Europa si Romania - Spatiul romanesc si spatiu European

Europa si Romania - Spatiul romanesc si spatiu European

Suprafata: - Europa: 10.170.340 km

- Romania: 238.391 km

Populatia: - Europei: 700 mil. loc

-Romaniei: 21 mil loc

Pozitia geografica: - Europa: in Emisfera N

Romania: in partea Central Sudica a Europei

Limite - Europa: N: Oc. Artic

S: Marea Mediterana

E: M-tii Urali, fl. Ural, M. Caspica

V: Oc. Atlantic

- Romania: este situate la cca 2900 km fata de limita N,E,V. in Europa centrala in partea ei sudica

cca 1000 km fata de limita S

Vecinii Romaniei: N: Ucraina

E: Rep. Moldova, Ucraina, M. Neagra

S: Bulgaria

V:Serbia, Ungaria

Spatial romanesc este determinat de 3 elemente geografice:

1. Tara Carpatica - deoarece Carpatii alcatuiesc axul sistemului orografic:

Ei constituie un castel de apa. Determina etajarea biopedoclimatica.

Influenteaza nuantele cimatice si au o mare importanta in dezvoltarea

economica a tarii (ocupa in R).

2. Tara Dunareana - Dunarea constituie o artera hidrografica folosita inca din antichitate pentru navigatie, resursele de peste, are un potential hidroenergetic ridicat, o importanta sursa se alimentare cu apa a localitatilor si folosita pentru irigatii.2860 km lungimea totala din care 1075 km pe teritoriul Ro. Leaga prin canale-Rin -Main _Dunare si Dunare-Marea Neagra Marea Nordului de Marea Neagra( practic Europa E de cea V)

2. Tara Pontica - iesirea la M. Neagra i-a permis realizarea legaturilor economice initaial cu Spatiul European si ulterior cu intreg mapamondul.

Romania estemembra Nato din 2004 siin UE din 2007

In cadrul Europei este un stat de marime medie atat ca suprafata cat si ca populatie. Are 42 de judete si o pozitie geopolitica si geostrategica distinsa.

Europa se desfasoara pe cca 4000 km N-S

6000 km E-V

Geografic se remarca unitati - vechi in N

tinere in C

foarte tinere in S

Alt. medie: cca 2000 m , dar scade foarte mult spre N si E

Alt. max.: E: vf. Montblanc 4807m

Alt. totala medie: 300 m.

Resursele: au scazut foarte mult

Densitatea medie a populatiei: 72 loc/km

Leaganul civilizatiilor: graca, romana, bizantina.

RELIEFUL EUROPEI

- de la -28 m (Campia de la Marea Caspica sau campia Pericaspica siPolderele Olandeze ) => 4807m (vf. Mont Blanc in M-tii Alipi(Granita Franta si Italia).

5642m vf. Elbrus - M-tii

Caucazi

27% din relief - dealuri si podisuri inalte

10% din relief - m-tii josi

6% din relief - m-tii inalti

57% din relief - campii (forme de relief <200 m)

Ca varsta: - orogeneza caledonica - inalta partea de N a Europei: Alpii Scandinaviei, M-tii Scotiei, Pod. Csimcei

orogeneza hercinica:

Meseta spaniola, Masivull Central Francez, M-tii Vosgi, M-tii Jura, M-tii Padurea Neagra, Patrulaterul Boemiei, M-tii Macin, M-tii Ural.

orogeneza alpina

M-tii: Alpi, Pirinei, Apenini, Carpati, Balcani, Dinarici

Vulcanism: - Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita(cel mai lung lant vulcanic stinsi)

in Europa Sudica - vulcani activi - Etna, Vazuviu, Strombli.

Unitati majore de relief

Muntii Alpi:

cel mai important sistem montan din Europa

s-a format in timpul orogenezei alpine

1200 km lungime

Din punct de vedere geologic - alcatuit din roci dure (cristaline), calcare, flis (roci sedimentare cutate).

Alt. max. din Europa 4807 m (vf. Mont Blanc)

Se caracterizeaza prin altitudini - mari

- masivitate

- prezenta unui relief glaciar foarte

dezvoltat

- relief carstic dezvoltat pe calcare si

dolomite

● Muntii Carpati:

de la bazinul Viena (dunarea) pana la Valea Timocului (Serbia)

s-au format in orogeneza alpine

mult mai fragmentatii decat in Alpi

alt. max. m-tii Tatra vf. Gherlakovka 2655m

se remarca si prin prezenta lantului volcanic

sisturi cristaline, calcare, flis si roci vulcanice

relief glaciar mult mai redus decat in Alpi

3 suprafete de eroziune foarte bine evidentiate: - 1000 m - Predeal

- 1600 m - Rau-Ses

- 200 m - Borascu

- sunt o treapta de trecere de la Alpi la Balcani

● Muntii Pirinei:

la granite dintre Franta si Spania

la 400 km lungime

alt. depasesc 3000 m

se remarca prin relieful glaciar dezvoltat si masivitatea ridicata

alt. max. 3404 m vf. Pic d'Aneto

● Muntii Apenini:

in zona peninsulana italiana

2912 m vf. Gran Sasso (alt. max.)

destul de fragmentati

include vulcanii activi Etna si Vezuviu

frecvent afectati de cutremure

foarte bine reprezenat relieful volcanic

● Muntii Caucaz:

granita dintre Europa si Asia

granite, calcare, conglomerate si roci cristaline

dezvoltat relieful glaciar

altitudini foarte mari: 6632 vf Elbrus

● Alpii Dinarici(Dalmatici):

alt. ce ating 2500 m

1000 km de-alungul litoralului Adriatic

relief carstic foarte dezvoltat

● Muntii Balcani:

alt. max 2376 m vf. Botev

mai fragmentati decat Carpatii

mai putini variati din punct de vedere marfometric

● Muntii Pindului:

in Grecia in zona peninsulara

alt. max. vf. Olimp 2911 m

Europa hercinica

● Masivul Central Francez:

in partea Central - Sudica

in orogeneza hercinica

alcatuit din roci metamorfice, roci vulcanice, calcare

prezinta relief vulcanuv, carstic

alt. max. 1886 m vf.Mont Dor

● Meseta Spaniola:

in Centrul Peninsulei Iberice

alc. din fasi montane numite sierre

s-a format in orogeneza hercinica

este alc. din roci metamorfice

cuprinde M-tii Iberici, M-tii CaCantabrici, M-tii Castiliei, Cordiliera Betica, M-tii Andaluziei, sierrele Morena si De Gredos (alt. max. 2592m)

● Muntii Urali:

se intind de la N la E

2000 km lungime

s-au format in orogeneza hercinica

intre Europa si Asia (limita geografica)

alc. Din roci metamorfice

alt. relative reduse

alt. max. 1894 m vf. Narodnaia

● Sistemul Muntii Vosgi - Padurea Neagra

in centrul Europei de-alungul Rinului (de o parte si de alta)

alt. M-tii Vosgi 141489 m

M-tii Padurea Neagra 1424 m

s-a format in orgeneza hercinica

roci metamorfice

horsturi (masive izolate)

● Masivul Sistos - Renan

pe valea (graben) Rinului, avand directie V-E

alt. medii 600 m

sunt prezente urme de relief volcanic

● Muntii Jura ( Masive: Jura Suaba si Jura Franconiana)

au dat nastere unui relief tipic: relieful jurasian

alt. max.1723 m vf. Herz de la Niege

● Patrulaterul Boemiei:

s-a format din M-tii Metaliferi, Sudeti, Pod. Boemiei, Colinele Ceho-Morave,

orogeneza hercinica

roci metamorfice

alt. realiv reduse

Europa caledonica

● Muntii Peninii:

in Marea Britanie

formati in orogeneza caledonica, iar partea Sudica in orogeneza hercinica

au fost puternic erodati

alc. Din roci metamorfice si calcare

relief carstic

nu depasesc 900 m alt.

● Muntii Scandinaviei:

fomati in orogeneza caledonica

au alt. de peste 2000 m (datorita faptului ca au fost antrenati de miscari in urcare in timpului orogenezei alpine

au fost puternic erodati de calota glaciara tarmului dand nastere fiordurilor

● Podisul Finlandei:

puternic modelat de calota glaciara (are multe siruri morenaice)

alt. max. 1324 m

Prin depunere de sedimente

● Campia Europei de Est:

cea mai intinsa unitate de relief

are 4 mil. km

ocupa aproape toata partea Estica a Europei

s-a format prin depunerea de sedimente aduse de rauri

alt. - 28m in Campia Pericaspica si poate ajunge a 343m in Pod. Valdai si 471 m in Pod. Timan

intreaga campie este intrerupta de coline si pod. Vechi ( Pod. Central Rus si Pod. Volgai)

este o campie fluvio-glaciara

● Campia Nord Europeana sau Germano - Polona:

campie fluvio-glaciara

acoperita de loss in cea mai mare parte

fragmentata de nenumarate rauri care se varsa prin estuare in Marea Nordului

● Campia Padului:

fost golf al Marii Adriatice

umplut cu sedimente aduse de rauri din Alpi

a;t. de 150 - 300 m; 300 m la contactul cu muntii

importanta regiune agricola

● Campia Panonica:

o campie inalta si una joasa, intrerupta de alocuri de M-tii Insulari (Bukk, Bakony)

alt. de 150-300 m

● Campia Romana:

de-a lungul Dunarii

sub forma unor fasii paralele ( Lunca Dunarii, Trasele Dunarii, campii joase si de subsidenta, campii orizontale sau tabulare si campii inalte sau piemontane)

alt. de la 6 - 300 m

Relieful Romaniei

Caracteristici:

proportionalitate

concentric

varietate

complementaritate

Unitati de relief:

● Carpati: - Orientali - Maramuresului si Bucovinei (grupa N)

- Carpatii Moldo-Transilvani (grupa C)

- Carpatii Curburii (grupa S)

- Meridionali - Bucegi

- Fagaras

- Parang

- Retezat - Godeanu

- Occidentali - Banatului

- Poiana Rusca

- Apuseni

● Depresiunea Colinara a Transilvaniei : - zona marginala

- Podisul Transilvaniei

● Subcarpati: - Moldovei

- Curburii

- Getici

● Podisuri: - Moldovei

- Dobrogei

- Getic

- Mehedinti

- Dealurile de Vest

● Campii: - Romaniei

- de Vest

- Lunca si Delta Dunarii

● Platforma continentala a Marii Negre

Carpatii Orientali

52,2% din Carpatii romanesti

se intind pe 3 latitudine

s-au format in orogeneza alpine si prin eruptii vulcanice

din punct de vedere geologic exista o mare varietate de roci (vulcanice, sistui cristaline, flis)

culmile se prezinta sub forma a 3 fasii paralele de roci orientate de la NV la SE in grupa N si C si invers de la NE-> SV; E->V ; N->S in grupa S

alt. max. : - grupa nordica -> 2303 m vf. Pietrosu (M-tii Rodnei)

