CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Europa si Romania - Spatiul romanesc si spatiu European
Suprafata: - Europa: 10.170.340 km
-
Populatia: - Europei: 700 mil. loc
-Romaniei: 21 mil loc
Pozitia geografica: - Europa: in Emisfera N
Limite - Europa: N: Oc. Artic
S: Marea Mediterana
E: M-tii Urali, fl. Ural, M. Caspica
V: Oc.
-
cca 1000 km fata de limita S
Vecinii Romaniei: N: Ucraina
E: Rep. Moldova, Ucraina, M. Neagra
S:
V:
Spatial romanesc este determinat de 3 elemente geografice:
Ei constituie un castel de apa. Determina etajarea biopedoclimatica.
Influenteaza nuantele cimatice si au o mare importanta in dezvoltarea
economica a tarii (ocupa in R).
2. Tara Dunareana - Dunarea constituie o artera hidrografica folosita inca din antichitate pentru navigatie, resursele de peste, are un potential hidroenergetic ridicat, o importanta sursa se alimentare cu apa a localitatilor si folosita pentru irigatii.2860 km lungimea totala din care 1075 km pe teritoriul Ro. Leaga prin canale-Rin -Main _Dunare si Dunare-Marea Neagra Marea Nordului de Marea Neagra( practic Europa E de cea V)
Romania estemembra Nato din 2004 siin UE din 2007
In cadrul Europei este un stat de marime medie atat ca suprafata cat si ca populatie. Are 42 de judete si o pozitie geopolitica si geostrategica distinsa.
Europa se desfasoara pe cca 4000 km N-S
6000 km E-V
Geografic se remarca unitati - vechi in N
tinere in C
foarte tinere in S
Alt. medie: cca 2000 m , dar scade foarte mult spre N si E
Alt. max.: E: vf. Montblanc 4807m
Alt. totala medie: 300 m.
Resursele: au scazut foarte mult
Densitatea medie a populatiei: 72 loc/km
Leaganul civilizatiilor: graca, romana, bizantina.
RELIEFUL EUROPEI
- de la -28 m (Campia de la Marea Caspica sau campia Pericaspica siPolderele
Olandeze ) => 4807m (vf.
5642m vf. Elbrus - M-tii
Caucazi
27% din relief - dealuri si podisuri inalte
10% din relief - m-tii josi
6% din relief - m-tii inalti
57% din relief - campii (forme de relief <200 m)
Ca varsta: - orogeneza caledonica - inalta partea de N a Europei: Alpii Scandinaviei, M-tii Scotiei, Pod. Csimcei
orogeneza hercinica:
Meseta spaniola, Masivull Central Francez, M-tii Vosgi, M-tii Jura, M-tii Padurea Neagra, Patrulaterul Boemiei, M-tii Macin, M-tii Ural.
orogeneza alpina
M-tii: Alpi, Pirinei, Apenini, Carpati, Balcani, Dinarici
Vulcanism: - Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita(cel mai lung lant vulcanic stinsi)
in Europa Sudica - vulcani activi - Etna, Vazuviu, Strombli.
Unitati majore de relief
Muntii Alpi:
cel mai important sistem montan din Europa
s-a format in timpul orogenezei alpine
1200 km lungime
Din punct de vedere geologic - alcatuit din roci dure (cristaline), calcare, flis (roci sedimentare cutate).
Alt. max. din Europa 4807 m (vf.
Se caracterizeaza prin altitudini - mari
- masivitate
- prezenta unui relief glaciar foarte
dezvoltat
- relief carstic dezvoltat pe calcare si
dolomite
● Muntii Carpati:
de la
bazinul Viena (dunarea) pana la Valea Timocului (
s-au format in orogeneza alpine
mult mai fragmentatii decat in Alpi
alt. max. m-tii Tatra vf. Gherlakovka 2655m
se remarca si prin prezenta lantului volcanic
sisturi cristaline, calcare, flis si roci vulcanice
relief glaciar mult mai redus decat in Alpi
3 suprafete de eroziune foarte bine evidentiate: - 1000 m - Predeal
- 1600 m - Rau-Ses
- 200 m - Borascu
- sunt o treapta de trecere de la Alpi la Balcani
● Muntii Pirinei:
la granite dintre Franta si Spania
la 400 km lungime
alt. depasesc 3000 m
se remarca prin relieful glaciar dezvoltat si masivitatea ridicata
alt. max. 3404 m vf. Pic d'Aneto
● Muntii Apenini:
in zona peninsulana italiana
2912 m vf. Gran Sasso (alt. max.)
destul de fragmentati
include vulcanii activi Etna si Vezuviu
frecvent afectati de cutremure
foarte bine reprezenat relieful volcanic
● Muntii Caucaz:
granita
dintre Europa si
granite, calcare, conglomerate si roci cristaline
dezvoltat relieful glaciar
altitudini foarte mari: 6632 vf Elbrus
● Alpii Dinarici(Dalmatici):
alt. ce ating 2500 m
1000 km
de-alungul litoralului
relief carstic foarte dezvoltat
● Muntii Balcani:
alt. max 2376 m vf. Botev
mai fragmentati decat Carpatii
mai putini variati din punct de vedere marfometric
● Muntii Pindului:
in Grecia in zona peninsulara
alt. max. vf. Olimp 2911 m
Europa hercinica
● Masivul Central Francez:
in partea Central - Sudica
in orogeneza hercinica
alcatuit din roci metamorfice, roci vulcanice, calcare
prezinta relief vulcanuv, carstic
alt. max. 1886 m vf.Mont Dor
● Meseta Spaniola:
in Centrul Peninsulei Iberice
alc. din fasi montane numite sierre
s-a format in orogeneza hercinica
este alc. din roci metamorfice
cuprinde M-tii Iberici, M-tii CaCantabrici, M-tii Castiliei, Cordiliera Betica, M-tii Andaluziei, sierrele Morena si De Gredos (alt. max. 2592m)
● Muntii Urali:
se intind de la N la E
2000 km lungime
s-au format in orogeneza hercinica
intre
Europa si
alc. Din roci metamorfice
alt. relative reduse
alt. max. 1894 m vf. Narodnaia
● Sistemul Muntii Vosgi - Padurea Neagra
in centrul Europei de-alungul Rinului (de o parte si de alta)
alt. M-tii Vosgi 141489 m
M-tii Padurea Neagra 1424 m
s-a format in orgeneza hercinica
roci metamorfice
horsturi (masive izolate)
● Masivul Sistos - Renan
pe valea (graben) Rinului, avand directie V-E
alt. medii 600 m
sunt prezente urme de relief volcanic
● Muntii Jura ( Masive: Jura Suaba si Jura Franconiana)
au dat nastere unui relief tipic: relieful jurasian
alt. max.1723 m vf. Herz de la Niege
● Patrulaterul Boemiei:
s-a format din M-tii Metaliferi, Sudeti, Pod. Boemiei, Colinele Ceho-Morave,
orogeneza hercinica
roci metamorfice
alt. realiv reduse
Europa caledonica
● Muntii Peninii:
in Marea Britanie
formati in orogeneza caledonica, iar partea Sudica in orogeneza hercinica
au fost puternic erodati
alc. Din roci metamorfice si calcare
relief carstic
nu depasesc 900 m alt.
● Muntii Scandinaviei:
fomati in orogeneza caledonica
au alt. de peste 2000 m (datorita faptului ca au fost antrenati de miscari in urcare in timpului orogenezei alpine
au fost puternic erodati de calota glaciara tarmului dand nastere fiordurilor
● Podisul Finlandei:
puternic modelat de calota glaciara (are multe siruri morenaice)
alt. max. 1324 m
Prin depunere de sedimente
● Campia Europei de Est:
cea mai intinsa unitate de relief
are 4 mil. km
ocupa aproape toata partea Estica a Europei
s-a format prin depunerea de sedimente aduse de rauri
alt. - 28m in Campia Pericaspica si poate ajunge a 343m in Pod. Valdai si 471 m in Pod. Timan
intreaga campie este
intrerupta de coline si pod. Vechi ( Pod.
este o campie fluvio-glaciara
● Campia Nord Europeana sau Germano - Polona:
campie fluvio-glaciara
acoperita de loss in cea mai mare parte
fragmentata de nenumarate rauri care se varsa prin estuare in Marea Nordului
● Campia Padului:
fost golf al Marii Adriatice
umplut cu sedimente aduse de rauri din Alpi
a;t. de 150 - 300 m; 300 m la contactul cu muntii
importanta regiune agricola
● Campia Panonica:
o campie inalta si una joasa, intrerupta de alocuri de M-tii Insulari (Bukk, Bakony)
alt. de 150-300 m
● Campia Romana:
de-a lungul Dunarii
sub forma unor fasii paralele ( Lunca Dunarii, Trasele Dunarii, campii joase si de subsidenta, campii orizontale sau tabulare si campii inalte sau piemontane)
alt. de la 6 - 300 m
Relieful Romaniei
Caracteristici:
proportionalitate
concentric
varietate
complementaritate
Unitati de relief:
● Carpati: - Orientali - Maramuresului si Bucovinei (grupa N)
- Carpatii Moldo-Transilvani (grupa C)
- Carpatii Curburii (grupa S)
- Meridionali - Bucegi
- Fagaras
- Parang
- Retezat - Godeanu
- Occidentali - Banatului
- Poiana Rusca
- Apuseni
● Depresiunea Colinara a Transilvaniei : - zona marginala
- Podisul Transilvaniei
● Subcarpati: - Moldovei
- Curburii
- Getici
● Podisuri: - Moldovei
- Dobrogei
- Getic
- Mehedinti
- Dealurile de Vest
● Campii: - Romaniei
- de Vest
- Lunca si Delta Dunarii
● Platforma continentala a Marii Negre
Carpatii Orientali
52,2% din Carpatii romanesti
se intind pe 3 latitudine
s-au format in orogeneza alpine si prin eruptii vulcanice
din punct de vedere geologic exista o mare varietate de roci (vulcanice, sistui cristaline, flis)
culmile se prezinta sub forma a 3 fasii paralele de roci orientate de la NV la SE in grupa N si C si invers de la NE-> SV; E->V ; N->S in grupa S
