, macelarilor, a lui Bthory si bastionul de poarta au fost legate intre ele de ziduri de 10m inaltime. Cetatea a mai fost inconjurata de un sant de 10 metri latime si 8 de adancime, astupat la inceputul secolului a XX-lea. In incinta cetatii au existat diferite cladiri, care au fost demolate in anul 1962, pentru realizarea unui parc de distractii. Biserica Reformata a ramas intacta.

Cetatea Medievala este amplasata in apropierea centrului municipiului Tirgu-Mures . Complexul Cetatii ocupa o suprafata de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incinta fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, in cadrul careia se gaseste Biserica Reformata si Cladirea Manutantei. Prima fortareata, construita pe actualul amplasament in anul 1492, din dispozitia voievodului Transilvaniei, Bathori Istvan, este desavarsita intre anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas. Ridicata in plan pentagonal, inconjurata de un zid de aparare, cetatea are sapte bastioane, cinci dintre ele purtand numele breslelor, care potrivit traditiei, le-au intretinut arhitectura, intregul ansamblu poarta amprenta Renasterii tarzii. inaltate pe 3 - 4 nivele, tencuite la exterior si simplu ornate in interior, bastioanele au infrastructura realizata, de regula, din piatra de rau, peretii din caramida, avand grosimi cuprinse intre 80 - 190 cm. Etajele bastioanelor se sprijina pe barne groase de lemn, accesul sau legatura intre ele facandu-se fie prin exterior, direct sau din drumul de straja, fie prin scari interioare de lemn. Ca vatra a orasului, Cetatea cu complexul de monumente istorice aferente a determinat ridicarea constructiilor publice si private ce aveau sa defineasca mai tarziu structura urbana a viitorului oras. Prin traditie, Cetatea a devenit spatiul de desfasurare a unor manifestari culturale de referinta. Aici se desfasoara sarbatoarea 'Zilelor Tirgumuresene', manifestare ce reuneste anual peste 80.000 de participanti. De-a lungul anului, tot incinta Cetatii gazduieste si 'Festivalul Berii', 'Sarbatoarea Vinului si a Mustului', 'Oraselul Copiilor', precum si alte evenimente de interes major pentru locuitorii orasului. Primaria municipiului Tirgu-Mures a initiat recent un proiect de conservare si valorificare a acestui ansamblu monumental. Studiul de fezabilitate realizat propune conservarea si reabilitarea din punct de vedere arhitectural a cladirilor existente. Reamenajate, acestea vor avea destinatii sociale, culturale, turistice, de comert si alimentatie publica. Renovarea Cladirii Manutantei si refacerea amenajarilor exterioare ale terenului din jurul Cetatii Medievale Tirgu-Mures, se vor realiza prin fonduri Phare din cadrul Programului pentru Politici Regionale si de Coeziune Sociala: 'Restructurarea Industriala si Dezvoltarea Resurselor Umane' -Componenta Turism, coordonat de Agentia de Dezvoltare Regionala 7 Centru.Cetatea medievala din Tg Mures, monument istoric de mare valoare a fost construita in 1492. Castelul avea scopul de a intimida eventualele incercari de nesupunere ale secuilor. De-a lungul timpului a fost distrusa in mare parte de invazia trupelor straine, lucrarile de renovare incepand cu anul 1602. Locuitorii au ajutat activ la terminarea cetatii, dintre cele sapte bastioane ale cetatii cinci fiind construite de breslele care s-au angajat sa construiasca fiecare cite unul.

Casa Teleki a fost resedinta contelui Teleki Domokos, unde in iarna anului 1849, generalul Bem si-a stabilit cartierul general.  In prezent se afla in proprietatea bisericii reformate Biblioteca Teleki-Bolyai (str. Bolyai nr.17). Cladirea a fost construita intre anii 1799-1804, sub indrumarea directa a contelui Teleki Samuel,fondatorul bibliotecii. Fondul de baza al bibliotecii il constituie cele 40.000 de volume, printre care 66 de incunabule si o multime de opere si editii rare din colectia personala a contelui Construita intre anii 1799 - 1808 dupa planurile arhitectului vienez Ignatz Schlaff si sub indrumarile personale ale contelui Teleki Samuel  (la acea data cancelar a Transilvaniei), biblioteca este una dintre cele mai frumoase cladiri ale 'vechiului oras'. In pofida realizarii ei in etape succesive, cladirea se impune atat prin forma sa echilibrata, de o armonie sobra, cat si prin stilul sau unitar. Sala bibliotecii, cu o inaltime de doua nivele, are dimensiunile de 21,65 x 12,40 m. Fondul de baza al bibliotecii il constituie cele 40.000 de volume (printre care 66 de incunabule si o multime de opere si editii rare) din colectia personala a contelui. In 1955 aici a fost integrat si fondul bibliotecii fostului Colegiu Reformat (aprox. 90.000 de volume), precum si manuscrisele  si obiectele personale ale celor doi matematicieni de geniu nascuti la Tg.- Mures - Bolyai Farkas si Bolyai Janos - si care au fost grupate in Muzeul Memorial Bolvai.

Casa Teleki

Situata sub cetate, probabil pe mai vechiul amplasament al hanului 'Kispipa' (Pipa Scurta), resedinta contelui Teleki Domokos s-a ridicat, dupa indicatiile sale, intre anii 1797-1803. Originar in stilul baroc tarziu, edificiul, suferind importante modificari, si-a alterat linia stilistica, fatada conservand, totusi, o bogata ornamentatie de sorginte baroca. In ianuarie 1849, generalul Iosef Bem si-a stabilit aici cartierul general. Restaurata intre anii 1985-1987, cladirea este azi proprietatea bisericii reformate.

Biblioteca judeteana

Situata in impozantul Palat al Culturii din Targu-Mures, biblioteca, cu zestrea ei de 900.000 de volume, se afla pe primul loc printre bibliotecile publice din tara.
Lectura publica la Targu-Mures are o traditie de peste 200 de ani, de cand Teleki Smuel (1739-1822), cancelar al Transilvaniei (1791-1822), originar din Gornesti jud. Mures, a deschis in anul 1802, prima biblioteca publica . A fost construita in perioada anilor 1799-1804 sub directa indrumare a contelui S.Teleky. Numara peste 40.000 de volume printre care o multime de opere si manuscrise rare ( unul dintre ele purtand semnatura domnitorului Mihai Viteazu), precum si colectia personala a contelui Samuel Teleky.

In anul 1758, Carl Linne, in lucrarea 'Systema Naturae', a plasat ordinul primatelor pe locul cel mai inalt al vietuitoarelor. Ordinul primatelor este alcatuita dintr-o diversitate foatre mare, in ceea ce priveste forma si modul de viata a animalelor. Ele sunt inpartite in subordinul prosimienilor si subordinul maimutelor adevarate, acestea sunt enumerate in mai mult de 500 de specii.
La inceput in gradina zoo maimutele au fost cazate intr-o casa de locuinta modificata si cateva padocuri. In anul 1989 a fost dat in folosinta noul pavilion de primate. Unicul pavilion modern din Romania care corespunde din toate punctele de vedere standardelor presupuse de intretinerea moderna a primatelor.
Zoo Tirgu-Mures are o colectie bogata in ceea ce priveste primatele, in Pavilionul primatelor fiind adapostite cele zece specii de maimute, reprezentanti ai primatelor din Africa: paviani cu mantie (Papio hamadryas), babuin (Papio cynocephalus) cercopiteci, cum ar fi pisica de mare numita si maimuta de savana (Cercopithecus aethiops), maimuta husar (Erytrocebus patas) precum si magotul (Macaca sylvanus). Asia este reprezentata de diferite specii de macaci, cum ar fi macacul comun (Macaca fascicularis), macacul japonez (Macaca fuscata), macacul porc (Macaca nemestrina) si macacul resus (Macaca mulatta). America de Sud momentan este reprezentat de o singura specie si anume apela (Cebus apella).
In pavilion exista un hol spatios si luminos, unde sunt amplasate boxele interioare, iar in centrul caruia se afla plante tropicale, care mareste senzatia exotica. Planta dominanta este bananierul, care rodeste neincetat, fiind o curiozitate dar si hrana pentru maimute. Pe langa aceasta planta putem intalni palmierul Washingtonia, Phonix, ficusi si plante exotice de dimensiuni mai mici.