- grupa centrala ->2100 m vf. Pietrosu (M-tii Calimani)

- grupa sudica -> 1954 m vf. Ciucas (M-tii Ciucas)

- puternic fragmentati de rauri cu numeroase trecatori si depresiuni

(masivitate redusa)

prezinta un relief glaciar si vulcanic doar in grupele N si C

in grupa sudica cea mai intinsa depresiunde intramontana (depresiunea Brasovului)

Carpatii Meridionali

de la valea Prahovei pana la Culoarul Timis-Cerna

impartiti in 4 grupe : - Bucegi

- Fagaras

- Parang

- Retezat-Godeanu

- s-au format prin incretire in orogeneza alpine

in cuaternar au fost inaltati cu 1000 m

din punct de vedere geologic au sisturi cristaline cu intruziuni

granitice, iar pe extremitati (gr. Bucegi si Retezat- Godeanu) apar si

calcare, iar in Bucegi si conglomerate

alt. max.: - 2505 m vf. Bucegi, M-tii Bucegi

2544 m vf. Moldoveanu, M-tii Fagaras

2535 m vf. Negoiu, M-tii Fagaras

2519 m vf. Parangu Mare, M-tii Parang

2509 m vf. Pleaga, M-tii Retezat

este cel mai dezvoltat relief glaciar

numeroase vai si circuri glaciare

pe conglomeratele din Bucegi i-a nastere un relief pitoresc cu Babe si Sfinx

pe calcare (in Bucegi si Retezat-Godeanu) se dezvolta un relief carstic cu pesteri: Dambovicioarei, Ialomitei(Bucegi), Closani( Mehedinti); chei: cheile Tatarului si Zanoagei(Bucegi)

culmile sunt orientate de la E-V

au masivitatea foarte mare fiind foarte putine depresiuni si tracatori

valea Oltului - singura vale care reuseste sa strapunga transversal Carpatii

CARPATII MERIDIONALI

Pozitie geografica: in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei

Limite: N - Carpatii Orientali, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Carpatii Occidentali

S - Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti

E - Valea Prahovei

V - Culoarul Timis-Cerna

A) GRUPA BUCEGI

Pozitie geografica: in estul Carpatilor Meridionali

Limite: N - Carpatii Orientali

S - Subcarpatii Curburii

E - Valea Prahovei

V - Valea Dambovitei

Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina

- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat

Altitudine maxima: 2505 m varful Omu in Muntii Bucegi

Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice

calcare => RELIEF CARSTIC (pestera Ialomita, pestera Dambovicioara; Cheile Tatarului; Cheile Zanoagei)

conglomerate => RELIEF PITORESC (Babe si Sfinx)

Orientarea: E=>V

-masivitate mare

Diviziuni

1) Munti: Bucegi, Leaota,Piatra Craiului

2) Depresiuni: culoarul Rucar-Bran,culoarul Prahovei

4) Trecatoarea: Giuvala

B) GRUPA FAGARAS

Pozitie geografica: in Centrul Carpatilor Meridionali

Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei

S - Subcarpatii Getici

E - Valea Oltului

V - Valea Dambovitei

Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina

- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat

Altitudine maxima: 2544 m varful Moldoveanu (Muntii Fagaras)

2535 m varful Negoiu (Muntii Fagaras)

Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice

Orientarea: E=>V

Masivitate mare

Diviziuni

1) Munti: Fagaras, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer

2) Depresiunea: Lovistei (jumatatea estica)

3) Trecatori: Turnu Rosu, Cozia (pe Olt) - defileul Oltului

C) GRUPA PARANG

Pozitie geografica: in centrul Carpatilor Meridionali

Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei

S - Subcarpatii Getici

E - Valea Jiului si Streiului

V - Valea Olt

Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina

- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat

Altitudine maxima: 2519 m varful Parangu Mare (Muntii Parang)

Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice

Orientarea: E=>V

Masivitate mare

Diviziuni

1) Munti: Capatanii, Lotrului, Candrel, Sureanu, Parang

2) Depresiuni: Lovistei (jumatatea vestica), Petrosani (jumatatea estica), Hateg ,cul.Orastie

3) Trecatori: Lainici

D) GRUPA RETEZAT-GODEANU

Pozitie geografica: in vestul Carpatilor Meridionali

Limite: N - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Carpatii Occidentali

S - Subcarpatii Getici, Podisul Mehedinti

E - Valea Jiu si Strei

V - Culmea Timis-Cerna

Relief: - munti tineri formati in orogeneza alpina

- datorita racirii climei se instaleaza ghetari pe varfurile >2000 m => RELIEF GLACIAR (vai si circuri glaciare) foarte dezvoltat

Altitudine maxima: 2509 m varful Peleaga (Muntii Retezat)

Alcatuire geologica: sisturi cristaline cu intruziuni granitice

calcare => RELIEF CARSTIC (pestera Closani)

Orientarea: E=>V

Masivitate mare

Diviziuni

1) Munti: Valcan, Retezat, Tarcu, Godeanu, Cernei, Mehedinti.

2) Depresiuni: Hateg, Petrosani (jumatatea vestica), Culoarul Timis-Cerna- Bistra.

3) Trecatori: Poarta de Fier a Transilvaniei, Poarta Orientala (Domasnea), Lainici.

