Podisul Dobrogei

Podisul Dobrogei

Asezare geografica:

- este situat in sud-estul Romaniei;

Limite:

- N -  Lunca Dunarii, Delta Dunarii;

- S - granita Romaniei cu Bulgaria;

- E - Balta Ialomitei, Insula Mare a Brailei;

- V - litoralul Marii Negre;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- este un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m), dealurile imbatranite;

- partea de nord este mai inalta (350-400 m si chiar 467 m in varful Greci, din M-tii Macinului, cel mai inalt varf);

- partea de sud are sub 200 m, altitudinea maxima fiind de 204 m;

- din punct de vedere tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre si in sud, microplaca Moesica (cuprinzand baza Campiei Romane si a Dobrogei de Sud);

- din punct de vedere petrografic, Podisul Dobrogei cuprinde mai multe formatiuni: granite si sisturi cristaline (in zona Muntilor Macinului), sisturi verzi (in Podisul Casimcei);

- la suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile verzi din Podisul Casimcei, cu o varsta de peste 600 milioane ani;

- in fundamentul Dobrogei de Sud exista roci mai vechi, identificate in foraje si acoperite in prezent de strate sedimentare care au o varsta mult mai mare;

- asociat acestora, exista forme de relief influentate de petrografie si structura: un relief granitic, cu asa-numitele "capatani de zahar", de grohotisuri si abrupturi in M-tii Macinului;
- evolutia Podisului Dobrogei cuprinde urmatoarele etape mai semnificative:

- orogeneza caledoniana a creat un sistem montan (situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena;

- orogeneza hercinica a construit zona Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata;

- in Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat;

- subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova - Capul Midia;

1. Masivul Dobrogei de Nord

Asezare geografica:

- in nordul Podisului Dobrogei;

Limite:

- N - Lunca Dunarii, Delta Dunarii;

- S - linia Harsova - Capul Midia;

- E - litoralul Marii Negre;

- V - Insula Mare a Brailei;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt, cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare;

- este format din Muntii Macinului (cunoscuti si sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei (continuate cu Prispa Agighiol), Depresiunea Nalbant, Podisul Babadag (alungit de la Dunare la Marea Neagra, cu altitudine maxima de 401 m);

- de Masivul Dobrogei de Nord apartine si Podisul Casimcei, format din sisturi verzi (cu 325 m altitudinea maxima), continuat cu prispa Hamangia;

- calcarele intersectate de raul Casimcea au generat un mic areal carstic (pesterele de la Gura Dobrogei si "Cheia" Dobrogei)

- uneori Podisul Casimcei este considerat o subdiviziune majora separata a Podisului Dobrogei, de acelasi rang cu celelalte doua, denumit si Podisul Dobrogei Centrale;

2. Podisul Dobrogei de Sud

Asezare geografica:

- in sudul Podisului Dobrogei;

Limite:

- N - linia Harsova - Capul Midia;

- S - granita Romaniei cu Bulgaria;

- E - litoralul Marii Negre;

- V - Balta Ialomitei;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200 m), larg ondulat si inclina de la mare spre Dunare;

- vaile au un pronuntat caracter endoreic;

- extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204 m, poarta numele de "Deliorman", continuandu-se spre sud, in Bulgaria;

- subdiviziunile sunt: zona litorala inalta, Podisul Medgidiei, cu Valea Carasu, Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei;