Campia Romana

Campia Romana

Limite este situat in partea sudica a tarii, fiind limitat la nord de Podisul Getic, Subcarpatii Curburii si Podisul Barladului, in est, sud si vest de Lunca Dunarii

Relieful modul de formare: prin proces de sedimentare: in depresiunea din fata Carpatilor raurile au adus si depus materialul rezultat in urma eroziunii muntilor, formand depozite groase de sedimente. Sedimentarea a avut loc in mediu marin, Lacul Getic retragandu-se spre sud respectiv spre est

sub raport petrografic unitatea este alcatuita din roci sedimentare: pietris, nisip, gresii, argile marne, iar in Campia Baraganului vanturile au depus un strat foarte gros de loess (40 m)

este cea mai intinsa campie din Romania, a carei altitudini variaza de la 300 m in Campia Pitestilor (cea mai inalta zona), pana la 10 m in Campia Siretului Inferior (cea mai joasa regiune a C. Romane).

are o inclinare de la nord spre sud, respectiv de la vest spre est

din cauza albiilor adanci ale raurilor Campia Romana are un aspect tabular

pe loessul din Campia Baraganului, prin tasare si sufoziune s-au format mici depresiuni, numite crovuri, sau de dimensiuni mai mari numite gavane sau padine.

in functie de geneza diferitelor regiuni, diferentiem:

campii piemontane, inalte: C. Pitesti, C. Targoviste, C. Ploiesti.

campii de subsidenta (de scufundare lenta): C. Titu, C. Buzau, C. Siretului Inferior

campii tabulare: campiile Romanatilor, Burnazului, Gavanu-Burdea, Vlasiei si Baraganului

Subdiviziuni Campia Olteniei, intre Dunare si Olt, cuprinde C. Blahnitei, Bailestilor si C. Romanatilor

sectorul dintre Olt si Arges: C. Pitestilor, C. Gavanu-Burdea, C. Boianului, C. Burnazului

Campia Bucurestilor, cuprinde: C. Targovistei, Ploiestilor, Titu-Gherghita, Mostistei si Campia Vlasiei, care include si capitala tarii

Campia Baraganului alcatuita din Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului

sectorul estic cuprinde: C. Ramnicului, Buzaului, Siretului Inferior si Brailei

in sud si est este situata Lunca Dunarii, care cuprinde doua sectoare: de la Drobeta pana la Calarasi este lunca propriuzisa, cu vale asimetrica, mai abrupta spre Bulgaria, iar dupa Calarasi formeaza cele doua insule Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei, ambele fiind zone mlastinoase, desecate pentru agricultura

Hidrografia reteaua hidrografica majoritatea raurilor au un caracter de tranzit, colectorii principali fiind: Jiul, Oltul (cu Oltet), Vedea (cu Teleorman), Argesul (cu Dambovita), Ialomita, Calmatui si Siretul (cu Buzau)

tipuri de lacuri lacuri de crov: caracteristic in Baragan: L. Sarat, Movila Miresei)

limanuri fluviatile: la gura de varsare a raurilor: L. Mostistea, L. Snagov, L. Amara

lacuri de lunca: formate in meandre parasite L. Brates,

lacuri amenajate pt. agrement pe Colentina (L. Herastrau

lacuri de acumulare pentru energie: pe Dunare (la Ostrovu Mare) si pe Olt

Clima etajul climatic de campie (cu temperaturi medii anuale de 10-11^oC si peste 11 ^oC in lunca Dunarii, precipitatii medii anuale 600 mm/an in vest si scad treptat spre est unde sunt de 400 mm/an)

in Campia Baraganului s-a inregistrat temperatura maxima absoluta, in localitatea Ion Sion ( ^oC

in partea vestica este caracteristic vantul cald si uscat numit Austrul, iar in Baragan Crivatul

influente climatice submediteraneene, in vest, de tranzitie in partea centrala si de ariditate in est

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este silvostepa, cu palcuri de paduri de stejar in vest, datorita precipitatiilor mai bogate, iar in Baragan stepa, fiind frecventa seceta

Soluri - caracteristice in zonele de silvostepa molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri

Resurse naturale - resursele subsolului sunt reprezentate prin : petrol si gaze naturale asociate cea mai importanta zona de exploatare fiind zona Videle, urmat de Campia Baraganului. Resursele solului sunt caracterizate printr-o fertilitate ridicata, astfel fiind cea mai importanta zona agricola a tarii

Populatia si asezarile: - sporul natural are in general valori mai mici fata de media pe tara, in judetele Teleorman si Giurgiu fiind cele mai mici pe nivel national. Densitatea populatie est foarte mare in judetul Ilfov (peste 300 loc. pe km ), iar in rest fiind asemanator mediei pe tara (90 loc. pe km

satele sunt de tip adunat, fiind sate mari (1500-4000 loc.) si foarte mari ( peste 4000 loc.).

asezarile urbane se pot grupa in functie de vechimea lor:

orase romane (antice): Drobeta si Turnu Magurele (Turris)

orase feudale: Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati

orase aparute in sec. 19: Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia

orase noi, industriale sau agricole declarate regent: Buftea, Voluntari, Lehliu-Gara etc.

in functie de populatie: - Bucuresti cu o populatie de peste 2 milioane locuitori

orase foarte mari (peste 300 000 loc.): Craiova (res. jud. Dolj) si Galati (res. jud. Galati)

orase mari (intre 100 si 300 mii loc.): Pitesti (res. jud. Arges), si Ploiesti (res. jud. Prahova), Buzau (res. jud. Buzau), Focsani (res. jud. Vaslui) si Braila (res. jud. Braila)

orase mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.): Slatina (res. jud. Olt), Alexandria (res. jud. Teleorman), Giurgiu (res. jud. Giurgiu), Targoviste (res. jud. Dambovita), Calarasi (res. jud. Calarasi), Slobozia (res. jud. Ialomita)

orase mici (intre 25 si 50 mii loc.): Caracal, Rosiori de Vede, Ramnicu Sarat, Tecuci

orase foarte mici (sub 25 mii loc.): Bailesti, Calafat, Corabia, Zimnicea, Ianca, Urziceni

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentrale la Isalnita (langa Craiova), Slatina, Pitesti, Brazi, Calarasi, Braila (Chiscani)

rafinarie de petrol si combinate petrochimice la Ploiesti, Brazi, Pitesti

industria siderurgica (metalurgia feroasa): Galati, Buzau, Braila, Targoviste si Calarasi

industria aluminiului, la Slatina

industria constructiilor de masini si unelte: Pitesti, Craiova, Ploiesti, Galati si Braila

industria chimica: Galati, Braila, Buzau, Slobozia, Giurgiu, Turnu Magurele, Craiova, Slatina etc.

industria materialelor de constructii: Buzau, Poliesti, Boldesti-Scaeni (sticla), Calarasi, Giurgiu, Craiova, Pitesti etc.

industria lemnului: la Focsani, Pitesti, Braila

industria textila: reprezentat in toate orasele mari si mijlocii

Agricultura: - cea mai importanta zona agricola a tarii, ceea ce a fost posibil datorita sistemelor de irgatii: Ialomita-Calmatui, Galatui-Calarasi, Mostistea, Giurgiu-Razmiresti, Olt-Calmatui

dintre culturi proportia cea mai mare detin cerealele graul (C- Romana + Dobrogea jumatate din productie), porumb (in campiile inalte),

plante tehnice: floarea-soarelui (jumatate din productia nationala), sfecla de zahar, soia,

legumicultura in jurul oraselor mari,

Viticultura prezenta in podgoriile din Campia Olteniei

plante furajere (lucerna, borceag) si pajistile naturale au favorizat cresterea animalelor, in special ovine, bovine si porcine

avicultura (cresterea pasarilor), in judetele Dambovita, Dolj, Galati si Prahova