EXCURSIE IN PARCUL NATIONAL RETEZAT

EXCURSIE IN PARCUL NATIONAL RETEZAT

1.Importanta predarii geografiei la clasa a IV-a

Geografia ca obiect de studiu, alaturi de celelalte obiecte de invatamant, contribuie la educatia intelectuala a elevilor. Elevii isi insusesc un sistem de notiuni, priceperi si deprinderi, necesare pentru activitatea practica, isi formeaza o conceptie stiintifica despre lume si in acelasi timp deprinderi intelectuale de munca. In procesul intelegerii, cu ajutorul inductiei si deductiei se fac treceri de la particular la general, de la notiuni mai putin generale la notiuni mai generale si invers. Deci, ca sa dezvoltam gandirea elevilor in timpul invatarii geografiei, trebuie sa-i invatam sa depsprinda din diferitele obiecte si fenomene separate, legaturile lor interne si sa le foloseasca in explicarea altor fapte si fenomene geografice.

A invata pe elevi sa gandeasca geografic inseamna sa-i deprindem sa priveasca fenomenele naturii si societatii in continua miscare si transformare, sa patrunda in legaturile lor interne, sa sesizeze interdependenta dintre ele. In acest scop nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci in contextul din care face parte. Numai astfel elevul va intelege legaturile fenomenului studiat cu toate celelalte fenomene, precum si interdependenta dintre ele. De exemplu, daca cu ocazia unei excursii in orizontul local, elevii studiaza un rau, invatatorul trebuie sa atraga atentia asupra obarsiei raului, care poate fi un izvor, un lac, o mlastina etc., asupra legaturii ce exista intre viteza raului si inclinarea pantei pe care curge sau asupra evolutiei vaii in raport cu natura petrografica si morfologica a tinutului pe care il strabate. De asemenea, cercetand vremea elevul observa legaturile ce exista intre temperatura, presiunea maselor de aer, felul precipitatiilor,etc.

Latura caracteristica a geografiei consta in aceea ca cele mai de seama insusiri ale fenomenelor si obiectelor geografice cum sunt: asezarea geografica, configuratia unei suprafete pe care vrem s-o reprezentam, forma si dimensiunile ei nu pot fi cunoscute fara harta si nelegat de ea. Particularitatile unui teritoriu sunt cele redate cel mai bine si mai expresiv pe harta.

Harta prin culorile si semnele sale conventionale simbolizeaza obiecte si fenomene geografice, transpune pe elevi in zone si tinuturi pe care nu le-au vazut si nu le vor vedea niciodata, face ca elevii sa sesizeze trasaturile caracteristice ale acestor obiecte si fenomene ca si cum s-ar afla in mijlocul lor.

Predarea geografiei la clasele a IV-a ajuta in acelasi timp la dezvoltarea memoriei. Nu este vorba de memoria mecanica, ci de retinerea datelor geografice cu ajutorul diferitelor asociatii pe care le sugereaza harta.

Prin predarea geografiei pe baza explicari si intelegerii cauzalitatii fenomenelor, dezvoltam spiritul de observatie si curiozitatea stiintifica. In general, toate fenomenele geografice trebuie prezentate in mod dinamic si nu static. La inceput se studiaza geneza fenomenului, dezvoltarea sa,iar apoi, stadiul in care se afla posibulitatea omului de a-l modifica si dirija, in interesul societatii.

Predarea geografiei in scoala primara contribuie in acelasi timp la educarea elevilor in spiritul patriotismului. Prin natura si continutul sau concret senzorial, predarea geografiei la clasa a IV-a ofera cel mai bun prilej de formare a convingerilor patriotice.

Educttia patriotica se largeste treptat cu studierea grografiei Romaniei din clasa aIV-a. Vizitele, excursiile reale sau imaginare, vederile si albumele, schimbul de impresii pe Internet cu alti elevi din alte zone ale tarii, transporta copilul cu privirea pe tot cuprinsul patriei.

Un alt aspect al predarii geografiei in scoala primara este cunoasterea importantei ei practice. Asadar, geografia formeaza la elevi priceperi si deprinderi de a se orienta in natura cu ajutorul instrumentelor sau mijloacelor naturale, de asemenea pe planuri si harti si de a le folosi in orientarea pe teren.

Concomitent, geografia ii invata cum sa execute si sa citeasca planul si harta si sa le interpreteze pentru activitatea practica a omului.

Prin prezentarea ramurilor economiei nationale, activitatii economice a oamenilor, modului de organizare al acesteia, principalelor procese tehnologice si metode de lucru, geografia isi aduce aportul la orientarea profesionala a elevilor. Prin excursiile si vizitele, lecturile si activitatile practice organizate, geografia dezvolta initiativa, curajul, vointa si spiritul colectiv.

2.Excursiile geografice si importanta lor

Excursiile geografice sunt metode de invatamant care asigura insusirea cunostintelor, prin perceperea directa a obiectelor si fenomenelor, realizand calea dialectica a cunoasterii.

Excursia ca metoda de invatamant asigura insusirea cunostintelor, prin perceperea directa a obiectelor si fenomenelor realizand calea dialectica a cunoasterii.

In acelasi timp sunt mijloace atractive si interesante de imbogatire a cunostintelor insusite la lectii in "laboratorul" marginit al naturii, in orizontil local sau in zone mai indepartate. Excursionistii isi dezvolta spiritul de observatie, stabilesc o corelatie intre elementele mediului geografic si clarifica o serie de notiuni.

Excursiile organizate pe diferie trasee ale patriei au permis elevilor sa observe imbinarea armonioasa a cadrului natural, vechile monumente istorice si constructiile social culturale si turistice recente.

In timpul excursiilor sunt trasate sarcini precise pe grupe de elevi pentru conservarea unor date care sunt valorificate si completate ulterior. Acestea sunt de un real folos pentru predarea noilor lectii despre zona geografica pe care am parcurs-o.

In vederea pregatirii elevilor pentru excursie, cadrul didactic trebuie sa le comunice acestora din timp, scopul, itinerarul, data si durata, literatura geografica ce trebuie citita si echipamentul necesar deplasarii in excursie.

In afara de caracterul instructiv - educativ, excursia mai trebuie sa aiba si un caracter recreativ. Povestile, jocurile geografice, intrecerile in a observa si aprecia distantele si inaltimile, toate acestea revigoreaza excursia. La sfarsitul excursiei, o importanta deosebita o au discutiile ce se poarta cu elevii pentru formularea concluziilor.

In vederea fixarii materialului cu rol important il au compunerile cu titlul "Ce am vazut in excursie". In aceste compuneri, elevii aduc note originale, cu nuanta afectiva prin care isi exprima admiratia si dragostea fata de locurile vizitate. Activitatile desfasurate in mijlocul naturii satisfac principiul didactic de instruire, pornind de la apropiat la departat, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract, de la particular la general, contribuind la insusirea temeinica a cunostintelor. In excursii se pot efectua cu elevii o serie de activitati, concursuri "Cine stie castiga", comentarea unor emisiuni de televiziune, activitati de amenajare si intretinere a spatiilor verzi, culegerea de plante medicinale si fructe de padure, ingrijirea monumentelor istorice, lucruri ce fac legatura dintre greografie si celelalte discipline de invatamant si care contribuie si la educarea morala si practica a elevilor.

Observarea fenomenelor geografice in desfasurarea lor reala a dezvoltat gandirea geografica, a trezit interesul elevilor pentru studiul obiectului de invatamant -geografie.

Excursiile se planifica pe intreg anul scolar in functie de cerintele programei, de dirijarea obiectelor si fenomenelor naturale. Excursiile sunt de mai multe feluri:

-dupa momentul in care au loc pot fi: preliminare, excursii lectii sau finale;

-dupa durata lor;

-dupa locul si modul de organizare pot fi: in natura si vizite la unitati economice.

Etapele excursiei sunt:pregatirea, desfasurarea si analiza excursiei.

In excursii elevii dobandesc cunostinte noi, studiaza fenomenele si obiectele in toata complexitatea lor, isi precizeaza si isi fixeaza mai bine cunostintele capatate in clasa, prin legarea teoriei de practica.

In excursii se formeaza deprinderea si priceperea de a observa fenomenele naturale si ale vietii social- economice si in felul acesta prin intuitie directa, cunostintele capata un caracter realist, dezvaluind legaturile lor cauzale si de conexiune.

Excursiile au o eficienta instructiv- educativa care este conditionata de planificarea lor pe intreg anul scolar, in functie de cerintele programei, de dirijarea observarii obiectelor si fenomenelor naturale.

Excursiile preliminare au drept scop observarea unor fenomene sau obiecte necesare intelegerii temei sau capitolului ce urmeaza a fi predat.

Excursiile lectii au drept scop comunicarea de noi cunostinte pe baza intuitiei in natura. De aceea se mai numesc lectii intuitive.

Excursiile finale se efectueaza cu scopul de a fixa, a aprofunda, a imbogati cunostintele elevilor, precum si a le aplica in practica.

Excursiile de lunga durata sunt cele mai complexe, intrucat pregatirea lor necesita un timp indelungat si un studiu mai profund. In vederea bunei lor desfasurari este necesar sa se intocmeasca un plan de perspectiva, tinand seama de continutul si scopul lor. Acest plan poate sa cuprinda:

-cunoasterea unei regiuni geografie, din punct de vedere al conditiilor naturale (pozitie geografica, relief, clima, ape, din punct de vedere al florei si faunei, etc.);

-cunoasterea unei regiuni din punct de vedere economico-geografic (bogatiile naturale, asezarile omenesti, valorificarea resurselor naturale, etc.);

-vizita la unitati economice, gradini botanice si gradini zoologice, muzeul satului,etc.

Planul tematic de organizare al excursiei trebuie sa coincida cu planul metodic de desfasurare al excursiei si pentru aceasta, planul se va intocmi de colectivul de invatatori, care va conduce excursia.

Excursiile de lunga durata determina cunoasterea mai multor regiuni, a reliefului variat, a diferitelor peisaje, a asezarilor omenesti, fiind adevarate aplicatii in toate ramurile geografiei. Aceste aplicatii se mai numesc drumetii sau excursii tabara. Ele au avantajul de a oferi posibilitatea cunoasterii amanuntite a unei anumite regiuni geografice, cunoscand cu minutiozitate toate elementele fizice si economico- geografice. La aceste excursii, dupa o buna cunoastere a terenului trebuie sa se stabileasca timpul necesar desfasurarii, obiectivele principale de observare, itinerarul,

In timpul excursiei este utila urmarirea riguroasa a prezentei elevilor, disciplina lor, precum etapele excursiei, tematica excursiei, si etapele ei, ce fel de aplicatii vor putea face elevii in tot timpul desfasurarii excursiei.

Din punct de vedere administrativ vom avea in vedere transportul, cazarea si costul, aprobarea Inspectoratului Scolar Judetean si aprobarea Sanepidului. De asemenea se obtin aprobri pentru vizite la muzee si unitati economice.

Etapa pregatitoare depinde de durata excursiei, de numarul elevilor si de distanta.

In etapa premergatoare se va alcatui un plan metodic, care se refera la continutul excursiei si la tematica aplicatiilor cu caracter geografic.

De asemenea, in vederea pregatirii elevilor pentru excursie, invatatorul va comunica din timp scopul excursiei, itinerarul, data si durata, literatura geografica ce terbuie citita in legatura cu excursia si echipamentul necesar deplasarii in excursie. Tematica excursiei se popularizeaza prin prezentarea de schite, harti, fotomontaje, albume, prezentari pe dischete, filme, descrieri din literarura geografica si articole din presa. De asemenea, cu elevii se va face un instructaj referitor la comportament, echipament, ustensile si sarciniile ce li se incredinteaza pe grupe sau individual.

La incheierea excursiei se va efectua un referat, privind tematica excursiei, scopul indeplinit si disciplina elevilor, iar cu materialele si fotografiile colectionate organizam o expozitie necsara sistematizarii si consolidarii cunostintelor geografice.

Excursia de lunga durata le creeaza elevilor posibilitatea de a observa complexitatea obiectelor si fenomenelor geografice care nu pot fi observate in orizontul local.

Excursiile de scurta durata sunt efectuate de obicei in orizontul local. Pentru desfasurarea excursiei de scurta durata sunt suficiente 2-5 ore. De regula, ele se efectuaza prin cuplarea orelor de geografie dintr-o saptamana, fie in afara orelor de curs. Dupa locul si modul de organizare ele sunt excursii in natura si vizite in unitati economico-sociale. Principalele etape ale excursiei sunt: pregatirea, desfasurarea si analiza. Cele doua aspecte ale pregatirii excuriilor in orizontul local sunt pregatirea invatatorului si pregatirea elevilor.

Pregatirea invatatorului consta in studierea amanuntita a programei, a volumului de cunostinte, a priceperilor si deprinderilor pentru clasa respectiva, in stabilirea tipului de excursie si a aplicatiilor din excursie. Din timp, invatatorul studiaza harta, isi precizeaza itinerarul, studiaza bibliografia de specialitate si terenul, ia contact cu obiectivele de vizitat. Itinerarul se alcatuieste in functie de scop si contine toate detaliile, inclusiv timpul de odihna si masurile igienico-sanitare.

Pregatirea eleviilor pentru excursie consta in urmatoarele: elevii iau cunostinta in ziua excursiei de obiectivele principale pe care le vor urmari pe tot parcursul ei, de regulile de securitate si de comportamentul care trebuie respectat.

In timpul excursiei, observarea si lucrarile practice sunt conduse de invatator. Atunci cand excursia are un caracter informativ, cu scopul de a pregati predarea unui capitol, toate lucrarile si observatiile sunt efectuate in colectiv, deoarece toti elevii trebuie sa cunoasca problematica excursiei. In schimb, daca excursia are un caracter aplicativ, elevii vor lucra pe echipe. La incheierea excursiei, vor fi comunicate rezultatele aplicatiilor fiecarei echipe de invatator sau elevi.

In afara de caracterul instructiv-educativ excuria mai trebuie sa aiba si un caracter recreativ. Pentru a inviora excursia se recurge la povestiri, jocuri geografice, cantece, intreceri in observarea si aprecierea distantelor sau inaltimilor.

La finalul excursiei o importanta deosebita o au discutiile ce se poarta cu elevii pentru formularea concluziilor intr-o analiza cat mai concisa prin stabilirae rezultatelor observarii sau experientei efectuate de elevi sub conducerea invatatorului.

In vederea fixarii materialului se poate recurge la compunerii care aduc contributii personale, note originale de nuanta afectiva, sentimentala, prin care elevii isi exprima admiratia si bucuria fata de locurile vizitate.

3.Evaluarea potentialului turistic

Parcul National Retezat are avantajul de a nu avea asezari permanente in interiorul sau, iar zona din jur intruneste numeroase obiective ale patrimoniului cultural, dar si natural, care, in ipoteza unei promovari corespunzatoare, ar putea avea efecte benefice pentru intreaga zona. Practicarea unei agriculturi traditionale, ecologice si pastrarea traditiilor ar spori atractivitatea turistica a zonei. Tezaurul cultural-istoric nu este valorificat decat intr-o mica masura si este expus degradarii. Nici traditiile locale nu sunt puse in valoare si nici conservate, existand riscul ca ele sa dispara odata cu generatia varstnica din zona.

a) Resursele turistice naturale sunt:

♦ Contrastul hipsometric si morfologic dintre depresiunea Hategului si masivul Retezat (cu relieful alpin, cizelat de procese glaciare si de cele periglaciare actuale);

♦ Valoarea turistica a vailor pitoresti ale Raului Barbat, Raului Alb, Salasului, Sibiselului, Raului Mare s.a. care debuseaza din catenele inalte ale muntilor Retezat-Tarcu;

♦ Urmele glaciatiei pleistocene, cu circuri si vai glaciare, cu creste de peste 2300 m ;

♦ Varietatea florei si faunei din Retezat;

♦ Formele carstice de suprafata si de adancime (exo- si endocarstul) situate primul pe dreapta raului Paros intre localitatile Baru si Cioclovina, al doilea pe stanga aceluiasi rau in zona Crivadia-Banita, iar al treilea, mai restrans, in marginea muntilor Retezat la sud de localitatea Pestera;

♦ Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina, care cuprinde satele Federi-Fizesti, unde se situeaza complexul carstic Ohaba-Ponor, continuat spre nord-est cu complexul Cetatilor dacice;

♦ Rezervatiile speologice Pestera, Sura Mare (pe raza satului Ohaba-Ponor), sau Tecuri (sat Petros) si statiunea de larice (Larix decidua) de la sud de satul Pestera.

♦ Ariile protejate:

o        Parcul National Retezat

o        Rezervatia Gemenele

o        Fata Fetii

o        Rezervatia de zambrii din padurea Slivut

o        Poiana cu narcise de la Salasu de Sus

o        Rezervatia floristica din varful Poienii (Ohaba de sub Piatra) pentru ocrotirea asociatiei vegetale de stancarie

o        Rezervatia paleontologica din arealul Tustea-Rachitova, cu unele din cele mai bogate depozite fosilifere de dinozauri din lume

♦ Factorii climatici de cura - sunt reprezentati prin aerul curat de munte, nepoluat, vanturile si brizele de munte si de vale, aerosolii, razele soarelui, toti acestia ajutand organismul uman prin climato-terapie. Bioclimatul tonic-stimulent este specific altitudinilor mai mari de peste 2000 m. Acest bioclimat are ca rol solicitarea functiilor endocrine in vederea aclimatizarii organismului la mediu, si are ca rezultat tratarea anemiilor, rahitismului, astmului bronsic alergic si starilor neuro-vegetative ca insomniile si surmenajul.

b) Dintre resusele turistice antropice, in lucrarea citata se mentioneaza urmatoarele:

♦ Zona Tarii Hategului pastreaza urme ale vremurilor indepartate, de la statiunile omului primitiv (pesterile Cioclovina Uscata, Bordu Mare, s.a), la vestigile civilizatiei dacice (Banita), ale celei daco-romane (Sarmizegetusa, etc) si pana la urmele activitatilor populatiei protoromanesti (Hateg, Ponor), si la arhitectonica civilizatiei feudale hategane. Cu unele amenajari adecvate, o parte a vestigilor descoperite poate fi prezentata chiar pe locul unde a fost identificata;

♦ Reprezentative, ca obiective cu potential ridicat de atractie turistica, sunt indeosebi constructiile monumentale, fie de tipul fortificatiilor, fie din categoria unitatilor de habitat, ori a celor cu functionalitate sociala (lacasuri de cult, cladiri publice, etc.), cu o mare densitate in zona si apartinand diverselor epoci istorice;

♦ Dintre vestigile dacice se mentioneaza cetatea de la Banita, construita pe dealul Bolii, cu scopul de a controla accesul dinspre sud pe valea Jiului si prin pasul Valcan catre complexul de fortificatii din muntii Orastiei, din care cetatea facea parte ca avanpost de rezistenta pentru eventualele atacuri venite de la sud de Carpati;

♦ Prin importanta lor istorica deosebita, dar si prin dimensiunea fizica si calitativa se detaseaza vestigile arheologice ale capitalei Daciei romane - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa;

♦ Ramasite ale unor asezari romane din categoriile "villae rusticae", "vicus", sau "pages" se regasesc si in localitatile: Breazova, Pesteana, Ostrov, Rau de Mori, Clopotiva, Hobita-Gradiste, Rau Barbat, Pui, Farcadinu de Sus, etc.

♦ Civilizatia medievala este bine reprezentata prin constructii pastrate integral sau partial, de o remarcabila unitate arhitecturala si stilistica. Se impune sistemul de turnuri si cetati de aparare cneziale de la Hateg-Orlea, Livezi (Gauricea), Rachitova, Suseni (Cetatea Colt), Crivadia, Malaiesti, Salasu de Sus, cu unitati arhitecturale construite in secolele XIII-XIV si extinse ulterior, pana in secolul al

Turism montan - trasee turistice in Retezat

Cumuland valori peisagistice unice si originale, o flora si fauna deosebite, Retezatul suscita deopotriva cerecetarea stiintifica si practicarea turismului. Principala forma de turism montan care poate fi desfasurata este drumetia. Existenta Parcului National Retezat, intarita de eforturile care se fac pentru protejarea mediului inconjurator, obliga iubitorii de drumetie la un comportament adecvat, in sprijinul ocrotirii naturii.

Existenta cabanelor in zonele marginale ale masivului, cu obiective turistice importante situate la mari distante, a facut ca nu intotdeauna sa se poata executa itinerarii care sa urmareasca semne si culori unitare de marcaj.

Muntii Retezat sunt cunoscuti de majoritatea turistilor mai ales prin excursiile organizate in timpul verii. In ultima perioada, insa, grupuri tot mai numeroase patrund iarna in masiv, datorita dezvoltarii alpinismului, schiului, cat si drumetiei de iarna.

1.EXEMPLU DE TRASEU TURISTIC -I

Cabana Buta - cabana Campu lui Neag

Durata: 5 - 6 ore

Caracteristici: traseu accesibil vara si iarna

Marcaj: cruce rosie

De la cabana Buta se coboara prin padure, spre nord-est, circa 70 de metri diferenta de nivel pana in poiana de la Stanele La Fete. Ocolind portiunile noroioase de la marginea poienii si urmarind stalpii de marcaj cruce rosie, se reintra in padure, spre est. Dupa o scurta coborare printre molizi se ajunge in larga poiana La Scutura, in care paraul Buta Mare descinde de la lacul Buta si aduna in apropiere paraiele Scutura si Pinul. Pe coastele golase ale muntelui Scutura se vad culoare de avalanse, care in timpul iernii trebuie ocolite.

Din locul La Beci nu mai exista probleme de orientare deosebite. Aici se afla capatul drumului forestier Buta, iar pana in statia de autobuz din colonia Campu lui Neag mai sunt circa 11 km. Drumul forestier, putin circulat, ramane pe coasta muntelui Straunele. Dupa 5 km se iese din padurea de foioase, cu arbori falnici, in marginea poienii La Fanete, unde se pot zari gospodarii taranesti. Sunt case momarlanesti, gospodarite din tata in fiu de pastori si familiile lor. Din aceasta poiana mare, ocupand un platou inclinat spre cheile Butei, se desfasoara o priveliste pitoreasca. Peretii Plesa-Piule se retrag discret lasand loc privirilor spre culmile unduitoare ale Muntilor Valcan (Arcanului, Prisloapelor si Nedeilor).

Se strabate in curmezis poiana, urmand neabatut drumul forestier, care la reintrarea in padure se intersecteaza cu drumul forestier de pe Valea Marii. Se coboara in padure pe serpentine, depasind culmea muntelui Straunele. Drumul coboara pe versant pana in Valea Marii unde se afla cateva case izolate. Dupa circa 10 km de la punctul La Beci si 3 ore de la cabana inalnim ramificatia drumurilor forestiere de pe Jiul de Vest si Valea Marii. De aici traseul se continua cu marcajul triunghi rosu.

Coborand pe drumul forestier de pe Jiul de Vest, se trece apa raului si se intra pe malul drept al vaii. Iesirea din padure se face in colonia Campu lui Neag. In continuare mai sunt de parcurs circa 3 km pana in centrul comunei Campu lui Neag. Aici se poate innopta la cabana care apartine de Centrala Huilei Petrosani, aflata la 500 m sud, pe un drum auto care traverseaza Jiul de Vest.

2.EXEMPLU DE TRASEU TURISTIC -II

Cabana Pietrele - curmatura Bucurei - varful Peleaga - lacul Gales - cabana Pietrele

Durata: 8 - 9 ore

Caracteristici: recomandat iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati

Marcaj: banda albastra: cabana Pietrele-curmatura Bucurei; banda rosie: curmatura Bucurei -lacul Gales; triunghi rosu: lacul Gales-cabana Pietrele

Traseul asigura cunoasterea unui alt sector important de pe creasta principala de nord. Prima portiune a traseului, de la cabana Pietrele pe valea Bucurei pana la curmatura Bucurei, in care se vor cunoaste poiana si refugiul Gentiana, lacul si caldarea Pietrele, se parcurge in 3-3 ore, avand ca marcaj semnul banda albastra.

In curmatura Bucurei se paraseste poteca cu acest marcaj si se continua traseul spre est, pe creasta principala, marcata cu banda rosie. In fata se ridica varful Custura Bucurei cu o panta severa, marginita la nord de un abrupt. Terenul este stancos si foarte rar poteca strabate mici pajisti. Aproape de varf, traseul se poate devia pe versantul sudic, loc care ofera o splendida deschidere spre lacul Bucura. Din varful Custura Bucurei se coboara pe muchie pana la saua de sub Coltii Pelegii.

Aici se face un popas de cateva minute inainte de a intra in zona Coltilor Pelegii, una din atractiile majore ale masivului. Trecand strungile care despart Coltii Pelegii, se vor vedea turnurile masive granodioritice innegrite de licheni. Dupa un ultim si greu urcus pe panta terminala se atinge varful Peleaga (2509 m) - adevaratul crestet al Muntilor Retezat ce ofera o panorama unica prin frumusete, culoare, varietate si profunzime.

Cel mai atragator este, fara indoiala, peisajul spre caldarea Bucurei si a Zanoagei Bucurei, unde oglinda albastra a celui mai mare lac carpatin conduce parca tot jocul liniilor si culorilor. Tinutul Bucurei si al Pelegii este ocrotit de coastele scrijelite ale Slaveiului, de piscul Santamaria, de Judele, de crenelurile Portii Bucurei si pictat in culori schimbatoare de lacurile Ana, Viorica, Florica, de Taul Portii. Spre vest si nord-vest, abruptul Bucurei, adancurile caldarii Pietrele si peretii Custurii Retezatului, dar mai ales piramida Retezatului arata o fata diferita a masivului. La nord de Coltii Pelegii este Valea Rea, tinut al caprelor si ursilor, adapostit spre est de culmea Valea Rea si de Zanoagele Galesului. Mai departe se pot vedea Varful Mare, Papusa, tinutul Gruniului si Ciumfului.

Se coboara, spre nord-est, pe muchia foarte inclinata, calauziti de marcajele banda rosie si cruce galbena. In saua Pelegii se despart doua poteci: una spre varful Papusa si alta care paraseste creasta spre caldarea Vaii Rele. Aceasta ultima sectiune este deosebit de dificila, majoritatea drumetilor intampinand mari obstacole uneori soldate cu accidente. Astfel, din mijlocul seii Peleaga se va cobori spre nord printre lespezi. Dupa cateva minute poteca se indreapta usor spre dreapta, pentru a ajunge la baza peretilor Papusii. Pe micile pajisti poteca incepe sa urce lent, paralel cu peretii caldarii. Se ajunge pe malul nordic al Lacului Mare din Valea Rea. De aici, poteca este mai clara si marcajul indreapta turistii spre zona La Zanoagele Galesului, situata intre pantele prapastioase ale muntelui Capul Vaii Rele (sud) si piscul Valea Rea (nord). In acest loc cu priveliste foarte frumoasa, se poate poposi pe tapsanul moale. Caldarea Valea Rea se intinde spre apus, oferind imaginea celei mai mari zone de lespezi din Retezat.

De partea cealalta a seii se adanceste treptat caldarea cu iarba a celor trei Zanoage ale Galesului si dincolo de pragul stancos se intrevede caldarea mare a Lacului Gales. Peste toate se ridica lama dungata a Varfului Mare, pisc semet si putin ospitalier.

Se coboara spre est, stabatand intai un loc mai neted si avand in fata o parte din zimtii Portilor Inchise. Poteca marcata traverseaza o serie de izvoare bogate, despartite de stancarii si lespezi gigantice. Este un tinut al caprelor negre, aparitii fantomatice care pot sa dispara cu usurinta dupa numeroasele cute ale stancilor. Coborarea se accentueaza pe pragul glaciar, ajungandu-se in mijlocul vaii, intr-un caus stancos marginit cu tufe de jnepeni. Urmarind marcajele ciobanesti - momaile[1]- se coboara cateva minute pe firul izvorului Galesului, pe drumul care se largeste treptat pana la pajistile de pe malul sudic al Lacului Galesul. Se ocoleste lacul pe malul rasaritean si la locul de iesire al paraului din lac se gaseste loc bun de popas. Aici poposesc sute de drumeti sa admire splendoarea undelor lacului in care pastravii inoata fara odihna. Se poate admira cortina Portilor Inchise, salba de stanci si pereti care leaga colosii din Varful Mare si Capul Vaii Rele. Dupa popas incepe coborarea spre cabana Pietrele.

3.EXEMPLU DE TRASEU TURISTIC -III

Cabana Gura Zlata - Lacul Zanoaga - La Crucea Trasnitului -Lacul Bucura

Durata: 8 - 9 ore

Caracteristici: traseu nerecomandat iarna, datorita avalanselor si poleiului

Marcaj: triunghi rosu: cabana Gura Zlata-platoul Rades; cruce albastra si triunghi rosu: platoul Rades-lacul Bucura

Turistii care se afla la cabana Gura Zlata, urca de obicei spre Lacul Zanoaga, de unde au mai multe posibilitati de drumetie: spre Gura Apei, spre muntele Judele, cabana Pietrele, lacul Bucura sau Lunca Berhina. Pentru drumetii care vor innopta in cort pe malul lacului Bucura, acest traseu constituie una dintre cele mai placute excursii din zona de vest a Muntilor Retezat.

De la cabana Gura Zlata se coboara pe soseaua modernizata pana la podul unde, la dreapta, se va intra pe drumul care urca pe malul estic al vaii. Dupa cateva minute se ajunge in poiana de la gura paraului Zlata. Aici se afla cabana punctului de control al Academiei, iar in apropiere cabana de vanatoare Gura Zlata. Din acest loc, intrand pe poteca din valea Zlata, se traverseaza apa paraului cu acelasi nume si astfel se ajunge foarte repede la gura vaii Radesul Mare. Retrasa in padure, pe valea Zlatuia, se afla intrarea in Rezervatia stiintifica Gemenele - Taul Negru. Traseul se continua pe langa paraul Radesul Mare circa 10 minute, apoi de la un stalp cu sageata se paraseste firul vaii, urmand un lung urcus pe coasta estica a muntelui Cioaca Porumbelului. Dupa 1 ora de mers, poteca trece pe culme, pe langa varfurile scunde ale Radesului Mic, abatandu-se uneori pe fata vestica a muntelui.

Iesind in zona golului montan, zarea devine cuprinzatoare si ofera privelisti spre varful Gugu si culmea intinsa a muntelui Branu. Poteca urca acum pe langa culme, depasind stana Sanpetrilor aflata in apropiere. Se poate face un scurt popas la izvor apoi, printre tufe de jnepan, se urmareste firul clar al potecii si stalpii metalici. Sub varful Radesul Mare panta se domoleste, ajungandu-se pe platoul Rades-Zlata. Pe aceasta portiune (de la stana pana pe platou si deasupra caldarii Zanoaga) exista pericol de ratacire pe timp de ceata. Pentru evitarea neplacerilor cauzate de eventuala pierdere a directiei de mers, se va urmari cu strictete poteca si, la nevoie, se va verifica unghiul de mers cu ajutorul busolei.

Se urmareste indicatorul cu marcajele triunghi rosu si cruce albastra pe firul potecii care duce pe platoul intins dintre varfurile Radesul Mare si Zanoaga, la nord si varfurile Zlata si Secherilor, la sud. Daca drumetii dispun de timp si buna vizibilitate se pot abate spre sud circa 300 m, pana la buza caldarii Zanoaga. Aici pot admira o salbatica arie acoperita cu lespezi si jnepeni in care se odihnesc apele unui lac superb - Zanoguta. Imaginea frumoasa este completata de fundalul zimtuit al crestelor Stanuleti - Piatra Iorgovanului, trimitand reflexe de argint sub atingerea razelor de soare. La marginea estica a platoului Rades-Zlata, se deschide panorama caldarilor largi in care se adapostesc lacurile din bazinul Zanoaga - Judele. In apropiere se intinde oglinda albastra a iezerului Zanoaga, inconjurat de creste pietroase si pajisti.

Poteca coboara o diferenta de nivel de cativa zeci de metri, pe langa izvoare bogate, tributare lacului. Ajungand pe malul sudic al oglinzii de apa, drumetii fac popas la raul Zanoaga. Langa stana de aici se afla poteca marcata cu punct rosu spre muntele Judele, ce se mentine pe partea stanga a vaii Zanoaga prin coridorul taiat in padurea de jnepeni pana la gura paraului Zanoaga. De aici incepe un urcus destul de putin agreabil spre sud-est, printre palcuri de padure, apoi prin jnepenis si poieni, pana pe culmea Cracu Slaveiului, in locul La Crucea Trasnitului. Pe timp de ceata, aici orientarea este foarte dificila. Traseul se mentine pe mijlocul culmii Cracu Slaveiului avand alaturi marcajul punct galben, care urca aici din valea Lapusnicului Mare. Sub varful La Clince, poteca principala de creasta reuneste toate marcajele (triunghi rosu, cruce albastra, punct galben), semne ce insotesc traseul pana in caldarea Bucurei.

De aici se patrunde in urcus treptat in zona alpina, care ofera o larga panorama atat spre tinutul abia parasit al Zanoagei si Judelui, cat si spre firul prelung al Lapusnicului Mare, taiat paralel cu creasta principala de sud. Poteca iese pe platoul Voileasa, apoi se abate usor pe versantul dinspre valea Lapusnicului Mare. Se ocoleste astfel pe piciorul sudic la nivelul obarsiei vaii Turcel. Poteca traverseaza mai intai prin partea vestica, un loc frumos de odihna, apoi prin cea estica, de unde panta se accentueaza si urca din nou spre cumpana culmii. La marginea sudica a culmii Slaveiului se deschide brusc caldarea lacului cu acelasi nume. In dreptul varfului Dosu Slaveiului, urcusul nu mai constituie o problema, poteca aflandu-se la 2300 m. Pe langa mormanele de lespezi care anunta varful Slaveiul, se traverseaza un mic platou, din care coboara spre sud-est muntele Coada Saveiului, o insiruire de turnuri si prisme de stanci negre si greu accesibile. Platoul sfarseste langa saua La Pintenul Slaveiului cu un povarnis deschis deasupra impresionantei caldari care adaposteste cele 16 lacuri din complexul Bucurei.

Din aceasta sa se urmeaza poteca ingusta ce coboara piezis pe langa lespezile pravalite din varful Slaveiului. Acest sector este inaccesibil pe polei sau zapada intarita, fara mijloace speciale de catarare. De asemenea, este expus deseori avalanselor in timpul iernii. Poteca atinge nivelul treptei superioare glaciare de langa Pintenul Slaveiului si coboara in apropierea unui izvor. Intra pe pragul inferior intr-o zona cu stanci si jnepenis, in care firul potecii se mai pierde printre lespezi. Totusi, ea se orienteaza usor spre stanga si conduce pana in caldarea principala.

Itinerariul trece perpendicular peste paraul Ana. Ultimul urcus se desfasoara pe o poteca clara cu cele trei marcaje cunoscute. Se urca pragul bolovanos deasupra caruia sunt stavilite apele marelui lac Bucura. Drumetii care ajung aici spre seara pot campa pe malul lacului.

5. Edificii cultural - religioase

Trebuie precizat ca o valorificare a zonei, din punctul de vedere al turismului cultural, se fundamenteaza covarsitor pe insusi punctul de plecare, care este tocmai localitatea Rau de Mori. Tot ceea ce este in jurul sau nu face decat sa completeze, sa amplifice si sa faca de inteles evolutia, destinul, decoratiile si functionalitatea specifica a monumentelor acestei localitati. Dincolo de acestea, turismul cultural, avand drept tinta si continut zona Parcului National Retezat si Tara Hategului este deja unul consolidat de intrega educatie scolara romaneasca, de toate tipurile.

Cea dintai cladire de interes istoric pe care turistii trebuie sa o aiba in vedere, este cladirea conacului Kendeffy din Rau de Mori. Dupa datele istorice, ea s-a ridicat deja, intr-o prima forma, cu elemente de piatra, in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Pe atunci, familia nobiliilor locali era cea mai de frunte din tinut, remarcandu-se prin avere si ambitiile sociale ale membrilor ei. Din secolul al XVI-lea ei sunt cunoscuti consecvent numai sub numele de Kendeffy. Cladirea din coltul de sud-vest al complexului, a servit drept capela calvina familiei si slujbasilor ei. De amintirea ei se leaga numele unor pastori care au facut incercari de traducere a unor texte sfinte, in limba romana, dar cu ortografie maghiara.

Biserica Rau de Mori Manastirea Colti - Suseni

Spre sud-est, la o distanta neinsemnata, se afla situata Biserica parohiala a Raului de Mori. Mentionata la 1526, ea a suferit metamorfoze repetate care i-au facut pierdut aspectul initial. Aproape de intrare, la stanga, se afla prinsa la pamant, una dintre cele mai interesante pietre de mormant ale Hategului, inscriptionata pe o marmura romana reutilizata, datata pe la 1505 si adusa de la Manastirea Colti.

La doi kilometri distanta, spre sud, in localitatea Suseni, stau fata in fata doua monumente remarcabile. Foarte aproape de rau si sosea, se inalta biserica Manastirii Coltului, ridicata in intervalul dintre sfarsitul secolului al XIV-lea - inceputul secolului al XV-lea. Biserica se remarca din doua elemente deosebite: in primul rand prin amplasarea unui turn peste altar si apoi prin resturile de pictura murala din interior.

Peste apa, la o inaltime ce domina intregul curs inferior al Rausorului, se afla amplasata Cetatea Coltului. Dupa un acces pietonal, ce nu dureaza mai mult de 1/2 ora, vizitatorul se afla in fata celei mai bine conservate cetati medievale a Hategului si totodata a uneia dintre cele mai bine conservate cetati nobiliare din Transilvania. In jurul unui turn cu baza patrata, ridicat in secolul al XIV-lea, s-au dispus incinte, incaperi si turnuri, pana in secolul al XVI-lea. Pentru aceasta cetate nu exista o carte de vizita mai valoroasa decat aceea semnata de catre Jules Verne, prin romanul Castelul din Carpati. Legendele din jurul cetatii au patruns si in lumea basmelor.
     

Biserica Ostrov Amfiteatrul roman Ruine romane la Sarmizegetusa

Tot pe teritoriul comunei Rau de Mori, in satul Ostrov, se poate vedea una dintre cele mai nou restaurate biserici ale Hategului. Clopotnita este pastrata integral in forma in care a fost inaltata, in secolul al XV-lea, iar sub ea, in timpanul intrarii in naos, se gaseste o remarcabila marturie a picturii de fresca din acelasi perimetru. Ostrovul trebuie insa admirat si pentru insolitul gardului de cimitir pe care il poseda. Odinioara el fusese compus din aproape 300 de pietre romane de toate tipurile, asezate intr-o veritabila protoexpozitie unicat.

La circa 15 km, spre vest, in localitatea Sarmizegetusa, se afla scoase la lumina o parte insemnata din vestigiile capitalei Daciei romane. Situl se intinde pe 100 ha, din care 32 ha reprezinta vestigile orasului propriu-zis si se afla in regim de ocrotire si conservare, iar in restul suprafetei fiind diseminate constructii extra-muros. Sapaturi s-au facut numai pe 5 ha, dar acestea au scos la iveala vestigii deosebit de valoroase precum: palatul Augustalilor, Forum-ul, amfiteatrul, termele romane, numeroase temple, necropole, mausolee, unele amplasate in afara zidurilor, in apropierea villae-lor suburbane. Prin stradania de peste un veac a arheologilor, pot fi vizitate amfiteatrul, zona sacra cu templele zeitatilor din panteonul secund, parte din cladirile publice ale guvernatorilor si forul (piata publica), in santierul arheologic care functioneaza continuu, vara de vara. Rezultatele cercetarilor mai vechi si mai noi sunt toate grupate in singurul muzeu existent in Tara Hategului, la Sarmizegetusa.

De la Rau de Mori, pe o linie aproape oblica, cu directia nord-vest, trecand tot prin Ostrov, se poate ajunge mai intai la Pesteana. In sat, demna de atentie este una dintre bisericile romanesti, care conserva elemente arhitectonice de la refaceri succesive, cu punct de plecare de la una dintre cele mai vechi edificii religioase ale Hategului.

Biserica din Pesteana Biserica din Densus

Doar doi kilometri ne despart de Densus. Numele sau este vesnic legat de una dintre cele mai 'mitologizate' biserici romanesti. Aflati in fata ei, toate povestile par sa fie adevarate: un plan arhitectonic surprinzator, realizat in detaliu cu o risipa de ingeniozitate si fantezie care n-au putut apartine decat unui mester umblat si experimentat, dar extrem de spontan. Densusul a fost construit probabil in secolul al XIII-lea, amplificandu-se, probabil pana la dimensiunile unei mici manastiri de familie, in secolul al XV-lea. Biserica face parte din categoria de monumente la care, de fiecare data cand se revine, se descopera cate ceva nou si mirabil.

Sanpetru, se afla la aproximativ jumatatea distantei dintre Rau de Mori si Santamarie Orlea. Biserica romaneasca de aici, datata in secolele XIV-XV, ofera vizitatorilor ei doua portaluri demne de atentie. Fatada de vest se prezinta ca o mica expozitie de piese romane refolosite.

Santamarie Orlea este comuna asezata la punctul de intersectie al soselei dinspre Rau de Mori, cu soseaua Hateg-Petrosani, la o distanta de doar trei kilometri de principalul oras al tinutului (Hateg). Doua obiective istorice pot fi admirate aici. Cel mai vechi este biserica parohiala, construita la sfarsitul secolului al XIII-lea. Interiorul a fost pictat, pe la 1311, cu una dintre cele mai frumoase fresce din Transilvania sudica. In secolul al XV-lea, altarul a primit alte adaosuri de fresca, de asta data de origine rasariteana neindoielnica. Aceasta combinata de vesmant interior face din biserica Santamariei unul dintre cele mai insolite monumente medievale din intreaga Transilvanie, unde cultul catolic si ortodox au coabitat intr-o sinteza surprinzatoare. Important este faptul ca de la 1447, localitatea a fost donata familiei Candea din Rau de Mori, in stapanirea careia a ramas pana in timpul epocii moderne. Biserica este, la aceasta ora, una dintre foarte putinele biserici reformate din perimentrul Hategului.  

Conacul de la Santamarie Orlea Cetatea Malaiesti

Aceiasi familie, devenita Kendeffy, a ridicat la Santamarie Orlea, probabil pe locul unei rezidente mai vechi, cel mai impozant conac nobiliar al Tarii Hategului. Este vorba despre un complex de cladiri, o rezidenta nobiliara masiva, cu un turn ridicat la vestul fatadei de nord, si cu alte doua corpuri auxiliare (grajduri si cladirea slugilor), plasate spre nord, in forma literei U. In secolul al XVIII-lea, deasupra intrarii a fost asezata o superba inscriptie latina, marturisind dragostea cuplului si blazoanele familiilor care stapaneau, in acel moment, cladirea. Aici a fost gazduit, printre alte personalitati, regele Carol al II-lea, regele Romaniei, venit la vanatoare in Tara Hategului.

Subcetate se afla la trei km spre nord-est de soseaua dintre Santamarie Orlea si orasul Hateg. Aproape de intrarea in localitate, pe o culme aflata la o diferenta de nivel de 100 m, se mai pot vedea ruinele celei mai importante cetati medievale ale Hategului. A fost ridicata pe la sfarsitul secolului al XIII-lea. Din secolul al XV-lea a fost stapanita tot de catre familia Candea din Rau de Mori, prin gratia speciala obtinuta de la Ioan de Hunedoara. Orice rol al cetatii s-a pierdut deja in prima jumatate a secolului al XVI-lea.

Salasu de Sus poate fi atins daca, pe soseaua Hateg-Petrosani, in dreptul localitatii Ohaba de Sub Piatra, ne indreptam spre sud, pe calea cea mai folosita pentru accesul in Muntii Retezat. Peste patru km, imediat la intrarea in comuna, calatorul poate vedea ruinele unei curti nobiliare. Se disting bine zidurile de incinta, paralele cu soseaua, si turnul unei capele. Aceasta din urma este o ruda apropiata a capelei din Rau de Mori. Ea a apartinut familiei de origine romaneasca Mara. O alta familie romaneasca locala, Saracin, a ridicat biserica situata tot la stanga soselei, imediat dupa ce se depaseste piata principala a comunei. Din vechea biserica s-a pastrat clopotnita, a carei pisanie, fixata deasupra intrarii, povesteste o mica cronica de constructie.

Malaiesti se gaseste mai sus cu alti trei kilometri, pe aceeasi sosea pe care se afla si Salasu de Sus. Parasind drumul asfaltat si strabatand, spre stanga, satul, se ajunge la cetatea Malaiesti. Usor accesibila, ea are, pe langa farmecul specific, dat si de ambianta naturala si farmecul micilor cetati construite de feudali in intreaga Europa. Ridicata de catre familia Saracin, aflata in vecinatatea geografica si la concurenta sociala cu Candestii din Rau de Mori, ea conserva inca elemente demne de vizitat. Turnul-locuinta central, este conservat integral. In jurul sau este vizibila o parte a curtinei, la care, in secolul al XVI-lea, s-au adaugat patru turnuri exterioare, cu forme neregulate, vizibile acum doar aproape de suprafata solului.

Nucsoara, vecina spre sud-vest cu Malaiestiul, de care o despart doar patru kilometri, este deja satul care apartinea domeniului Candestilor din Rau de Mori. Satul modest, a reusit totusi sa-si ridice o biserica parohiala demna de atentie, conservata mai bine decat multe altele. Aceasta biserica a fost pictata de un mester zugrav venit din Tara Romaneasca, pe nume Simion din Pitesti, in ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. Ansamblul pictural este conservat integral.

Baru, situata pe drumul DN 66, la 25 kilometri de Hateg, este situat aproximativ la jumatatea distantei catre orasul Petrosani. Inzestrat cu mici atribute urbane, Baru poate fi cautat si pentru una dintre bisericile sale. Denumita a fi Biserica Parvestilor, aceasta este o combinata insolita de elemente derutante, care, in fapt, ascund un monument ridicat in secolul al XVIII-lea. Biserica are inca renumele de a fi construita de o familie de 'hoti', ca multumire lui Dumnezeu pentru salvarea lor.

Crivadia, la patru kilometri distanta, pe aceeasi sosea catre Petrosani, conserva o constructie insolita. Este vorba despre fortificatia sau, cum se mai denumeste uneori, eronat, 'turnul' de aici. Forma circulara, cu un diametru destul de generos, sugereaza, intr-adevar un turn. El a fost ridicat in secolul al XVI-lea, de catre voievozii Transilvaniei, in scopul protejarii trecatoarei si a vamii dinspre Muntenia. Domina ambele versante ale cumpenei apelor. Se inrudeste destul de bine cu alte constructii care aparau Pasul Turnu Rosu, catre Sibiu.

Banita se gaseste langa Petrosani, aproape de cumpana apelor. Peisajul mutilat de exploatarile miniere, nu poate fi altfel recunoscut decat prin dealul impresionant pe care se afla cocotata o cetate dacica, folosita apoi si in evul mediu. Vizitarea ei este o intrega aventura, datorita cailor intortocheate si foarte dificile.

6.Turismul rural si agroturismul

Obiectivele tinand de traditii locale

Hramul bisericilor este socotit a fi nedeea satului respectiv. Cu acest prilej au loc mari intruniri ale fiilor satului, ale localnicilor cu rudele si prietenii. Pervertite in deceniile din urma, ele au pierdut mult din rosturile initiale, ingrosandu-li-se, uneori artificial, samanta ancestrala, laica, daca nu chiar pagana. Un exemplu este asa numita 'nedee a boului', semnalata la Silvasu de Jos (circa patru km de orasul Hateg). La aceste nedei se mai poate rar vedea portul traditional. Ceea ce s-a mai conservat, are influente puternice dinspre Oltenia (Gorj) si Banat.

Arta populara Nedee hategana

Turismul rural nu a demarat. Daca functioneaza, el se desfasoara doar pe scara mica, intamplatoare. Chiar daca nu mai exista o zestre arhitectonica populara autentica, unele sate din Hateg pot conta pe case 'nemesesti'. Respectand regimul normelor igienico-sanitare, aceste case, speficice secolelor XVIII - prima jumatate a secolului nostru, sunt locuri pitoresti de petrecere a concediilor. Casele fostilor si urmasilor de nemesi hategani sunt case de piatra, obligatoriu cu un etaj. Catul este insotit de un cerdac.

Exista zone in care aceasta arhitectura este mai bine conservata. Cea mai apropiata, din acest punct de vedere, este Clopotiva, aflata la circa sase kilometri. Mai inzestrate sunt satele de la Salasu de Sus, Baiesti, Baru, Unirea, Tustea, Totesti. Spre Muntii Poiana Ruscai sau spre Platforma Luncanilor, din Masivul Iureanu, se mai pastreaza o arhitectura populara de interes, cu componente autentice si arhaice. Pentru o dezvoltare a turismului rural, este recomandat, spre exemplu, satul Mesteacan, situat la nord de comuna Rachitova. Satul va fi legat cu drum asfaltat de comuna.

Pentru gastronomii care trec prin Hateg, sunt de neevitat tuica de la Rachitova si 'virsli' de Salasu de Sus. Tuica, produsa consecvent din prune, are o tarie medie. Comuna Rachitova produce mereu cantitati impresionante, care ar putea fi si imbuteliate, cu o marca speciala, de catre intreprinzatori. 'Virsli' sunt carnaciori condimentati, preparati mai ales pe baza de carne de capra. Se produc si in alte sate ale Hategului, dar 'reclama' locala sustine ca cei mai autentici provin din comuna Salasu de Sus. Cabanele din munti servesc turistilor ceaiuri din lujeri de zmeura si, mai rar, din lujeri uscati de afine. Berea de Hateg (Heber-ul) este cotata ca una dintre cele mai bune din Transilvania. Tot la Hateg s-a produs (imbuteliat) apa minerala 'Bacsia', o apa excelenta si perfect competitiva.

7.Turismul educativ-stiintific

Administratia Parcului National Retezat (APNR) colaboreaza cu Inspectoratul Scolar Judetean Hunedoara - Deva, cu organizatii neguvernamentale si universitati, organizand actiuni tematice privind evenimentele anuale legate de natura, cum ar fi Ziua Pamantului, Ziua Parcurilor, Luna Padurii, Ziua Pasarilor, precum si activitati practice cu rol de educatie si constientizare.

Inspectoratul Scolar Hunedoara, prin Agentia Teritoriala aTaberelor si Turismului Scolar Hunedoara, organizeaza tabere de vara pentru elevi din judet si din tara, la Tabara scolara Bradetel, Tabara scolara Santamaria Orlea, Tabara crestina Retezat , etc. Aceste tabere pot oferi un cadru corespunzator pentru programe educative de conservare a naturii si a Parcului National.

Formatia Salvamont Hunedoara organizeaza la Rausor tabere de iarna si de vara .

In domeniul activitatilor educative APNR:

- a realizat cu voluntari de la Universitatea din Hunedoara, primul traseu educativ de pe raza Parcului National Retezat, Traseul Curiosilor, in zona Rausor-Lolaia;

- a realizat un punct de informare provizoriu la Rausor;

-organizeaza, in colaborare cu serviciile Salvamont, tabere de vara pentru refacerea marcajelor turistice si igienizarea teritoriului Parcului;

- realizeaza programe educative cu ajutorul voluntarilor, in special a voluntarilor de la Peace Corps si colaboreaza cu scoli din Hateg si Deva si organizatii neguvernamentale pentru realizarea de programe educative pentru ocrotirea Parcului National si a naturii;

- elaboreaza brosuri tematice pe probleme de conservare si de constientizare a publicului privind rolul Parcului in conservarea biodiversitatii specifice Muntilor Retezat;

- dispune de bibliografie pe tema educatiei de mediu, cu exemple practice de exercitii in natura, utilizabile in programe educative.

In Rezervatia stiintifica Gemenele si in alte zone din Parcul National Retezat exista o retea de puncte de observare-cercetare ale Academiei Romane. In aceste puncte, Academia Romana - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii cazeaza echipele de cercetatori care au contracte de cercetare in zona Parcului:

- in Rezervatia Stiintifica - Casa Laborator Gemenele, situata la o altitudine de 1770 m, are in dotare aparatura de cercetare, ierbar si o mica biblioteca;

- in zona centrala a Parcului:

♦ Casa Oamenilor de Stiinta Gura Zlata

♦ Punctul seismologic Gura Zlata

♦ Punctul de observare Rotunda

♦ Punctul de observare Pietrele

In Parcul Retezat se realizeaza numeroase studii si cerecetari, initiate si coordonate de cercetatorii de la diverse institute si universitati din tara, uneori in colaborare cu institutii din strainatate. Anumite grupuri de plante si nevertebrate au fost bine studiate. Subiectele de cercetare includ: taxonomie, procese ecologice, distributia speciilor si asociatii ecologice. De asemenea exista si studii geologice, geomorfologice, pedologice si climatice.

Rezervatia stiintifica Gemenele este una din cele mai cautate zone din tara pentru cercetari, alaturi de renumitele rezervatii naturale protejate de lege din imediata apropiere a Parcului:

.Propuneri de organizare pentru vizitare a Parcului National Retezat

O analiza complexa, in spirit ecologic si conform teoriei si practicii amenajarii turistice, contureaza coordonatele cadru ale conceptiei de organizare si amenajare pentru vizitare a Parcului National Retezat, care vor permite realizarea unui produs turistic similar celui oferit vizitatorilor parcurilor nationale din intreaga lume. Aceste sunt urmatoarele[7]:

1. Zonarea functionala a Parcului se va respecta cu strictete. Astfel, zona de protectie integrala (rezervatia stiintifica), destinata cercetarilor, trebuie sa ramana in continuare inchisa pentru vizitatori. Zona tampon (zona intaia de protectie) si preparcul (zona a doua de protectie) vor fi deschise pentru vizitatori in conditiile prevazute in regulamentul Parcului .

2. Vizitarea Parcului trebuie astfel organizata incat sa nu se produca degradari. Dupa cum arata specialistii in domeniul ocrotirii mediului inconjurator: "Ca sanctuar al naturii, Parcul National ramane incompatibil cu violarea principiilor de ocrotire a naturii. Orice compromis facut in aceasta privinta incurajeaza erodarea morala insasi a scopului acestor institutii de inalt prestigiu stiintific si etic." (Botnariuc, Boscaiu, Toniuc, 1985)

Cea mai importanta masura pentru asigurarea unei protectii eficiente a peisajului turistic o constituie, dupa cum a dovedit practica din intreaga lume, supravegherea permanenta a vizitatorilor de catre personalul de specialitate al Parcului.

3. Tinand seama de intinderea sa si de caracteristicile sale geografice, vizitarea Parcului National Retezat se va face folosind mijloacele auto pana la punctele de intrare in Parc, care in mod natural nu pot fi decat Pietrele, Gura Zlata si Gura Bucurei, apoi pe jos (pietonal).

Drumurile care permit accesul pana la punctele Pietrele si Gura Zlata, aflate la limita zonei intaia de protectie, precum si drumul din lungul vaii Lapusnicul Mare pana la Gura Bucurei, desfasurat in interiorul zonei intaia de protectie, sunt suficiente pentru asigurarea unei vizitari intense a Parcului National. Singura extindere a acestei retele rutiere, care poate fi luata in consideratie, este realizarea legaturii dintre Gura Bucurei si Valea Buta prin Saua Plaiu Mic si cabana Buta, care ar crea un acces mai lesnicios pentru vizitatorii din Petrosani, Targu Jiu si Baile Herculane. Intreaga retea de drumuri amintita trebuie sa fie modernizata, conditie indispensabila pentru o circulatie turistica comoda si cat mai putin poluanta.

5. Suprafata sa relativ mica si in special a zonei centrale de la Caldarea Bucurei, determina modul de vizitare a Parcului National Retezat, care este si va ramane parcurgerea pe jos, cu piciorul, a traseelor determinate in mod natural de conditiile de relief. Organizarea circulatiei vizitatorilor pe alei dotate si supravegherea lor excud, aproape total, posibilitatile de deteriorare a cadrului natural de catre acestia.

6. In muzee vizitatorii nu au posibilitatea sa cunoasca intreg patrimoniul acestora, si numai acele obiective pentru care se pot asigura conditii de prezentare si securitate adecvate. La fel, vizitarea unui parc national nu trebuie sa reprezinte o difuzare a vizitatorilor pe intraga lui suprafata, ci numai la cateva obiective deosebite, semnificative.

In cazul Parcului National Retezat vor trebui stabilite aceste obiective, precum si limitarea traseelor spre acestea, pentru a putea fi supravegheate suficient. Traseele vor cuprinde, in primul rand, un circuit al lacurilor din Caldarea Bucurei, precum si la varfurile principale din jurul sau, adica o retea de alei pe care se va circula intens si care va putea fi usor supravegheata. De asemenea, trebuie organizata si controlata circulatia vizitatorilor pe traseele ce pornesc de la cabana Pietrele si spre lacul Galesul, lacul Bucura, Valea Stanisoara si Varful Retezat, precum si cele care pleaca din Valea Lapusnicul Mare spre lacul Zanoaga.

7. Pentru ca amplificarea numarului de vizitatori in Parcul National Retezat sa nu fie daunatoare, e necesara respectarea unor reguli de comportament obligatoriu: circulatia numai pe traseele aprobate si sub supravegherea personalului Parcului, interzicerea producerii zgomotelor sub orice forma (strigate, chiuituri, casetofoane), interzicerea raspandirii de deseuri (ambalaje, pungi de plastic, cutii de conserve, borcane, etc.); fiecare vizitator ar trebui, ca o data cu biletul de intrare in Parc, sa preia si o sacosa de plastic "ecologica" pe care sa fie obligat sa o restituie la iesirea din parc, sub sanctiunea amenzii, cu toate deseurile produse in timpul vizitei.

8. Controlul circulatiei pe teritoriul Parcului trebuie sa inceapa de la punctele de intrare: Pietrele, Gura Zlata si Gura Bucurei, unde trebuie realizata in cea mai mare masura, baza materiala turistica. Aceasta va consta din pavilioane pentru primirea vizitatorilor, unitati de alimentatie publica, terenuri pentru instalarea corturilor personale si, in unele cazuri, cabane si hoteluri.

9. Practicarea camparii neorganizate trebuie interzisa cu desavarsire pe teritoriul Parcului, datorita importantelor degradari pe care le produce aceasta activitate: deseuri menajere, construirea de vetre pentru foc si distrugerea jneapanului prin utilizarea lui drept combustibil, saparea de santuri in jurul corturilor care favorizeaza eroziunea solurilor, etc. Utilizarea corturilor proprietate personala se va putea face numai pe terenuri amenajate in acest scop, dotate cu utilitati, lazi pentru gunoaie, amenajari pentru picnic, etc.

10. Baza materiala pentru cazare s-ar putea realiza astfel: la Gura Zlata - hotel, cabane, terenuri pentru camping; la Pietrele - cabane, teren pentru camping; la Gura Bucurei - teren pentru camping.

11. Pentru favorizarea vizitelor scurte, dar foarte numeroase, va fi necesar sa se construiasca un mijloc de transport mecanic de la Gura Bucurei spre lacul Bucura, care va elimina efortul fizic cerut de urcarea pe jos pana la Gura Bucurei. Ca urmare se va realiza o crestere sensibila a numarului de vizitatori, li se va prezenta acestora o paleta mai larga de imagini de la inaltime si se va reduce simtitor circulatia vizitatorilor pe jos intre Gura Bucurei si lacul Bucura, ceea ce va reprezenta o masura eficienta de protejare a peisajului.

CONCLUZII

♦ Chemarea Retezatului reprezinta, in esenta, diversitatea in armonie: creste domoale sau custuri, vai blande sau salbatice, caldari glaciare in trepte, panze de grohotisuri ciclopice, contraforturi de granit ce sprijina piscuri semete, covoare imense de flori multicolore, capre negre, marmote, lacuri si multe altele.

♦ Retezatul este muntele tuturor varstelor si tuturor anotimpurilor care, prin grandoarea si culoarea lui, lasa o puternica impresie asupra vizitatorilor:

~ Vara, cand circulatia turistica atinge apogeul si cabanele devin neincapatoare, muntele imbraca haina multicolora a florilor, lacurile cu irizatii verzi-albastrui accentueaza si mai mult caldarile glaciare.

~ Toamna, cand rugineste fagetul si rosul mestecenilor puncteaza molidisurile, masivul capata o infatisare mai calda, accentuata, parca, de intinderile de zapada de pe culmile mai semete. In linistea vailor glaciare sau pe crestele zimtate se simte mai bine pulsul muntelui, care se daruieste maiestuos, descatusat de forfota din timpul verii.

~ Iarna, cand stratul gros de zapada acopera toate asperitatile reliefului, Retezatul devine lumea de basm a schiorilor, iar soarele ii amplifica stralucirea prin cristalele de gheata. Numai primavara este scurta si tarzie, schiorii avand inca prilejul partidelor de schi.

♦ 'Protejarea acestei bogatii, a acestor frumuseti, nu este doar sarcina savantilor, ci a fiecaruia dintre noi [.] Numai prin pastrarea nealterata a naturii autentice va putea fi salvat de la pieire fondul genetic al plaiurilor noastre, iar pastrarea si transmiterea lui nealterata generatiilor care ne vor urma, va reflecta propriul nostru grad de cultura si civilizatie' (Docsanescu N., 1988, Almanah turistic`88, Romania pitoreasca. Arta grafica, Bucuresti).

♦ In concluzie, pentru cunoasterea, protejarea, conservarea si elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului in rezervatiile biosferei, parcurile nationale si naturale, in conformitate cu principiile de conservare a biodiversitatii si de utilizare durabila a resurselor naturale se impune indeplinirea urmatoarelor obiective principale:

- protejarea si conservarea resurselor naturale

- conservarea bunurilor si valorilor culturale

- pastrarea stilului traditional de viata

- realizarea unui sistem de asigurare a calitatii ecoturistice