Depresiunea colinara a Transilvaniei

Depresiunea colinara a Transilvaniei

Limite este situat in partea centrala a tarii, fiind limitat la nord Grupa nordica a Carpatilor Orientali, la nord-vest de "jugul intracarpatic", la est de Muntii Apuseni, , in sud cu Carpatii Meridionali, iar in est cu grupa centrala a Carpatilor Orientali (muntii vulcanici)

Relieful modul de formare: in timpul inaltarii Carpatilor din orogeneza alpina, aceasta zona a suferit o scufundare lenta care a fost urmat de invadarea de catre apele marii a depresiunii. Raurile care se varsau in aceasta mare au adus si depus materialul rezultat din eroziunea Carpatilor. Formand aici depozite sedimentare deosebit de groase. In acest mediu marin are loc formarea gazelor naturale, si acumularea sarii, care aflat sub presiune a fost impins catre margini. Retragerea apelor are loc in Cuaternar, iar in prezent depresiunea este supusa proceselor de modelare fluviatila, eoliana etc. Deci s-a format prin sedimentare in mediul marin, si din punct de vedere structural este alcatuit din straturi orizontale

sub raport petrografic unitatea este alcatuita din roci sedimentare: conglomerate, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrisuri)

are altitudini care variaza intre 400 si 700 m in zona centrala, iar in dealurile din est care fac trecerea spre munti altitudinile depasesc chiar 1000 m: Dl. Becheci, 1080 m, Dl. Firtus 1061 m

unitatea are o inclinare si orientare a culmilor de nord-est sud-vest, imprimata de reteaua hidrografica

forme de relief: - domurile, rezultate din boltirea straturilor de presiunea gazului metan, frecvente in Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor

cutele diapire, intalnite in zonele marginale ale depresiune, unde straturile au fost usor cutate de blocurile de sare acumulate in aceste regiuni

spre valea Muresului, si spre Valea Somesului Mic, din cauza straturilor usor inclinate, Campia Transilvaniei se termina prin abrupturi numite cueste

din cauza argilei si de lipsa a vegetatiei sunt frecvente alunecarile de teren

Vaile sunt largi, si inclinare ce favorizeaza formarea iazurilor (Campia Transilvaniei)

Subdiviziuni - partea centrala a unitatii poarta numele de Podisul Transilvaniei, alcatuit din trei subunitati:

Podisul Somesan, situat intre Somesul Mare, Somesul Mic si Dealurile de Vest

Campia Transilvaniei situat intre Somesul Mic, Somesul Mare si Mures

Podisul Tarmavelor, situat intre Mures si Olt, care la rtndul sau este alcatuit din Podisul Secaselor si Podisul Hartibaciului

la margine este, Podisul Transilvaniei este inconjurat de mai multe depresiuni urmate de dealuri: - in sud: Depresiunea Fagarasului, Depresiunea Sibiului

in vest: Culoarul Turda-Alba Iulia, Dealul Feleacului, Depresiunea Huedin, Depr. Almas-Agrij,

in est: Depr. Bistritei, Delurile Bistritei, Delurile Sieului, Depr. Praid, Dl. Becheci, Dl. Siclodului, Depr. Odorheiu Secuiesc, Dl. Rez, si Depr. Homoroadelor.

Hidrografia - reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentat de rauri alohtone (care traverseaza) si afluentii lor, majoritatea autohtone (izvoresc din unitate):

Somesul avand afluentii Somesul Mic si Somesul Mare care se unesc la Dej, respectiv Almasul si Agrijul

Muresul, cu afluentii Parul de Campie si Ariesul dinspre Campia Transilvaniei, Nirajul, Tarnavele (se unesc la Blaj) si Secasul dinspre Podisul Tarnavelor

Oltul cu afluentii Hartibaciu si Cibin

tipuri de lacuri:

iazuri folosite in piscicultura, caracteristice Campiei Transilvaniei: L. Zau de Campie, L. Taga, L. Geaca, L. Catina, etc.

lacuri in masive de sare: L. Ursu (la Sovata), la Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda etc.

lacuri de acumulare de interes hidroenergetic pe Olt in Depresiune Fagarasului.

Clima climat de dealuri (cu temperaturi medii anuale de 6-8 ^oC si precipitatii medii anuale 500-800 mm/an),

influente climatice oceanice, sau vestice din care rezulta caracterul mai umed al regiunii

vantul caracteristic este cel vestic, iar la poalele Muntilor Apuseni, in culoarul Turda-Alba Iulia, si in Depresiunea Fagarasului este caracteristic, vantul de tip foehn, vant cald, ce coboara din muntii determinand topirea timpurie a zapezii. In Depr. Fagarasului poarta denumirea de vantul mare

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este etajata in functie de altitudine astfel la altitudini mai mici paduri de stejar, urmate de padurile de fag, insa in mare parte a depresiunii padurile au fost defrisate, vegetatia actuala fiind de silvostepa

Soluri - caracteristice sunt solurile argiloiluviale, solurile brune su brun-roscate. Apar pe alocuri cernoziomuri.

Resurse naturale - cele mai importante resurse de subsol sunt gazul metan exploatat in Cimpia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor (Sarmasel, Sarmasu, Zau de Campie, Bazna, Delenii, Nadas), carbunele brun este exploatat in Depresiunea Almas-Agrij, sarea la Ocna Mures, Ocna Sibiului, Dej, Turda, Praid, materiale de constructii: calcar la Sadulesti (Dealurile Feleacului), argila la Aghires,

Populatia si asezarile: - sporul natural este sub media pe tara, deci este negativ, iar densitatea populatiei este apropiata de media pe tara (90 loc./km

structura nationala pe langa populatia majoritara de romani cuprinde sasi in judetele Sibiu si Brasov, maghiari in judetele Harghita si Mures, si rromi in judetul Sibiu (satul Sambata de Jos)

satele sunt de tip adunat, pentru economisirea terenului agricol si compacte in regiunile locuite de sasi

asezarile urbane se pot grupa in functie de vechimea lor:

orase romane (antice): Cluj Napoca (Napoca), Turda (Potaissa), Alba Iulia (Apullum)

orase medievale: Sibiu, Sighisoara, Targu Mures, Medias, Aiud, Bistrita

orase noi, industriale sau agricole declarate regent: Ludus, Huedin, Campia Turzii, Copsa Mica, Victoria, Iernut, Teius, Sarmasu, Ungheni etc.

in functie de populatie: - orase foarte mari (peste 300 000 loc.): Cluj Napoca (res. jud. Cluj)

orase mari (intre 100 si 300 mii loc.): Targu Mures (res. jud. Mures), si Sibiu (res. jud. Sibiu)

orase mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.): Alba Iulia (res. jud. Alba), Bistrita (res. jud. Bistrita-Nasaud), Turda, si   Medias

orase mici (intre 25 si 50 mii loc.): Dej, Reghin, Tarnaveni, Aiud, Sighisoara, Odorheiu Secuiesc, Fagaras, Sebes

orase foarte mici (sub 25 mii loc.): Gherla, Huedin, Ludus, Copsa Mica

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentrale la Ludus-Iernut si Sangeorgiu de Padure, ambeel in judesul Mures pe baza de gaz metan, si hidrocentrale pe Olt in depresiunea Fagaras

industria chimica, utilizeaza sarea clorosodice la Turda, Tarnaveni, ingrasaminte la Tg. Mures, Fagaras, materiale plastice la Targu Mures, farmaceutice la Tg. Mures, Cluj N.,

industria metalurgica, reprezentat la Campia Turzii

ind. constr. de masini-unelte la Sibiu (utilaj minier, agricol), Tg. Mures, Cluj Napoca (echip. industr.)

industria electronica si electrotechnica la Cluj N., Tg. Mures si Bistrita

ind. mat. de constructii pe baza de calcar si argila la Turda (ciment), Tarnaveni, Medias (sticla).

industria lemnului la Reghin, Gherla, Cluj N, Sibiu, Tg. Mures

industria textila  la Cisnadie si Talmaciu (lana), confectii la Cluj, Tg. Mures, Sibiu, Alba Iulia

Agricultura: cresterea ovinelor cu mari traditii in judetul Sibiu (rasa turcana), iar in zonele preoresenesti cresterea bovinelor, porcinelor si avicultura.

cultura plantelor se remarca prin culturile de porumb (50% din terenurile arabile) si grau, plante tehnice (sfecla de zahar) si cartoful, viticultura reprezentata prin podgoriile de pe Tarnave, (Jidvei, Apold) si de pe Mures (Aiud).