alt. max. : - grupa nordica -> 2303 m vf. Pietrosu (M-tii Rodnei)
- grupa centrala ->2100 m vf. Pietrosu (M-tii Calimani)
- grupa sudica -> 1954 m vf. Ciucas (M-tii Ciucas)
- puternic fragmentati de rauri cu numeroase trecatori si depresiuni
(masivitate redusa)
prezinta un relief glaciar si vulcanic doar in grupele N si C
in grupa sudica cea mai intinsa depresiunde intramontana (depresiunea Brasovului)
Carpatii Meridionali
de la valea Prahovei pana la Culoarul Timis-Cerna
impartiti in 4 grupe : - Bucegi
- Fagaras
- Parang
- Retezat-Godeanu
- s-au format prin incretire in orogeneza alpine
in cuaternar au fost inaltati cu 1000 m
din punct de vedere geologic au sisturi cristaline cu intruziuni
granitice, iar pe extremitati (gr. Bucegi si Retezat- Godeanu) apar si
calcare, iar in Bucegi si conglomerate
alt. max.: - 2505 m vf. Bucegi, M-tii Bucegi
2544 m vf. Moldoveanu, M-tii Fagaras
2535 m vf. Negoiu, M-tii Fagaras
2519 m vf. Parangu Mare, M-tii Parang
2509 m vf. Pleaga, M-tii Retezat
este cel mai dezvoltat relief glaciar
numeroase vai si circuri glaciare
pe conglomeratele din Bucegi i-a nastere un relief pitoresc cu Babe si Sfinx
pe calcare (in Bucegi si Retezat-Godeanu) se dezvolta un relief carstic cu pesteri: Dambovicioarei, Ialomitei(Bucegi), Closani( Mehedinti); chei: cheile Tatarului si Zanoagei(Bucegi)
culmile sunt orientate de la E-V
au masivitatea foarte mare fiind foarte putine depresiuni si tracatori
valea Oltului - singura vale care reuseste sa strapunga transversal Carpatii
CARPATII MERIDIONALI
Pozitie geografica: in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei
Limite: N - Carpatii Orientali, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Carpatii Occidentali
S - Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti
E - Valea Prahovei
V - Culoarul Timis-Cerna
A) GRUPA BUCEGI
Pozitie geografica: in estul Carpatilor Meridionali
Limite: N - Carpatii Orientali
S - Subcarpatii Curburii
E - Valea Prahovei
V - Valea Dambovitei
Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina
- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat
Altitudine maxima: 2505 m varful Omu in Muntii Bucegi
Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice
calcare => RELIEF CARSTIC (pestera Ialomita, pestera Dambovicioara; Cheile Tatarului; Cheile Zanoagei)
conglomerate => RELIEF PITORESC (Babe si Sfinx)
Orientarea: E=>V
-masivitate mare
Diviziuni
1) Munti: Bucegi, Leaota,Piatra Craiului
2) Depresiuni: culoarul Rucar-Bran,culoarul Prahovei
4) Trecatoarea: Giuvala
B) GRUPA FAGARAS
Pozitie geografica: in Centrul Carpatilor Meridionali
Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
S - Subcarpatii Getici
E - Valea Oltului
V - Valea Dambovitei
Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina
- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat
Altitudine maxima: 2544 m varful Moldoveanu (Muntii Fagaras)
2535 m varful Negoiu (Muntii Fagaras)
Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice
Orientarea: E=>V
Masivitate mare
Diviziuni
1) Munti: Fagaras, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer
2) Depresiunea: Lovistei (jumatatea estica)
3) Trecatori: Turnu Rosu, Cozia (pe Olt) - defileul Oltului
C) GRUPA PARANG
Pozitie geografica: in centrul Carpatilor Meridionali
Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
S - Subcarpatii Getici
E - Valea Jiului si Streiului
V - Valea Olt
Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina
- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat
Altitudine maxima: 2519 m varful Parangu Mare (Muntii Parang)
Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice
Orientarea: E=>V
Masivitate mare
Diviziuni
1) Munti: Capatanii, Lotrului, Candrel, Sureanu, Parang
2) Depresiuni: Lovistei (jumatatea vestica), Petrosani (jumatatea estica), Hateg ,cul.Orastie
3) Trecatori: Lainici
D) GRUPA RETEZAT-GODEANU
Pozitie geografica: in vestul Carpatilor Meridionali
Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Carpatii Occidentali
S - Subcarpatii Getici, Podisul Mehedinti
E - Valea Jiu si Strei
V - Culmea Timis-Cerna
Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina
- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat
Altitudine maxima: 2509 m varful Peleaga (Muntii Retezat)
Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice
calcare => RELIEF CARSTIC (pestera Closani)
Orientarea: E=>V
Masivitate mare
Diviziuni
1) Munti: Valcan, Retezat, Tarcu, Godeanu, Cernei, Mehedinti.
2) Depresiuni: Hateg, Petrosani (jumatatea vestica), Culoarul Timis-Cerna- Bistra.
3) Trecatori: Poarta de Fier a Transilvaniei, Poarta Orientala (Domasnea), Lainici.
Carpatii Occidentali
de la defileul Dunarii pana la Vaile Somesului si Bacaului
s-au format prin incretire in orogeneza alpinasi prin eruptii vulcanice in S muntilor Apuseni
din punct de vedere geologic se intalnesc sisturi cristaline si calcare in m-ii Banatului. sisturi cristale in Poiana Rusca, mosaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, roci vulcanice) in Apuseni
alt. max. : 1446 m vf.Semenic, m-tii Semenic. grupa Banatului
1374 m vf. Pades, m-tii Poiana Rusca
1849 m vf. Bihor, m-tii Bihor (grupa Apuseni)
- au culmile orientate de la S la N
- relief carstic pestera: Scarisoara (ghetar subpamantean)- Meziad
Ursilor
chei - cheile Nerei
Carasului
relief vulcanic in Apuseni
au masivitatea redusa
se prezinta sub forma a 3 grupe discontinue
nu prezinta relief glaciar dat altitudinilor mici
sunt intrepatrunsi Apusenii de patrunderi ale campiei de V sub forma unor depresiuni -golf(dep Zarand, Beius, Vad-Borod)
Depresiunea Colinara a Trasnsilvaniei
este situata in centrul tarii
s-a format in orogeneza alpina datorita eforturilor de inaltare ale Carpatilor si ulterior umplerea acesteia cu sedimente
alt. max. 1080m in dealul Biches
alt. scade de la 1000m E la 300 m in V
alcatuirea geologica roci sedimentare: argile,gresii, marne
pe argile se produc alunecari de teren si se formeaza iazuri(Geaca, Catina si Zau de Campie in Campia transilvaniei)
inclinata de la E-V (orientare culmilor)
caracteristic D.C.T. este prezenta in Podisul Transilvaniei a unor structuri botite ale scoartei numite domuri gazeifere in interiorul carora se gaseste gaz metan
in zona marginala se intalnesc cute diapile care aduc din adancuri samburi de sare
Subcarpatii
se gasesc la exteriorul Carpatilor Meridionali si Orientali
se intind de la Valea Moldovei -> valea Motrului
de la Valea Moldovei -> Valea Trotusului -> Subcarpatii Moldovei
de la Valea Trotusului -> Valea Dambovitei -> Subcarpatii Curburii
de la Valea Dambovitei -> Valea Motrului -> Subcarpatii Getici
s-au format in orogeneza alpine
alc. geologica roci sedimentare (argile, gresii, marne)
pe argile -> alunecari de teren
alt. max. Sub. M. - 911 m Culmea Plesu
Sub. C. - 996m Magura Odobesti
Sub. G. - 1218 m Dealul Chicera
se prezinta sub forma unor siruri de dealuri si depresiuni
Sub. M. au un sir de dealuri si un sir de depresiuni
Sub. C si G - doua siruri de dealuri si doua siruri de depresiuni (fiecare)
au import. resurse de petrol, gaze natural si mai ales sare
Podisul Moldovei
Pozitia geografica: in E tarii
Limite: N - Ucraina
S - Campia Romana
V - Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei
E - Republica Moldova
Relieful: - s-a format prin depunere de sedimente, avand in fundament Platforma
de Est Europeana, care coboara in trepte spre Carpatii Orientali, iar la s,
pe o zona de scufundare
alt. max. 688m dealul Ciungi ( Podisul Sucevei)
alt. scade spre contactul cu Campia romana, pana la 300 m
in Podisul Barladului -> CUESTE (frunti de dealuri erodate diferentiat) si Podisul Sucevei
Podisul Moldovei este orientat NV- SE
3 mari diviziuni : Podisul Sucevei (NV)
- Campia Moldovei/Jijiei (NE)
- Podisul Barladului (central-sudic)
Podisul Dobrogei
Pozitie geografica: SE tarii
inconjurat de 3 parti de apa: 2 de Dunare, 1 Marea Neagra
Limite: - N : Dunarea
V: Dunarea
E: Marea Neagra
S:
Relief: - s-a format prin 2 moduri:
jumatatea N - prin incretire
jumatatea S- prin depunere de sedimente
I.
Jumatatea
N: s-a format in orogeneza caledonica inalta primul uscat al reliefului
Romanesc, Podisul casimcei (Partea centrala a Dobrogei), prin cutarea sisturilor
verzi(cele mai vechi roci din
II. Jumatatea S: s-a format prin depunerea de sedimene
- alt. max.: 467 m vf.Greci, M-tii Macini
- alc geologica: calcare, granite, sisturi verzi, roci sedimantare(argile, gresii, marme)
- inclinare in jum N => E-V
S => V-E
- pe calea raului Carasu => canalul Dunarea- Marea Neagra
Podisul Mehedinti
Pozitia geografica: in S-V tarii
Limite: N: Muntii Mehedinti
S: Podisul Getic
V: Dunarea
E: Valea Motru
Relieful: - cea mai mica unitate de relief a tarii
s-a format prin incretire in orogeneza alpine
alt. max. 715m vf. Paharnicului
alc. geologica: sisturi cristaline, calcar
relief carstic foarte dezvoltat atat in endocarst - pestera .Topolnita
cat si exocarst- campuri de lapiezuri, doline(mici depr.)
Specific:
desi Pod. Mehedinti s-a format prin incretire in orogeneza alpine si este alcatuit din roci dure, el a fost incadrat totusi in regiunea de dealuri, datorita altitudinii relative mici 500-600m alt medie
inclinare NE-SV
Podisul Getic
Pozitie geografica: in S Subcarpatilor Getici
Limite: N: Subcarpatii Getici, Podisul Mehedinti
S: Campia Romana
V: Dunarea
E: Dambovita
Relief:
s-a format prin depunere de sedimente aduse de rauri din zonele mai inalte
alt. max. 760m in Piemontul Argesului
alc. geologica: roci sedimentare dure(argila, gresii, marne)
moi( nisipuri, pietrisuri de Candesti, bolovanisuri) -> predomina
slab inclinat N-S de aceea se mai numeste si piemont
puternic fragmentat de rauri in diviziuni bine delimitate- numite platforme
Dealurile de Vest
Pozitia geografica: in V tarii (Carp. Occ.)
Limite: N: Carpatii Orientali
S:
V: Campia de Vest
E: Carpatii Occidentali
Relief:
s-au format prin depunere de sedimente aduse de rauri din zonele mai inalte
alt. max. 400 m Dealurile Silvaniei
alc. geologica roci sedimentare : dure(argile, gresii, marne); moi - predominat (nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri)
discontinue
lipsesc in dreptul muntilor Zarandului
in dreptul m-tilor Apuseni - intrepatrunse de depresiunile-golf formate de C de Vest.
inclinate E-V
Campia de Vest
Pozitie geografica: in V tarii
Limite: N: Carpatii Orientali
S:
V:
E: Dealurile de Vest si M-tii Zarandului
Relief:
s-a format prin depunerea de sedimente in bazinul Panonic
alt. max. 174m - Campia Vingai
alc. geologica roci sedimentare moi( nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri)
Caracteristici:
slaba inclinare ceea ce determina cursuri meandrate ale raurilor, iar la precipitatii bogate produc, iesirea acestora din albie si producerea inundatiilor
patrunde in interiorul Dealurilor de V si muntilor Apuseni sub forma unor depresiuni-golf
are contact direct cu m-tii Apuseni in drepul M-tilor Zarandului
relieful este reprezentat de campii inalte si Campii joase
dune de nisip in Campia Carei
Campia Romana
Pozitie geografica: in S tarii
Limite: N: Pod. Moldovei, Subcarpatii Curburii si Pod. Getic
S: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii
V: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii
E: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii
Relief:
cea mai intinsa unitate de relief a tarii
s-a format prin depunere de sedimente in bazinul moesic
alt. max. 300 m in Campia Inalta a Pitestilor
alt. scade de la N-S si de la NV-SE asa cum curg raurile
alt. min 5-6 m in Campia Siretului Inferior
alc. geologica roci sedimentare moi(nisipuri pietrisuri,bolovanisuri) acoperite de o cuvertura groasa de loess
prezenta dune de nisip in Campia Olteniei asa cum se intalnesc si in Campia de V in Campia Carei
prin tasarea loess-ului iau nastere mici depresiuni numite CROVURI mai ales in campia Baraganului unde loessul are grosimi foarte mari de pana la 40 m. In acete crovuri prin acumularea apei se formeaza lacuri sarate numite chiar asa lacuri sarate de crov: Lacul Amara, Movila Miresii, Lacul Sarat
relieful este format din :
o Campii Inalte/Piemontane
o Campii Orizontale/Tabulare
o Campii joase/subsidenta
Delta Dunarii
In SE tarii ; cea mai estica unitate de relief a tarii
Limite: N: Ucraina
S,E: Marea Neagra
V: Dobrogea
Cea mai noua unitate de relief a tarii, o campie aluvianara in formare
S-a format in urma cu 10 000 de ani, pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin bararea gurii golfului cu cordone de nisip aduse de mare sau de curentii circulari ai marii, si prin umplerea golfului cu aluviuni aduse de dunare
Alt. max.: 12,5 m (Grindul Letea)
Delta Dunarii cuprinde o portiune "uda" (reprezentata de bratele Dunarii, lacuri, mlastini si balti) si o portiune "uscata" (reprezentata de grinduri si ostrovuri)
Partea uda:
* Bratele Dunarii: => N - Chilia: transporta 60% din aluviuni la varsare in mare formeaza o
delta secundar
=> C - Sulina: cel mai scurt, rectiliniu, singurul navigabil. Transporta 18%
din volumul de apa si catitatea de aluviuni. La varsare in mare
formeaza o bara - "Bara de la Sulina"
=> S - Sf. Gheorghe: cel mai maendrat, transporta 22% din vol. de apa si
cantitatea de aluviuni. La varsare in mare formeaza doua insule:
insulele Saculinul Mare si Sacolinul Mic
* Lacurile: Lacul Merhei, Lacul Gorgova, Lacul Fortuna, Lacul Lumina, Lacul Puiu, Lacul
Rosu, Lacul Dranov.
Partea uscata: 3 tipuri de gringuri:
- grinduri continentale - bucati ale uscatului predeltaie: Gr. Stipoc si Gr. Chilia
- grinduri fluvio-maritime - au aparut datorita actiunii conjugate a Dunarii si a marii: Gr.
Letea, Gr. Caraorman, Gr. Saraturile
- grinduri fluviale - slab dezvoltate, de o parte si a alta a bratelor Dunarii
Platforma continentala a Marii Negre
- Coboara lin de la o la -200m
- are cea mai mare extindere in partea de NV a Marii Negre, aceasta zona corespunde tarmului romanesc
Fosta campie invadata de apele marii, dovada fiind urmele unor cai create de rauri care se carsau odata in mare
- bogata in hidrocarburi expoatate cu ajutorul platformelor maritime
Clima
- reprezinta starea medie cu a elementelor meteo (temperature, precipitatii, vanturi) pe o perioada lunga de timp sip e un spatiu foarte intins
Temperatura:
EUROPA: - t med/an > 18C (Europa S)
0C (
- 4C (extr. NE a Europei)
11C (Delta Dunarii si S tarii)
8 C (N tarii)
Tipuri de clima:
Europa: * temperat oceanic => in V Europei
din peninsulele Iberica ( la N de raul
pana in Norveia (1/2 N a Portugaliei si a Spaniei, Franta,
Belgia, olanda,
- amplitudinea termica redusa (veri racoroase, ierni blande)
- precipitatii bogate (800-2000mm/an) pe toata perioada anului
- umezeala ridicata
- vanturi de v
* temperat-continetal=>in cea mai mare parte a Europei,din peninsula Iberica(C
acesteia) pana la Muntii Ural; Peninsula Scandinava pana la
Marea Caspica
- amplitudini termice mari ( very calde si secetoase, ierni
geroase)
- precipitatii reduse
- vanturi lente
- precipitatiile scad de la V la E
*
mediteranean=> in Europa S ( in S Peninsulei
Iberice, in S Frantei, In
Italica si in
Peninsula Balcanica-
- ceri calde si secetoase, ierni blande si ploioase
- temperature med./an destul de ridicata
- iarna, t nu scade niciodata sub 10C
- vanturile sunt: bora, austrul.