Sectia ierbivoarelor se afla pe partea cea mai inalta a gradinii si a fost construita prin ingradirea unui spatiu natural. Protectia de noapte a animalelor este asigurata de un adapost, care reda arhitectura populara locala

In Gradina Zoologica carnivorele sunt reprezentate in mai multe locuri, astfel se pot intilni cu diferite feline, ursi, pasari de prada si diferite mamifere mici care apartin acestei categorii de animale.
Felinele sunt adapostite in Pavilionul leilor. Aici se gasesc leii, leoparzii si jaguarii, care necesita adapost incalzit iarna.
Langa pavilionul leilor se afla un sir de custi pentru pume, rasi si pisica salbatica. Amplasamentul ursilor, dat in folosinta in anul 1986 adaposteste ursii si lupii. In tarcul tigrilor, animalele avind spatiu se comporta cat de cat natural. Tot din acest sector fac parte si pasarile de prada.

Pavilionul tropical a fost dat in folosinta in anul 1983 si este impartita in trei subsectii. In acest se poate vizita o sectia de acvaristica, volierele papagaliilor si sectia de reptile.Cresterea pestilor intotdeauna era legata de hranirea oamenilor. La inceput activitatea pescareasca era specific omenilor care locuiau in apropierea marilor sau raurilor. Era un lux pentru cineva care locuia departe de tarm sa creasca pesti. Originea pestilor ornamentali trebuie cautata in China in anii 970, cand in timpul Dinastiei-Sung, carasul auriu a fost intretinut in scopuri ornamentale. Primul acvariu public a fost deschis in anul 1853 la Gradina Zoologica din Londra. Desigur acvaristica s-a dezvoltat mult intre timp iar in zilele noastre putem intalni o varietate enorma de pesti de acvarii.
La sectia de acvaristica a gradinii, puteti admira 37 de acvarii, unde sunt prezentate diferite pesti din fauna exotica.
Herpetologia este stiinta care se ocupa cu studiul amfibiilor si a reptilelor. Aceste doua grupe de animale intrunesc in jur de 11 000 specii. Istoria reptilelor incepe din timpuri foarte vechi, aproape 315 milioane de ani si s-au format din amfibii. La inceput au existat reptile de dimensiuni mari, cunoscuti sub numele de dinosauri. Ei au fost un timp relativ scurt stapanii planetei, iar - de 65 milioane de ani - aceste animale uriase au disparut, lasand in urma reptilele pe care le cunoastem si astazi. In sectia de reptile, ordinul de crocodili este reprezentat de caiman (Caiman crocodilus), care traieste in America Centrala ai de Sud. Langa bazinul de crocodili exista un sir de terarii pentru serpi constricori: anaconda galbena (Eunectes notaeus), pitonul tigru (python molurus) si boa (Boa constrictor). Exista si o colectie de serpi mai mici, care vor fi plasate in noile terari din acest pavilion. Ei sunt: sarpele de apa (Natrix natrix), sarpele sorecar (Elaphe taeniura), sarpele negru de munte (Elaphe obsoleta), si sarpele regal (Lampropeltis getula). Mai exista un alt reprezentant al reptilelor: iguana verde (Iguana iguana).
In partea centrala a cladirii sunt volierele pasarilor exotici, reprezentate mai mult de papagali. Ele sunt intretinute in voliere, oferind conditii optime de crestere si reproducere. Putem intalni cu papagalul calugar (Myopsittas monachus), papagalul nimfa (Nymphicus hollandicus), rozela (Platycercus eximus), papagalul cantator (Psephotus haematonotus), si papagalul ondulat (Melopsittacus undulatus).
Vizavi de volierele pasarilor exista o gradina botanica cu diferite plante exotice.

Cel mai natural sector din Gradina Zoologica este lacul.
Lacul, executat artificial in decursul anilor a devenit un adevarat biotop. Momentan pe langa pasarile de balta exista si o fauna diversa.

La Gradina Zoologica din Targu Mures s-au construit un azil si un hotel-pensiune pentru caini. Doctorul Berecski Baltazar, directorul Gradinii, ne-a declarat ca, pentru ambele constructii, investitia se cifreaza la 85 milioane lei. In ce priveste azilul, el se afla in padure, langa Gradina Zoologica, complet separat de aceasta: 5 boxe pentru circa 50 de caini, cu respectarea tuturor normelor sanitare si de protectia mediului. Directorul Gradinii Zoologice asigura ca in cursul acestei saptamani vor sosi primii azilanti, adunati de pe raza municipiului de echipa de ecarisaj. Dupa selectia medicului veterinar, cei sanatosi intra la azil, ceilalti sunt eutanasiati - cu medicamente, fara a fi chinuiti -, iar cadavrele duse la crematoriu. Cainii sanatosi vor fi inregistrati si individualizati cu un numar la ureche, iar in termen de 14 zile proprietarii care i-au pierdut ii pot recupera. In acelasi termen, cei care vor sa adopte un caine pot s-o faca. Cainii comunitari vor fi vaccinati antirabic, deparazitati, iar daca dupa doua saptamani nu se va gasi cine sa-i ia acasa, atunci si acestia vor fi eutanasiati. 'Noi nu vrem ca acest lucru sa se petreaca, insa legea trebuie respectata. Cei care au lasat cainii liberi sunt pasibili de amenda intre 10-15 milioane lei, dar domnul primar Florea a spus ca, daca vor sa-si recupereze cainii, vor plati o taxa minima de 300.000 lei - costul prinderii, transportului etc. Cei care vor sa adopte un caine o pot face pe gratis'. In ce priveste hotelul-pensiune, cei care doresc isi pot lasa cainii in vacanta sub ingrijire calificata. Fiecare va avea cate o boxa separata - din cele 11 ale 'hotelului' - toate igienizate si dezinfectate -, asigurandu-se confort si liniste. Sunt asigurate paza si ingrijirea 24 de ore din 24, 'hotelul' fiind situat in incinta Gradinii Zoologice, in spatele pavilionului exotic pentru pasari.

Ansamblul Profesionist "Muresul" din Tirgu Mures implineste in aceasta toamna 50 de ani de activitate neintrerupta. Atat instrumentistii, cat si solistii lucreaza in aceasta perioada la pregatirea spectacolului aniversar. Cu aceasta ocazie se doreste realizarea unui CD si a unui DVD, care sa cuprinda momente importante din viata ansamblului. Unul dintre membri marcanti ai acestui ansamblu este Leontina Pop. Chiar daca este perioada concediilor, am gasit-o repetand alaturi de colegii ei, pentru spectacolul aniversar: "Acum nu suntem in concediu. Ne pregatim intens pentru aniversarea a 50 de ani de activitate neintrerupta a Ansamblului Profesionist Muresul din Tirgu Mures, pentru a realiza un spectacol pe masura aniversarii. O sa inregistram si o sa filmam pentru a realiza un CD si un DVD, cuprinzand toate compartimentele artistice ale Ansamblului si sa le putem face lansarea o data cu spectacolul festiv. Si eu pregatesc un nou album. Acum lucrez la texte, insa nu sunt sigura ca va fi gata pana la aniversare pentru ca sunt mai multi factori de care depinde realizarea acestuia, dar pana la sfarsitul anului daca Dumnezeu ma ajuta, vreau sa aduc si sa daruiesc cantece frumoase. Poate ma asteapta si un turneu.", ne-a declarat Leontina Pop. Oricum, interpreta de muzica populara din Hodac se poate lauda cu multe realizari in ultimele 12 luni. La sfarsitul anului trecut a realizat un album cu colinde alaturi de Grupul "Muresencele", din care fac parte si solistele Dorina Oprea, Emilia Lates, Dorina Grad. La inceputul acestui an, chiar de ziua de nastere a artistei, 6 ianuarie, a scos pe piata un nou album, "Cantece de ieri si de azi". Legat de acest album, Leontina Pop ne marturisea: "Sunt foarte fericita ca am putut sa imi realizez unul dintre vise. Mi-l doresc de vreo 20 de ani si are succes pentru ca sunt cantecele fiecaruia dintre noi. Am crescut cu ele si le-am cantat la petreceri. Sunt cantecele Mariei Tanase, Ileana Sararoiu sau Gica Petrescu..In acest moment imi doresc sanatate multa si apoi realizarile vor veni, pentru ca eu nu pot sa stau. Daca nu lucrez la un album sunt ca si bolnava. Daca lucrez simt ca sunt mai puternica". Evident ca pe langa aceste realizari discografice se adauga si filmarile la diverse televiziuni, spectacole si manifestari artistice.
Mihai Nasca

   Filarmonica de stat din Tg. Mures, institutie profesionala care promoveaza genul muzicii culte, a fost infiintata in anul 1950, fiind continuarea de drept si de fapt a unor excelente ansambluri orchestrale si corale ce existau in municipiul de pe Mures inca de la mijlocul secolului XIX.
     De la infiintare si pina la aceasta ora activitatea institutiei s-a desfasurat in Palatul Culturii din Tg. Mures, care dispune de una din cele mai frumoase Sali de concerte din Europa.Filarmonica organizeaza stagiuni permanente care cuprind concerte simfonice, vocal-simfonice, concerte camerale si diferite recitaluri care sunt extrem de atractive pentru minunatul public meloman de la noi.
    De asemenea sunt organizate stagiuni permanente de concerte lectie si educative, care au ca scop educatia muzicala a copiilor si tinerilor, formindu-se pe aceasta cale viitoarele generatii de melomani.
     Tot in cadrul stagiunilor functioneaza si trei festivaluri muzicale traditionale care de asemenea au un profund ecou in constiintamelomanilor nostri : Festivalul 'Zilele Muzicale Tirgumuresene' (in luna mai), Festivalul international 'In Memoriam Constantin Silvestri' (in luna octombrie) si Festivalul 'Musica Sacra' (in luna decembrie).

Activitatea de concerte a Filarmonicii de Stat este sustinuta de cele doua compartimente artistice: orchestra simfonica si corul mixt, ambele avind in componenta lor muzicieni de certa valoare, majoritatea avind studii superioare.
In Palatul Culturii din Tg. Mures Filarmonica de Stat dispune de spatii excelente : Sali de repetitii, cabine, biblioteca muzicala, iar orchestra simfonica are in dotare instrumente muzicale din ultima generatie, extrem de performante, calitatea concertelor fiind apreciata atit de auditoriu, cit si de catre dirijorii si solistii cu care colaboram, foarte multi dintre ei de talie mondiala.
Repertoriul artistic este extrem de bogat si variat si cuprinde majoritatea lucrarilor din literatura muzicala universala si romaneasca, incepind din perioada renasterii pina la creatia contemporana.
     Sustinerea material financiara a Filarmonicii de Stat Tg. Mures este asigurata in intregime de Consiliul Judetean Mures, care in toti acesti ani a avut o excelenta deschidere fata de problemele institutiei.
In afara de concertele de la sediu, atit orchestra simfonica, cit si corul mixt sunt invitate sa sustina concerte in diferite alte Sali din municipiu dar si din localitatile urbane si rurale din judet si din alte judete.
     Datorita competentei profesionale si a seriozitatii artistilor, Filarmonica a efectuat turnee de concerte in majoritatea tarilor europene (R. Ungara, Austria, Italia, Spania, Franta, Germania, Belgia, Anglia, Irlanda, Suedia, fosta Iugoslavie, Elvetia) precum si in Japonia.
Pentru reusita deplina a unor evenimente artistice de exceptie, Filarmonica de Stat este sprijinita uneori si de unele institutii si agenti economici din municipiu si din judet, carora le este recunoscatoare.

Conform traditiei si in acest an echipele campioane de minifotbal din Tirgu Mures, cat si din localitatile invecinate, isi disputa Supercupa Municipala. Meciurile se joaca in cadrul Zilelor Tirgumuresene, pe terenul de la Week-end. Echipele participante in numar de 12 au fost repartizate in trei grupe prin tragere la sorti.

Pe Bardocz Orsolya am intalnit-o prima data in complexul Week End. Este o fata modesta si foarte comunicativa. Orsolya e campiona nationala si balcanica la volei pe plaja. Activeaza si la echipa de fete CSU Gaz Tirgu Mures. Intr-un cuvant, o mare sportiva. Voleiul este pentru ea o adevarata pasiune, si il practica de cand se stie.

Nascuta in 1984, Orsolya face parte dintr-o familie de sportivi. Tatal ei este antrenor de volei la o echipa de junioare din Turda, echipa din care face parte si sora ei mai mica. Anul trecut a castigat, impreuna cu Irina Alexandru, Campionatul national de volei pe plaja. Desfasurata la Mamaia, competitia a reunit sase echipe foarte puternice din toata tara. Apoi au urmat Campionatele Balcanice de volei pe plaja de la Pogradec (Albania). Tandemul Orsolya-Irina si-a zdrobit adversarele, rand pe rand, castigand in finala cu 2-1 la seturi in fata echipei Greciei. Fiecare jucatoare a primit un cec in valoare de 500 de euro. A mai participat si la Campionatele Europene de volei pe plaja sub 23 ani din Cehia, unde a obtinut un meritoriu loc noua din 24 de echipe participante.

'Imi place mai mult voleiul pe plaja; e mai solicitant decat voleiul in sala, terenul e mai mic, temperatura e de cel putin 305?@D?@sti mai greu. Dar cred ca voleiul pe plaja este mai spectaculos si, in plus, nu ai antrenor' ne spune, zambind, Orsolya. Ea va participa in perioada urmatoare la Balcaniada, ce se va desfasura la Mamaia, iar apoi isi va apara titlul in cadrul Campionatului national. Ii dorim mult succes!

Circa 50 de angajati ai Serviciului de Ambulanta al Judetului Brasov au iesit, marti, in curtea institutiei pentru a protesta fata de slaba dotare cu aparatura tehnica de prim ajutor si ambulante.
De asemenea, angajatii Ambulantei sunt nemultumiti si de refuzul CNAS de a mai incheia contracte de prestari servicii pentru masinile uzate.
Rares Cristea, lider sindical la Ambulanta Brasov, a declarat ca ar fi multumiti daca ar primi macar patru ambulante.
Asta pentru ca din cele 64 de masini cu care este dotata Ambulanta Brasov, doar 12 sunt functionale.
Desi ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, promisese sase noi ambulante pentru municipiul Brasov, dar licitatia pentru acestea a fost anulata.
Printre nemultumirile angajatilor de la Ambulanta Brasov se numara si ordinul Ministerului Sanatatii de infiintare a unor structuri paralele gen SMURD.
In acestea vor lucra, cu aceleasi drepturi salariale, si paramedici care au urmat cursuri de specializare cu o durata maxima de patru luni, in conditiile in care actualii angajati au studii de specialitate de patru ani.

Acest referat l-au facut:

Hota Roxana

Si

Tuns Raisa