Cheile Pravului

Cheile Pravului

1. Categoria si importanta rezervatiei: geologica, reprezinta un peisaj spectaculos modelat in calcare.

2. Situatia administrativa: comuna Ramet, satul Cheia.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat padure, stancarii neproductive aflat in administrarea Romsilva (Ocolul Silvic) si pasune slab productiva.

4. Pozitia geografica: Cheile Pravului sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Trascaului (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Vaii Pravului, afluent dreapta al Paraului Mogosului (denumire a Vaii Geoagiului in cursul sau mijlociu); altitudine maxima 795 m, altitudine minima 600 m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-71-B-b-1 si L-34-71-B-b-4; 1:10000; 46⁰17'30'' lat.N; 23⁰26'10'' long.E.

6. Cai de acces: pe DJ 107 I din Aiud pe la Cabana Sloboda (modernizat inca 1 km mai sus de cabana), prin localitatile Ramet si Bradesti, Geogel pana in satul Oncesti (nemodernizat). De aici, accesul se face pe Valea Mogosului, pe drumul de care spre catunul Cheia si apoi pe Paraul Pravului (inspre Botani).

7. Suprafata si limitele: 33 ha, din care 18 ha rezervatia propriu-zisa si 15 ha zona tampon. Limita nordica a rezervatiei (perpendicular pe Paraul Pravului) porneste de la cota de 783 m, situata deasupra zonei de stancarie, coboara prin padure in albia Paraului Pravului si urca apoi pe versantul opus pana deasupra zonei de stancarie. De aici, limita estica urmareste sinuos abruptul (la altitudine de circa 750 in versantul drept al vaii). In sud, rezervatia se intinde pana la paraul ce delimiteaza spre sud zona de stanca

rie prezenta in flancul stang al vaii. Limita vestica porneste din culme (cota 783 m) si coboara spre sud-vest prin padure si faneata in albia Paraului Pravului.

Zona tampon o constituie o fasie de padure, pasune si faneata lata de 100-150 m, dispusa circular in jurul rezervatiei propriu-zise.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1995, Hotararea Consiliului Judetean Alba nr.20.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Cheile Pravului au luat nastere prin adancire epigenetica mai intai in flis si apoi in calcare jurasice. Pintenul de calcare tithonice, in care raul si-a sapat un sector de chei de circa 230 m, este desprins din culmea centrala a Bedeleului.

Relieful. Intregul areal al rezervatiei este dominat de prezenta abrupturilor, stancilor izolate (prezente atat pe versantul stang, cat si pe cel drept). Masa de grohotisuri, fixate sau mobile, puncteaza abrupturile sau baza acestora. Relieful calcaros este dominat de prezenta a trei pesteri mai importante, aflate pe stanga Paraului Pravului, in zona satului Botani. Cea mai importanta este Pestera cu Ape, strabatuta de un curs subteran ce cade in cascade si care a generat marmite torentiale tipice.

Clima suporta influenta circulatiei maselor de aer atlantice (vestice) si efectele etajarii pe verticala. Temperatura medie anuala oscileaza intre 6-8⁰C, temperatura medie a lunii iulie intre 16-18⁰C, iar cea a lunii ianuarie intre -3-4⁰C. Amplitudinea medie anuala atinge 18-20⁰C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700-800 mm.

Hidrografia. In cuprinsul rezervatiei predomina circulatia de suprafata, dar in masa calcaroasa este prezenta si circulatia subterana (carstica). Principalul parau este Pravul, afluent pe dreapta al Mogosului. O serie de afluenti temporari dreneaza apa din precipitatii catre colectorul principal ce pare a avea o vale suspendata fata de Mogos

(Geoagiu).

Solurile predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventa la zi a rocilor, grohotisurilor si stancariilor. Pe politele structurale si pe brane s-au dezvoltat soluri humico-calcice prinse in pasla rdacinilor plantelor. Pe rocile din jur sunt semnalate solurile brune acide, litosolurile si solurile brune podzolite.

Vegetatia. Rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea). In spatiul rezervatiei pot fi intalnite o serie de specii de plante cu caracter endemic, rare sau importante din punct de vedere stiintific, cum ar fi: Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Hepatica transsilvanica, Cypripedium calceolus.

10. Modul de ocrotire: rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, iar paza este in seama serviciului silvic, dar fara a proceda la o supraveghere generala. Suprafata ocrotita nu este marcata si nu are placa indicatoare.

11. Starea actuala a rezervatiei este in general buna, datorita faptului ca stancile abrupte care o marginesc o fac greu accesibila, presiunea umana in interiorul ei fiind relativ redusa. In zona tampon presiunea antropica este ceva mai mare, manifestata prin pasunat si defrisari necontrolate.

12. Pericole care ameninta rezervatia: eroziunea solului si degradarea invelisului vegetal prin pasunat, taierea arborilor din zona de contact si zona tampon, constructia de case, case de vacanta in stil netraditional, trasarea de noi drumuri de acces la salasele localnicilor, practicarea unei circulatii neorganizate.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: rezervatia reprezinta o atractie turistica si poate fi inclusa in circuitele turistice impreuna cu vizitarea altor chei din apropiere, si anume Cheile Rametului, Manastirii, Geogelului si Piatra Baltii, alaturi de Manastirea Ramet.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-marcarea si instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic, care vor primi cate o copie dupa prezenta fisa si vor supraveghea rezervatia.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-amplasarea oricaror constructii;

-construirea de drumuri carosabile;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si animale.

C. In zona tampon se interzic:

-exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.