Carpatii Occidentali

de la defileul Dunarii pana la Vaile Somesului si Bacaului

s-au format prin incretire in orogeneza alpinasi prin eruptii vulcanice in S muntilor Apuseni

din punct de vedere geologic se intalnesc sisturi cristaline si calcare in m-ii Banatului. sisturi cristale in Poiana Rusca, mosaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, roci vulcanice) in Apuseni

alt. max. : 1446 m vf.Semenic, m-tii Semenic. grupa Banatului

1374 m vf. Pades, m-tii Poiana Rusca

1849 m vf. Bihor, m-tii Bihor (grupa Apuseni)

- au culmile orientate de la S la N

- relief carstic pestera: Scarisoara (ghetar subpamantean)- Meziad

Ursilor

chei - cheile Nerei

Carasului

relief vulcanic in Apuseni

au masivitatea redusa

se prezinta sub forma a 3 grupe discontinue

nu prezinta relief glaciar dat altitudinilor mici

sunt intrepatrunsi Apusenii de patrunderi ale campiei de V sub forma unor depresiuni -golf(dep Zarand, Beius, Vad-Borod)

Depresiunea Colinara a Trasnsilvaniei

este situata in centrul tarii

s-a format in orogeneza alpina datorita eforturilor de inaltare ale Carpatilor si ulterior umplerea acesteia cu sedimente

alt. max. 1080m in dealul Biches

alt. scade de la 1000m E la 300 m in V

alcatuirea geologica roci sedimentare: argile,gresii, marne

pe argile se produc alunecari de teren si se formeaza iazuri(Geaca, Catina si Zau de Campie in Campia transilvaniei)

inclinata de la E-V (orientare culmilor)

caracteristic D.C.T. este prezenta in Podisul Transilvaniei a unor structuri botite ale scoartei numite domuri gazeifere in interiorul carora se gaseste gaz metan

in zona marginala se intalnesc cute diapile care aduc din adancuri samburi de sare

Subcarpatii

se gasesc la exteriorul Carpatilor Meridionali si Orientali

se intind de la Valea Moldovei -> valea Motrului

de la Valea Moldovei -> Valea Trotusului -> Subcarpatii Moldovei

de la Valea Trotusului -> Valea Dambovitei -> Subcarpatii Curburii

de la Valea Dambovitei -> Valea Motrului -> Subcarpatii Getici

s-au format in orogeneza alpine

alc. geologica roci sedimentare (argile, gresii, marne)

pe argile -> alunecari de teren

alt. max. Sub. M. - 911 m Culmea Plesu

Sub. C. - 996m Magura Odobesti

Sub. G. - 1218 m Dealul Chicera

se prezinta sub forma unor siruri de dealuri si depresiuni

Sub. M. au un sir de dealuri si un sir de depresiuni

Sub. C si G - doua siruri de dealuri si doua siruri de depresiuni (fiecare)

au import. resurse de petrol, gaze natural si mai ales sare

Podisul Moldovei

Pozitia geografica: in E tarii

Limite: N - Ucraina

S - Campia Romana

V - Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei

E - Republica Moldova

Relieful: - s-a format prin depunere de sedimente, avand in fundament Platforma

de Est Europeana, care coboara in trepte spre Carpatii Orientali, iar la s,

pe o zona de scufundare

alt. max. 688m dealul Ciungi ( Podisul Sucevei)

alt. scade spre contactul cu Campia romana, pana la 300 m

in Podisul Barladului -> CUESTE (frunti de dealuri erodate diferentiat) si Podisul Sucevei

Podisul Moldovei este orientat NV- SE

3 mari diviziuni : Podisul Sucevei (NV)

- Campia Moldovei/Jijiei (NE)

- Podisul Barladului (central-sudic)

Podisul Dobrogei

Pozitie geografica: SE tarii

inconjurat de 3 parti de apa: 2 de Dunare, 1 Marea Neagra

Limite:  - N : Dunarea

V: Dunarea

E: Marea Neagra

S: Bulgaria

Relief: - s-a format prin 2 moduri:

jumatatea N - prin incretire

jumatatea S- prin depunere de sedimente

I.            Jumatatea N: s-a format in orogeneza caledonica inalta primul uscat al reliefului Romanesc, Podisul casimcei (Partea centrala a Dobrogei), prin cutarea sisturilor verzi(cele mai vechi roci din Romania); mai tarziu in orogeneza hercinica inalta partea N a Dobrogei (M-tii Macinului) prin cutarea calcarelor si granitelor.

II.         Jumatatea S: s-a format prin depunerea de sedimene

- alt. max.: 467 m vf.Greci, M-tii Macini

- alc geologica: calcare, granite, sisturi verzi, roci sedimantare(argile, gresii, marme)

- inclinare in jum N => E-V

S => V-E

- pe calea raului Carasu => canalul Dunarea- Marea Neagra

Podisul Mehedinti

Pozitia geografica: in S-V tarii

Limite: N: Muntii Mehedinti

S: Podisul Getic

V: Dunarea

E: Valea Motru

Relieful: - cea mai mica unitate de relief a tarii

s-a format prin incretire in orogeneza alpine

alt. max. 715m vf. Paharnicului

alc. geologica: sisturi cristaline, calcar

relief carstic foarte dezvoltat atat in endocarst - pestera .Topolnita

cat si exocarst- campuri de lapiezuri, doline(mici depr.)

Specific:

desi Pod. Mehedinti s-a format prin incretire in orogeneza alpine si este alcatuit din roci dure, el a fost incadrat totusi in regiunea de dealuri, datorita altitudinii relative mici 500-600m alt medie

inclinare NE-SV

Podisul Getic

Pozitie geografica: in S Subcarpatilor Getici

Limite: N: Subcarpatii Getici, Podisul Mehedinti

S: Campia Romana

V: Dunarea

E: Dambovita

Relief:

s-a format prin depunere de sedimente aduse de rauri din zonele mai inalte

alt. max. 760m in Piemontul Argesului

alc. geologica: roci sedimentare dure(argila, gresii, marne)

moi( nisipuri, pietrisuri de Candesti, bolovanisuri) -> predomina

slab inclinat N-S de aceea se mai numeste si piemont

puternic fragmentat de rauri in diviziuni bine delimitate- numite platforme

Dealurile de Vest

Pozitia geografica: in V tarii (Carp. Occ.)

Limite: N: Carpatii Orientali

S: Serbia

V: Campia de Vest

E: Carpatii Occidentali

Relief:

s-au format prin depunere de sedimente aduse de rauri din zonele mai inalte

alt. max. 400 m Dealurile Silvaniei

alc. geologica roci sedimentare : dure(argile, gresii, marne); moi - predominat (nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri)

discontinue

lipsesc in dreptul muntilor Zarandului

in dreptul m-tilor Apuseni - intrepatrunse de depresiunile-golf formate de C de Vest.

inclinate E-V

Campia de Vest

Pozitie geografica: in V tarii

Limite: N: Carpatii Orientali

S: Serbia

V: Serbia si Ungaria

E: Dealurile de Vest si M-tii Zarandului

Relief:

s-a format prin depunerea de sedimente in bazinul Panonic

alt. max. 174m - Campia Vingai

alc. geologica roci sedimentare moi( nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri)

Caracteristici:

slaba inclinare ceea ce determina cursuri meandrate ale raurilor, iar la precipitatii bogate produc, iesirea acestora din albie si producerea inundatiilor

patrunde in interiorul Dealurilor de V si muntilor Apuseni sub forma unor depresiuni-golf

are contact direct cu m-tii Apuseni in drepul M-tilor Zarandului

relieful este reprezentat de campii inalte si Campii joase

dune de nisip in Campia Carei

Campia Romana

Pozitie geografica: in S tarii

Limite: N: Pod. Moldovei, Subcarpatii Curburii si Pod. Getic

S: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii

V: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii

E: Dunarea, Lunca Dunarii, Baltile Dunarii

Relief:

cea mai intinsa unitate de relief a tarii

s-a format prin depunere de sedimente in bazinul moesic

alt. max. 300 m in Campia Inalta a Pitestilor

alt. scade de la N-S si de la NV-SE asa cum curg raurile

alt. min 5-6 m in Campia Siretului Inferior

alc. geologica roci sedimentare moi(nisipuri pietrisuri,bolovanisuri) acoperite de o cuvertura groasa de loess

prezenta dune de nisip in Campia Olteniei asa cum se intalnesc si in Campia de V in Campia Carei

prin tasarea loess-ului iau nastere mici depresiuni numite CROVURI mai ales in campia Baraganului unde loessul are grosimi foarte mari de pana la 40 m. In acete crovuri prin acumularea apei se formeaza lacuri sarate numite chiar asa lacuri sarate de crov: Lacul Amara, Movila Miresii, Lacul Sarat

relieful este format din :

o       Campii Inalte/Piemontane

o       Campii Orizontale/Tabulare

o       Campii joase/subsidenta

Delta Dunarii

In SE tarii ; cea mai estica unitate de relief a tarii

Limite: N: Ucraina

S,E: Marea Neagra

V: Dobrogea

Cea mai noua unitate de relief a tarii, o campie aluvianara in formare

S-a format in urma cu 10 000 de ani, pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin bararea gurii golfului cu cordone de nisip aduse de mare sau de curentii circulari ai marii, si prin umplerea golfului cu aluviuni aduse de dunare

Alt. max.: 12,5 m (Grindul Letea)

Delta Dunarii cuprinde o portiune "uda" (reprezentata de bratele Dunarii, lacuri, mlastini si balti) si o portiune "uscata" (reprezentata de grinduri si ostrovuri)

Partea uda:

* Bratele Dunarii: => N - Chilia: transporta 60% din aluviuni la varsare in mare formeaza o

delta secundar

=> C - Sulina: cel mai scurt, rectiliniu, singurul navigabil. Transporta 18%

din volumul de apa si catitatea de aluviuni. La varsare in mare

formeaza o bara - "Bara de la Sulina"

=> S - Sf. Gheorghe: cel mai maendrat, transporta 22% din vol. de apa si

cantitatea de aluviuni. La varsare in mare formeaza doua insule:

insulele Saculinul Mare si Sacolinul Mic

* Lacurile: Lacul Merhei, Lacul Gorgova, Lacul Fortuna, Lacul Lumina, Lacul Puiu, Lacul

Rosu, Lacul Dranov.

Partea uscata: 3 tipuri de gringuri:

- grinduri continentale - bucati ale uscatului predeltaie: Gr. Stipoc si Gr. Chilia

- grinduri fluvio-maritime - au aparut datorita actiunii conjugate a Dunarii si a marii: Gr.

Letea, Gr. Caraorman, Gr. Saraturile

- grinduri fluviale - slab dezvoltate, de o parte si a alta a bratelor Dunarii

Platforma continentala a Marii Negre

- Coboara lin de la o la -200m

- are cea mai mare extindere in partea de NV a Marii Negre, aceasta zona corespunde tarmului romanesc

Fosta campie invadata de apele marii, dovada fiind urmele unor cai create de rauri care se carsau odata in mare

- bogata in hidrocarburi expoatate cu ajutorul platformelor maritime

Clima

- reprezinta starea medie cu a elementelor meteo (temperature, precipitatii, vanturi) pe o perioada lunga de timp sip e un spatiu foarte intins

Temperatura:

EUROPA: - t med/an > 18C (Europa S)

0C (N Scandinaviei)

- 4C (extr. NE a Europei)

ROMANIA: - t med/an 10C

11C (Delta Dunarii si S tarii)

8 C (N tarii)

Tipuri de clima:

Europa: * temperat oceanic => in V Europei din peninsulele Iberica ( la N de raul Duero)

pana in Norveia (1/2 N a Portugaliei si a Spaniei, Franta,

Belgia, olanda, UK, Irlanda, Norvegia)

- amplitudinea termica redusa (veri racoroase, ierni blande)

- precipitatii bogate (800-2000mm/an) pe toata perioada anului

- umezeala ridicata

- vanturi de v

* temperat-continetal=>in cea mai mare parte a Europei,din peninsula Iberica(C

acesteia) pana la Muntii Ural; Peninsula Scandinava pana la

Marea Caspica

- amplitudini termice mari ( very calde si secetoase, ierni

geroase)

- precipitatii reduse

- vanturi lente

- precipitatiile scad de la V la E

* mediteranean=> in Europa S ( in S Peninsulei Iberice, in S Frantei, In Peninsula

Italica si in Peninsula Balcanica- Bulgaria)

- ceri calde si secetoase, ierni blande si ploioase

- temperature med./an destul de ridicata

- iarna, t nu scade niciodata sub 10C

- vanturile sunt: bora, austrul.

* subpolar => in N Scandinaviei, N Rusiei, Insula Islanda

- T med an intre - si -4C

- precipitatii reduse > 200mm/an

- vanturi reci si uscate, provenite din N

* climatul montan => in muntii inalti ( Alpi, Pirinei, Dinarici, Caucaz, Alpii

Scandinaviei, Carpatii)

- etajarea elementelor climatic

-T scade cu inaltimea ( 6 la 1000 de m)

- precipitatiile cresc cu inaltimea

Elemente climatic

- t med. in luna ianuarie: < -15C (C Europei de Est - partea NV)

-10 - -5C( Estul Pen. Scandinave si C Est-European)

-5 - 0C (V pen. Scandinave, E Campiei N Europene, Patrulaterul

Boemiei, C Panomica, S C.Europei de Est)

0-5C (in Meseta Spaniola, Masivul Central Francez, Masivul

Sistos-Ruan, C Frantei)

5-10C (in S Europei)

- t med. a luna iulie: < 15C (N Campiei Est-Europene, N Pen. Scandinave, N pen Britanice)

15-20C (S Insulelor Britanice, S scandinaviei si C Europei)

20-25C (S Europei)

+25C (Pen. Italica, Pen. Balcanica)

Precipitatii med/an:

=> 2000 - 4000 mm/an (N Scandinaviei, Alpi)

=> 1000 - 2000 mm/an ( I-le Britanice, C Scandinave, C Europei-munti)

=> 500 - 1000 mm/an (E Pen. Balcanice, Pen. Iberica, Pen. Italica, Europa C)

>500 mm/an (N C. Europei de Est si in S ei, C Pen. Iberice)

Vanturi:

- In toata Europa sunt vanturi de V

- Crivatul: in E Europei

- Austrul: in SE Europei

- Bora: tarmul Marii Mediterane

- Mistralul: dinspre Masivul C Francez spre Marea Mediterana

- Foen: primavara, pe versantii nordici ai muntilor

- Brizele marina: in zona de tarm; regleaza val. termice pe distante mici( max. 25km)

Hidrografia Romaniei

Reteaua hidrografica: - circular la exterior

- radiara la interior

- tributara Dunarii

Grupa de V si NV: - colector Tisa: - Viseu: - Iza

- Somesul: - Somesul Mare

- Somesul Mic: - Somesul Rece

- Somesul Cald(M. Apuseni)

- Crasna

- Crisurile: - Crisul Repede:- Bacau

- Crisul Negru

- Crisul Alb

- Mures: - Tarnava: - Tarnava Mica

izv. Din muntii - Tarnava Mare, Sebes, Strei

Hasmasu Mare

- Bega: - singurul rau interior navigabil (cu port la

(Poiana Rusca) Timisoara

Grupa de S si SV: - colector Dunarea: - Timis: - Caras

- Nera

- Cerna

- Jiu: - Motru

- Gilort

- Amaradia

- Olt: - Raul Negru

- Cibin

- Vedea: - Teleorman

- Lotru

- Topolog

- Oltet

- Arges: - Dambovita

- Ialomita: - Prahova

- Teleajen

- Moistea

- Calmatui

Grupa de E: - colectori: - Siret: - Suceava

- Moldova

- Bistrita

- Trotus

- Putna

- Ramnicu Sarat

- Buzau

- Barlad

- Prut: - Baseu

- Jijia

- Bahlui

Grupa SE ( a raurilor dobrogene): - direct in Marea Neagra: - Telita

- Taita

- Slava

- Casimcea

Hidrografia Europei

Dupa lungime:

- fluvii cu peste 3500km=> Volga: - cel mai lung din Europa

- cel mai mare bazin hidrografic

- izvoraste din Podisul Central Rus

- se varsa in bazinul Marii Caspice

- fluvii cu lungimi intre 2000-3000km=> - Dunarea ( al doilea fluviu ca lungime)

- 2860km lungime

- izvoraste din muntii Padurea Neagra

- strabate 10 tari si 4 capitale

- se varsa in Marea Neagra (formeaza Delta)

- prin canalele Rin-Main-Dunare leaga Dunarea de

Marea Neagra, si Marea Nordului de Marea Neagra

- cursul Dunarii a fost impartit in 3 parti:

- Cursul superior: - de la M-tii Padurea Neagra la Bratislava

- 1060km

- primeste afluenti importanti din Alpi

- cursul mijlociu: - de la Bratislava la Bazias

- 725 km

- afluenti: Slava, .. Morova, Tisa

- cursul inferior: - de la Bazias la Marea Neagra

- 1075km

- in totalitate pe teritoriul Romaniei

- are 4 subsectoare:

* Bazias - Portile de Fier (Defileul Dunarii): - Dupa construirea Lacului de acumulare de la Portile de Fier, sectorul a devenit navigabil

* Portile de Fier - Calarasi (Lunca Dunarii): - o lunca larga

* Calarasi - Braila (Baltile Dunarii): - desprinderea Dunarii de 2 ori in cate 2 brate:

- in interior existand 2 zone de uscat:- Balta Ialomita

- Insula Brailei

* Braila - Marea Neagra( Dunarea maritime): - Navigabil de nave maritime cu tonaj mijlociu

- desprinderea Dunarii in brate si formarea

deltei

=> Ural: - izvoraste din Muntii Ural si se varsa in Marea Caspica

=> Mipru: - izvoraste din Podisul Central Rus -> Marea Neagra

- Fluvii intre 1000 - 2000km: - Don

- Peciora

- Rin

- Ron

- Nistru

- Elba

Dupa tipul de scurgere se disting:

- Tipul Nordic: - se varsa in Oceanul Artic

- scurgerea este redusa in timpul irnii pentru ca raurile ingheata

- tipul vestic: - fluviile care se varsa in Oceanul Atlantic

- raurile au regim de scurgere N uniform

- tipul sudic: - fluviile care se varsa in Marea Mediterana

- rauri scurte, cu debite mici vara

- tipul central: - se varsa in Marea Neagra si Balica

- regim complex, cu ape mari primavera si toamna (Dunarea, Vistula, Elba,

Odra)

- tipul estic: - se varsa in Marea Caspica

- debite foarte mici vara (Volga, Don, Nipru)

* Lacurile: - de doua mari categorii: - natural so artificial

Glaciare: Lodofa, Vottem(Suedia), in Alpi( Geneva, Bodem,Gando, Magiore)

Tectonice: Balton(Ungaria), Drespot

Vulcanice: Nenui(MCF), Albano(Peninsula Italica)

Carstice: Dalunatic(Alpi)

Antropia:Samora, Boldoga..ceva (pe Volga_

Paduri 300-800m stejar/fag/conifer (cu zone de tranzitie)

Vegetatia fauna si solurile Europei

Zona mediteraneana: - paduri de pin maritime, leandru, rozmarin, maquis si gariga(Franta),

tomillares(Spania), frigana(Grecia).

- sacal, broasca testoasa de uscat, scorpion

- terra rossa

- Pen. Italica, Pen. Iberica, Pen. Balcanica

Zona padurilor de foaioase: - specii de stejar si fag

- jderul, cerbul, mistretul, ciocanitoarea, mierla, cucul.

- agriluvisoruri, combilubisoluri(sub pad. de fag)

- N Pen. Iberice Pen. Britanice

- Bazinul Prutului si Nistrului (Europa central si

de E)

Zona padurilor de amestecaturi: - paduri de fag si de conifer

- cerb, vulpe, urs

- cambisoluri

- din C Cp E Europene pana in E Cp Germano-Polone

Zona padurilor de rasinoase: - molid, pin, brad, zada, larice

- elanul, ursul brun, vulpea rosie, cerbul

- spodosoluri

- C pen. Scandinave, C si N Campiei Europei de E

Stepa: - vegetatie ierboasaxerofila (adaptata la uscaciune)

- rozatoare, prepelita, potarnichea, antilopa

- molisoluri

- in toata Europa Estica, la N de Marea Neagra si Marea Caspica

Silvostepa: - stepa cu arbori (paduri de stejari

- rozatoare, mistreti

- molisoluri

- o fasie intre Campia Romana si Muntii Ural

Tundra: - vegetatie saraca(muschi si licheni, salcie pitica, tempar, mesteacan pitic)

- foca, mprsa, renul

- soli de tundra

- N pen. Scandinavei, N Campiei Eurupei de E

Harta politica a Europei

- cuprinde 46 de state si 6 teritorii dependente clasificate astfel:

Dupa suprafata: - Vatican(0,44 km) - cel mai mic stat

- Federatia Rusa (17.000.000.km) - cel mai mare stat

Dupa marimea demografica: - Vatican(1000 loc.)

- Federatia Rusa (160.000.000 loc.)

Dupa asezarea geografica:

- Europa vestica.atlantica: Marea Britanica, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta

- Europa Nordica: Suedia, Danemarca, Norvegia, Irlanda, Islanda

- Europa Centrala: Germania, Elvetia, Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria ,

Romania, Republica Moldova.

- Europa sudica: Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Slovenia, Croatia, Bosnia, Hertegovina,

Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia.

- Europa estica: Lituania, Letonia, Estonia, Rusia, Ucraina, Belarus.

Dupa forma de stat: - 22 republici parlamentare

- 9 republici prezidentiale

- 3 republici federale

- 9 monarhii constitutionale

- 2 principate

- 1 stat papal

Dupa nivelul de dezvoltare economica:

- tari dezvoltate cu economie de piata( Europa de NV si S)

- tari in dezvoltare, cu venituri medii(Europa C si de E

Romania, stat al Europei:

- repr. De cele 3 coordonate europene( Carpatii, Dunarea si Mare Neagra

- stat suveran si independent ( cu granite oficiale)

- republica prezidentiala

- dpdv geographic apartine Europei centrale si geopolitic europei estice

Capitalele Europei:

- Islanda: Reykjavik

- Norvegia: oslo

- Suedia: Stockholm

- Finlanda: Helsinki

- Irlanda: Dublin

- Regatul Unit al Marii Britanie si Irlandei de Nord: Londra

- Danemarca: Copenhaga

- Estonia: Tallin

- Letonia: Riga

- Lutania: Vilnius

- Federatia Rusa: Moscova

- Belarus: Minsk

- Ucraina: Kiev

- Republica Moldova: Chisinau

- Romania: Bucuresti

- Bulgaria: Sofia

- Grecia: Atena

- Macedonia: Skopje

- Albania: Tirana

- Serbia: Belgrad

- Bosnia si Hertegoniva: Sarajevo

- Croatia: Zagreb

- Slovacia: Bratislava

- Cehia: Praga

- Austria: Viena

- Germania: Berlin

- Elvetia: Berna

- Italia: Roma

- Franta: Paris

- Belgia: Bruxelles

- Olanda: Haga si Amsterdam

- Luxemburg: Luxemburg

- Spania: Madrid

- Portugalia: Lisabona

- Monaco: Monaco

- Cipru: Nicosia

- Muntenegru: Potgorita

- Lichtenstein: Vaduz

- San Marino: San Marino

- Malta: Valletta

- Polonia: Varsovia

- Vatican: Vatican

- Andorra: Andorra de Vella

Vegetatia, fauna si solurile Romaniei

Vegetatia, fauna si solurile sunt in stransa legatura cu conditile climatic, relieful, la care se

adauga si alte conditionari( reteaua Hidrografica, substratul geologic si act. umane)

In functie de tipul de sol se dezvolta un anumit tip de vegetatie, iar fauna este conditionata

mai ales de Vegetatie, care ii asigura hrana si adapost

Relieful determina etajarea vegetatiei(astfel):

Zona stepei si silvostepei:

A: stepa :

Ariile stepei sunt:

- Baraganul

- Partea central si de sud a Dobrogei

- Sudul Pod. Moldovei

Predomina pajistile cu ierburi xerofile(iubitoare de caldura), graminee si arbusti mici(maces/porumbar).

B: silvostepa:

Ariile cu silvostepa sunt:

- Campia de Vest

- Sudul Campiei Romane

Fauna stepei si silvostepei:

- rozatoarele( iepuri, soarece de camp, harciog, popandau, etc.)

- reptile

- nevertebarate

- pasari rapitoare

- pasari de stepa (ciocanitoarea, prepelita_

- din zona de padure coboara vulpea si lupul

Solurile stepei si silvostepei:

- molisolurile( soluri moi) cuprind : - soluri blande dobrogene

- cervozsoluri

- soluri cenusii

Zona de padure (intre 200 - 1800m):

A: Etajul stejarului (200 - 500m)

Ariile cu paduri de stejar sunt:

- Dealurile de Vest

- Podisul Moldovei(de Sud)

- DCT(fara zona Estica)

- Podisul Getic

Cuprinde:

- specii de stejari( corpini, frasini, mestecani, tei , gorvuri)

- paduri de gorm

Fauna padurilor de stejar:

- lup

- caprioara

- vulpe

- iepuri veniti din stepa

- reptile

- pasari specific

Solurile Padurilor de stejar

Ariluvisoluri: - Soluri Brune

- solurile brun - roscate de padure

(Intre 400 - 600m in etajul de amestec fag+stejar)

b. Etajul Fagului( intre 500-1200m):

In aceste paduri predomina fagul in amestec cu alte foioase.

Fauna padurilor de fag:

- veverita

- jder

- mistret

- lup

- reptile

- pasari

Solurile padurilor de fag

Cambisoluri: - soluri brume

- soluri brume acide

(Intre 1000-1100m apare un etaj de tranzitie -> etaj de amestec fag + molid)

a)      Etajul conferelor( intre 1200 - 1800m:

- molid

- brad

- pin

- larice

- zada

Specile muntilor inalti

Fauna padurilor de conifer:

- ursul brun

- cerbul

- rasul

- cocosul de munte; gainusa de alun

Solurile padurilor de conifer:

Spodosoluri( cu aspect cenusiu) - soluri podzolice

Zona aplina( peste 1800m):

A)    Etaj subalpine - ierburile scurte se amesteca cu conifer din ce ince mai mare( soluri brune acide)

B)     Etaj de pajisti alpine - ierburi scunde adaptate la frig si vanturi puternice (stepa rece)

Founa etajului alpin:

- saraca in specii datorita vegetatiei mai reduse

- capra neagra

- vulturul plesuv

Solurile etajului alpin: spodosoluri - soluri podzolice

Vegetatia azonala:

- zonele de lunca; zonele cu nisipuri(C. Carei, S Olteniei); zonele de saraturi(Baragan); zonele mlastinoase

- in S-V: - alun turcesc; castan comestibil( veg. submediteraneana, Pod mehedinti; V Pod. Getic; C. olteniei; Muntii Banatului; Mojdroan)

- vipere cu corn; scorpioni