*
subpolar => in N Scandinaviei,
- T med an intre - si -4C
- precipitatii reduse > 200mm/an
- vanturi reci si uscate, provenite din N
* climatul montan => in muntii inalti ( Alpi, Pirinei, Dinarici, Caucaz, Alpii
Scandinaviei, Carpatii)
- etajarea elementelor climatic
-T scade cu inaltimea ( 6 la 1000 de m)
- precipitatiile cresc cu inaltimea
Elemente climatic
- t med. in luna ianuarie: < -15C (C Europei de Est - partea NV)
-10 - -5C( Estul Pen. Scandinave si C Est-European)
-5 - 0C (V pen. Scandinave, E Campiei
Boemiei, C Panomica, S C.Europei de Est)
0-5C (in Meseta Spaniola, Masivul Central Francez, Masivul
Sistos-Ruan, C Frantei)
5-10C (in
- t med. a luna iulie: < 15C (N Campiei Est-Europene, N Pen. Scandinave, N pen Britanice)
15-20C (S Insulelor Britanice, S scandinaviei si C Europei)
20-25C
(
+25C (Pen. Italica, Pen. Balcanica)
Precipitatii med/an:
=> 2000 - 4000 mm/an (
=> 1000 - 2000 mm/an ( I-le Britanice, C Scandinave, C Europei-munti)
=> 500 - 1000 mm/an (E Pen. Balcanice, Pen. Iberica, Pen. Italica, Europa C)
>500 mm/an (N C. Europei de Est si in S ei, C Pen. Iberice)
Vanturi:
- In toata Europa sunt vanturi de V
- Crivatul: in
- Austrul: in SE Europei
- Bora: tarmul Marii Mediterane
- Mistralul: dinspre Masivul C Francez spre Marea Mediterana
- Foen: primavara, pe versantii nordici ai muntilor
- Brizele marina: in zona de tarm; regleaza val. termice pe distante mici( max. 25km)
t med/an |
t med/iulie |
t med/ian |
Precipitatii |
Vanturi |
Etaj climatic |
Influente climatice |
|
Lunca si Delta Dunarii |
+11C |
20-23C Delta +23C Lunca |
-3C Delta 0C Lunca |
Sub 400 mm/an |
Crivatul si briza marina |
Delta si litoral |
Pontice: regim moderat |
Campia Romana |
10-11C |
20-23C |
0 - -3C Cp oltenitei -3 - -6C cp Baragan |
E 400-500 mm/an Restul 500-700mm/an |
Crivatul austrul |
Climat de campie |
Tranzitie; C Olteniei:submedit. veri calde si secetoase; ierni balnde si ploioase la Baragan ariditate - veri racoroase si ierni blande |
Campia de Vest |
S 11C rest: 10-11C |
10-13C |
0 - -3C |
500-700mm/an |
Vanturi de vest |
Climat de campie |
oceanice: t moderate veri racoroase si ieri blande |
Dealurile de Vest |
8-10C |
18-20C |
0 - -3C |
700-1000mm/an |
Vanturi de vest |
Climat de dealuri joase |
oceanice: t moderat veri racoroase si ierni blande |
Podisul Dobrogei |
(M-tii Macinului,Pod. Casimcei)8-10C rest: 10-11C |
20-23C |
C |
400-500mm/an |
Crivatul Briza marina |
Climat de dealuri joase |
de ariditate: veri secetoase si ierni geroase Influente pontice |
Podisul Moldovei |
C Pod.Sucevei Restul:8-10C |
(Campia Moldovei,Pod. Barladului)20-23C Pod.Sucevei: 18-20C |
C |
S: 500-700mm/an |
Crivatul Vanturi de NV |
Climat de dealuri joase si inalte |
Pod.Sucevei:baltice;veri racoroase si ierni geroase De ariditate: veri secetoase si ierni geroase |
Podisul Getic |
C |
C |
SV:0 - -3C restul: -6 - -3C |
700mm/an |
Austral Crivatul |
Climat de dealuri joase |
SV:submedit veri calde si ierni blande si ploioase Oceanice: veri racoroase si ierni blande |
Podisul Mehedinti |
C |
C |
C |
700-1000mm/an |
ausrul |
Climat de dealuri joase |
Submedit: veri calde si secetoase si ierni blande si ploioase |
DCT |
E: 6-8C REST: 8-10C |
E: 16-18C Rest: 16-20C |
E: -3 si -6C Rest:-3 si -10C |
Zona marginala 700-1000mm/an 500-700mm/an |
Vanturi de vest |
Climat de dealuri inalte si joase |
Oceanice:veri racoroase si ierni blande |
Subcarpatii |
C |
C |
-6 si -3C |
700-1000mm/an |
Vanturi de vest |
Climat de dealuri inalte |
-Sub Getici: tranzitie -N sub Moldovei: Baltice: veri secetoase si ierni geroase -Sub Curburii; S Sub Moldovei: de ariditate- veri secetoase si ierni geroase |
Carpatii |
C |
C |
-10 si -6 C |
1000-1200mm/an |
-M-tii Banatului: Austral - depr. Fagaras: vantul mare de vest |
Climat montan |
-E - C. Oriental: de ariditate: veri secetoase si ierni geroase -V- C. Orientali: oceanic: veri racoroase si ierni blande - Bucovinei: Baltice: veri racoroase si umede si ierni geroase |
Varfurile >2000m |
Sub 0C |
Sub 8C |
Sub -10C |
Peste 1200mm/an |
Climat alpin |
Influente termice |
Hidrografia Romaniei
Reteaua hidrografica: - circular la exterior
- radiara la interior
- tributara Dunarii
Grupa de V si NV: - colector
- Somesul: - Somesul Mare
- Somesul Mic: - Somesul Rece
- Somesul Cald(M. Apuseni)
- Crasna
- Crisurile: - Crisul Repede:-
- Crisul Negru
- Crisul Alb
- Mures: - Tarnava: - Tarnava Mica
izv. Din muntii - Tarnava Mare, Sebes, Strei
Hasmasu Mare
- Bega: - singurul rau interior navigabil (cu port la
(Poiana
Rusca)
Grupa de S si SV: - colector Dunarea: - Timis: - Caras
- Nera
- Cerna
- Jiu: - Motru
- Gilort
- Amaradia
- Olt: - Raul Negru
- Cibin
- Vedea: - Teleorman
- Lotru
- Topolog
- Oltet
- Arges: - Dambovita
- Ialomita: - Prahova
- Teleajen
- Moistea
- Calmatui
Grupa de E: - colectori: - Siret: - Suceava
-
- Bistrita
- Trotus
- Putna
- Ramnicu Sarat
-
- Barlad
-
- Jijia
- Bahlui
Grupa SE ( a raurilor dobrogene): - direct in Marea Neagra: - Telita
- Taita
- Slava
- Casimcea
Hidrografia Europei
Dupa lungime:
- fluvii
cu peste 3500km=>
- cel mai mare bazin hidrografic
- izvoraste din Podisul Central Rus
- se varsa in bazinul Marii Caspice
- fluvii cu lungimi intre 2000-3000km=> - Dunarea ( al doilea fluviu ca lungime)
- 2860km lungime
- izvoraste din muntii Padurea Neagra
- strabate 10 tari si 4 capitale
- se varsa in Marea Neagra (formeaza Delta)
- prin canalele Rin-Main-Dunare leaga Dunarea de
Marea Neagra, si Marea Nordului de Marea Neagra
- cursul Dunarii a fost impartit in 3 parti:
- Cursul superior: -
de la M-tii Padurea Neagra la
- 1060km
- primeste afluenti importanti din Alpi
- cursul mijlociu: - de la Bratislava la Bazias
- 725 km
- afluenti:
Slava, .. Morova,
- cursul inferior: - de la Bazias la Marea Neagra
- 1075km
- in totalitate pe teritoriul Romaniei
- are 4 subsectoare:
* Bazias - Portile de Fier (Defileul Dunarii): - Dupa construirea Lacului de acumulare de la Portile de Fier, sectorul a devenit navigabil
* Portile de Fier - Calarasi (Lunca Dunarii): - o lunca larga
* Calarasi -
- in interior existand 2 zone de uscat:- Balta Ialomita
- Insula Brailei
*
- desprinderea Dunarii in brate si formarea
deltei
=> Ural: - izvoraste din Muntii Ural si se varsa in Marea Caspica
=> Mipru: - izvoraste din Podisul Central Rus -> Marea Neagra
- Fluvii intre 1000 - 2000km: - Don
- Peciora
- Rin
- Ron
- Nistru
-
Dupa tipul de scurgere se disting:
- Tipul Nordic: - se varsa in Oceanul Artic
- scurgerea este redusa in timpul irnii pentru ca raurile ingheata
- tipul vestic: - fluviile care se varsa in Oceanul Atlantic
- raurile au regim de scurgere N uniform
- tipul sudic: - fluviile care se varsa in Marea Mediterana
- rauri scurte, cu debite mici vara
- tipul central: - se varsa in Marea Neagra si Balica
- regim
complex, cu ape mari primavera si toamna (Dunarea, Vistula,
Odra)
- tipul estic: - se varsa in Marea Caspica
- debite foarte mici vara (
* Lacurile: - de doua mari categorii: - natural so artificial
Glaciare: Lodofa, Vottem(Suedia), in Alpi(
Tectonice: Balton(Ungaria), Drespot
Vulcanice: Nenui(MCF), Albano(
Carstice: Dalunatic(Alpi)
Antropia:Samora, Boldoga..ceva (pe Volga_
Paduri 300-800m stejar/fag/conifer (cu zone de tranzitie)
Vegetatia fauna si solurile Europei
Zona mediteraneana: - paduri de pin maritime, leandru, rozmarin, maquis si gariga(Franta),
tomillares(Spania), frigana(Grecia).
- sacal, broasca testoasa de uscat, scorpion
- terra rossa
- Pen. Italica, Pen. Iberica, Pen. Balcanica
Zona padurilor de foaioase: - specii de stejar si fag
- jderul, cerbul, mistretul, ciocanitoarea, mierla, cucul.
- agriluvisoruri, combilubisoluri(sub pad. de fag)
- N Pen. Iberice Pen. Britanice
- Bazinul Prutului si Nistrului (Europa central si
de E)
Zona padurilor de amestecaturi: - paduri de fag si de conifer
- cerb, vulpe, urs
- cambisoluri
- din C Cp E Europene pana in E Cp Germano-Polone
Zona padurilor de rasinoase: - molid, pin, brad, zada, larice
- elanul, ursul brun, vulpea rosie, cerbul
- spodosoluri
- C pen. Scandinave, C si N Campiei Europei de E
Stepa: - vegetatie ierboasaxerofila (adaptata la uscaciune)
- rozatoare, prepelita, potarnichea, antilopa
- molisoluri
- in toata Europa Estica, la N de Marea Neagra si Marea Caspica
Silvostepa: - stepa cu arbori (paduri de stejari
- rozatoare, mistreti
- molisoluri
- o fasie intre Campia Romana si Muntii Ural
Tundra: - vegetatie saraca(muschi si licheni, salcie pitica, tempar, mesteacan pitic)
- foca, mprsa, renul
- soli de tundra
- N pen. Scandinavei, N Campiei Eurupei de E
Harta politica a Europei
- cuprinde 46 de state si 6 teritorii dependente clasificate astfel:
Dupa suprafata: - Vatican(0,44 km) - cel mai mic stat
- Federatia Rusa (17.000.000.km) - cel mai mare stat
Dupa marimea demografica: - Vatican(1000 loc.)
- Federatia Rusa (160.000.000 loc.)
Dupa asezarea geografica:
- Europa vestica.atlantica: Marea Britanica, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta
- Europa Nordica: Suedia, Danemarca, Norvegia, Irlanda, Islanda
- Europa Centrala:
Germania,
- Europa sudica:
Spania, Portugalia, Italia,
- Europa estica:
Lituania,
Dupa forma de stat: - 22 republici parlamentare
- 9 republici prezidentiale
- 3 republici federale
- 9 monarhii constitutionale
- 2 principate
- 1 stat papal
Dupa nivelul de dezvoltare economica:
- tari dezvoltate cu economie de piata( Europa de NV si S)
- tari in dezvoltare, cu venituri medii(Europa C si de E
- repr. De cele 3 coordonate europene( Carpatii, Dunarea si Mare Neagra
- stat suveran si independent ( cu granite oficiale)
- republica prezidentiala
- dpdv geographic apartine Europei centrale si geopolitic europei estice
Capitalele Europei:
- Islanda:
- Norvegia:
- Suedia:
- Finlanda:
- Irlanda:
- Regatul Unit al Marii Britanie si Irlandei de Nord: Londra
- Danemarca: Copenhaga
-
- Letonia:
- Lutania:
- Federatia Rusa: Moscova
-
- Ucraina:
- Republica Moldova: Chisinau
-
-
- Grecia: Atena
-
-
-
-
-
- Slovacia:
- Cehia: Praga
-
- Germania:
- Elvetia: Berna
- Italia: Roma
- Franta:
- Belgia: Bruxelles
- Olanda: Haga si
- Luxemburg: Luxemburg
- Spania:
- Portugalia: Lisabona
-
- Cipru:
- Muntenegru: Potgorita
- Lichtenstein:
-
-
- Polonia: Varsovia
-
-
Vegetatia, fauna si solurile Romaniei
Vegetatia, fauna si solurile sunt in stransa legatura cu conditile climatic, relieful, la care se
adauga si alte conditionari( reteaua Hidrografica, substratul geologic si act. umane)
In functie de tipul de sol se dezvolta un anumit tip de vegetatie, iar fauna este conditionata
mai ales de Vegetatie, care ii asigura hrana si adapost
Relieful determina etajarea vegetatiei(astfel):
Zona stepei si silvostepei:
A: stepa :
Ariile stepei sunt:
- Baraganul
- Partea central si de sud a Dobrogei
- Sudul Pod. Moldovei
Predomina pajistile cu ierburi xerofile(iubitoare de caldura), graminee si arbusti mici(maces/porumbar).
B: silvostepa:
Ariile cu silvostepa sunt:
- Campia de Vest
- Sudul Campiei Romane
Fauna stepei si silvostepei:
- rozatoarele( iepuri, soarece de camp, harciog, popandau, etc.)
- reptile
- nevertebarate
- pasari rapitoare
- pasari de stepa (ciocanitoarea, prepelita_
- din zona de padure coboara vulpea si lupul
Solurile stepei si silvostepei:
- molisolurile( soluri moi) cuprind : - soluri blande dobrogene
- cervozsoluri
- soluri cenusii
Zona de padure (intre 200 - 1800m):
A: Etajul stejarului (200 - 500m)
Ariile cu paduri de stejar sunt:
- Dealurile de Vest
- Podisul Moldovei(de Sud)
- DCT(fara zona Estica)
- Podisul Getic
Cuprinde:
- specii de stejari( corpini, frasini, mestecani, tei , gorvuri)
- paduri de gorm
Fauna padurilor de stejar:
- lup
- caprioara
- vulpe
- iepuri veniti din stepa
- reptile
- pasari specific
Solurile Padurilor de stejar
Ariluvisoluri: - Soluri Brune
- solurile brun - roscate de padure
(Intre 400 - 600m in etajul de amestec fag+stejar)
b. Etajul Fagului( intre 500-1200m):
In aceste paduri predomina fagul in amestec cu alte foioase.
Fauna padurilor de fag:
- veverita
- jder
- mistret
- lup
- reptile
- pasari
Solurile padurilor de fag
Cambisoluri: - soluri brume
- soluri brume acide
(Intre 1000-1100m apare un etaj de tranzitie -> etaj de amestec fag + molid)
a) Etajul conferelor( intre 1200 - 1800m:
- molid
- brad
- pin
- larice
- zada
Specile muntilor inalti
Fauna padurilor de conifer:
- ursul brun
- cerbul
- rasul
- cocosul de munte; gainusa de alun
Solurile padurilor de conifer:
Spodosoluri( cu aspect cenusiu) - soluri podzolice
Zona aplina( peste 1800m):
A) Etaj subalpine - ierburile scurte se amesteca cu conifer din ce ince mai mare( soluri brune acide)
B) Etaj de pajisti alpine - ierburi scunde adaptate la frig si vanturi puternice (stepa rece)
Founa etajului alpin:
- saraca in specii datorita vegetatiei mai reduse
- capra neagra
- vulturul plesuv
Solurile etajului alpin: spodosoluri - soluri podzolice
Vegetatia azonala:
- zonele de lunca; zonele cu nisipuri(C. Carei,
- in S-V: - alun turcesc; castan comestibil( veg. submediteraneana, Pod mehedinti; V Pod. Getic; C. olteniei; Muntii Banatului; Mojdroan)
- vipere cu corn; scorpioni
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7437
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved