Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Monografia satului Daia - geografia tursmului

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea Geografia-Turismului



Monografia satului Daia

Introducere

Cap I Conditionari in pozitia geografica

A.Elemente geografico-teritoriale

a.Clima

b.Apele

c.Vegetatia si fauna

d.Geologie

e.Geomorfologie

f.Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Cap II  Determinari geoistorice in evolutia asezarilor rurale

A.   Repere in timp

Cap III Dimensiuni demografice

a.Structura populatiei dupa nationalitate

b.Miscarea naturala a populatiei Comunei Rosia in perioada 1990-1995

c.Miscarea migratorie a populatiei in Comuna Rosia

d.Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002

e.Populatia stabila dupa religie in anul 2002

f.Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in anul 2002

g.Gestionarea deseurilor

Cap IV  Invatamant si cultura

Cap V   Functiile geoeconomice actuale

A.Evolutia utilizarii terenurilor

B.Factorii de productie a Comunei Rosia

C.Cresterea animalelor

D.Resurse naturale

E.Strategii de dezvoltare :analiza indicatorilor S.W.O.T

Cap VI Toponimia satelor

Cap VII Resursele turistice

A.Planul urbanistic general al Comunei Rosia

B.Obiective turistice clasate istorice

C.Biserici

Cap VIII Infrastructurile turismului

Cap IX Tipuri si forme de turism rural

Cap X Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Cap XI Concluzii generale

Cap XII Bibliografie

INTRODUCERE

A vorbi in lumea de azi despre sat si despre biserica inseamna a pune in discutie doua realitati care, ambele, par din alta lume, mai altfel decat aceasta in care traim. Si, partial este adevarat.

Monografia nu poate sa ocoleasca declinul unor valori traditionale ale satului romanesc, bunele si sanatoasele obiceiuri crestine ale vietii la tara de altadata, un exod al satului spre orasele industrializate, cu dureroasa consecinta a disparitiei unor sate, cu schimbarea hartii geografice a tarii. Sunt cateva din accentele mai dramatice ale acestei scrieri, nu neaparat noi, si caracteristice evolutiei demografice generale a tarii. Dar tot in paginile acestei monografii gasim si motive de optimism, prin conlucrarea din totdeauna benefica a scolii cu biserica, a sublinierii rolului cultural si educativ , asa incat lectura ei ne da sentimentul tainic al sperantei in renasterea morala a satului romanesc.

Cercetatorul ,,urban,, se lasa prea usor ademenit de farmecul satului si al taranului, de pitorescul peisajului cautand nu de putine ori un discurs pastelat, scapandu-i faptele reale, obiective asa cum spunea foarte plastic Hegel ,,nu tot ce este familiar este prin aceasta si cunoscut,,.

Cap I Conditionari in pozitia geografica

Satul Daia esti strabatut de paralela de 45º48 latitudine nordica si meridianul de 24º1645, apartinand din punct de vedere geografic partii de sud a podisului Transilvaniei- respectiv al podisului Hartibaciului, aproape de limita cu depresiunile Fagarasului si Cibinului.

Relieful satului este deluros fiind strabatut pe directia NE-SV de raul Hartibaciu care este principalul colector al apelor din comuna Rosia si a paraurilor Vaii Daia.

Valea si lunca raului Hartibaciu reprezinta zona cea mai joasa ca altitudine de pe teritoriul satului Daia.

Comuna Rosia este formata din:

Rosia, resedinta comunei;

Casolt, sat situat la 5 km;

Cornatel, sat situat la 15 km;

Daia, sat situat la 4 km;

Nou, sat situat la 7 km;

Nucet, sat situat la 15 km.

Satul Daia se invecineaza la nord cu satul Nou, la sud cu satul Casolt, in partea de vest cu Municipiul Sibiu iar in partea de est cu satul Cornatel.

Cea mai apropiata statie CFR este statia Cornatel, pe linia ferata nefunctionala, in prezent. Linia ferata si podurile au fost declarate monumente istorice si vor fi integrate intr-un proiect regional in vederea reabilitarii si introducerea lor in circuitul turistic.

A.Elemente geografico-teritoriale

Intravilanul localitatii Rosia are o suprafata de 223,70 ha.Bilantul teritorial propus si in curs de avizare si aprobare este urmatorul:

Nr.crt

Localitate

Categoria de teren

Supr. Conf. rol

Supr. Conf.Registru Agricol

Daia

Arabil 453

Fanet  121

Livezi  57

a.Clima

Elementele climatice ale zonei nu se deosebesc de cele de pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali din depresiunile de contact care-i desparte de Podisul Transilvaniei.Regiunea are un climat de tip temperat continental cu influente oceanice manifestate prin temperaturi moderate si precipitatii bogate.In Daia clima este asemanatoare cu clima orasului Sibiu, fiind situate in aceeasi depresiune-Depresiunea Sibiului.

Clima este moderata,temperatura maxima fiind de cca 30ºC in lunile iulie, august iar cea minima -28ºC, -30ºC in lunile ianuarie, februarie.

Regimul ploilor este in general potrivit, ploile cele abundente cad in deosebi primavara si toamna.Datorita apropierii muntilor, primavara si uneori la inceputul verii ploile sunt insotite deseori de scaderi de temperatura.

Regimul termic

Temperatura medie anuala este de +8,5-9ºC,amplitudinea temperaturii medii anuale este de 23-24ºC,temperatura medie maxima(iulie)este de 19,6ºC,temperatura medie minima(ianuarie) este de -3,8ºC.

Temperatura medie pe anotimpuri si a sezonului de vegetatie:

-primavara:8ºC

-vara:18,3ºC

-toamna:8ºC

-iarna:-4,2ºC

-sezonul de vegetatie:15,6ºC.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne >10ºC este de 172 zile.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne > 0ºC este de 230 zile.

Primul inghet apare in 11 noiembrie, iar ultimul inghet in 22 aprilie, limitele sezonului de vegetatie fiind in general din 20.04-20.10.

Umezeala relativa a aerului este: primavara 65%, vara 70 %, toamna 77%, iarna 80 %;media anuala 73%;media lunii iulie 69 %.

Durata perioadei de vegetatie este de 178 zile.Conditiile termice determina conditii de vegetatie aproape de optim pentru gorun, stejar, carpen si paltin.

Variatia temperaturilor maxime si minime au uneori influente negative asupra regenerarilor.

Temperaturile maxime din lunile de vara asociate cu perioade fara precipitatii pot avea efecte negative asupra cresterii dezvoltarii vegetatiei(produc seceta).

Iernile sunt moderate, chiar blande, cu o temperatura medie de -2ºC, durata medie a stratului de zapada fiind de circa 105 zile.Cand stratul de zapada este subtire, temperaturile scazute din acest interval (conjugate si cu alti factori-vant si pasunat) pot produce pagube in culturile tinere.

Precipitatiile

Precipitatiile medii anule in satul Daia sunt de 660 mm/an, cantitatea minima de precipitatii este de 470 mm/an, iar cea maxima este de 960 mm/an.

Sunt destul de numeroase lunile secetoase in care cantitatea maxima de precipitatii nu depaseste 80 mm/an.

Vanturile

Vanturile dominante sunt cele care bat din directiile N-E,S-V (Vantul Mare).Vantul dominant este denumit local "Muresan", cu frecventa medie de peste 18% constatandu-se o usoara sporire atat a frecventei cat si a intensitatii lui in lunile de primavara si vara.Mai rar apare in regiune"Vantul Mare" care uneori primavara grabeste topirea zapezilor deoarece este un vant cald.De asemenea din directia V si S-V in sezonul cald se face simtita prezenta unui vant cald si secetos numit "Austrul".

Viteza medie a vantului este de 3,1 m/s.

Frecventa medie a vantului pe directie si anotimpuri precum si viteza medie a vantului pe directii sunt redate in tabelul urmator:

Factor climatic

Anotimp

Directia vantului

N N-E E S-E S S-V V N-V

Calm

Frecventa medie a vantului

Iarna

Primavara

Vara

Toamna

Anuala

Viteza medie

m/s

Trasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale si in special de relief.

b.Apele

Reteaua hidrografica a satului Daia este reprezentata prin paraul Vaii Daia.Furtunile sau aversele prelungite din timpul veri, nu imprima apelor cu caracter torential, au durata de obicei scurta si frecventa scurta.Alimentarea retelei hidrografice este mixta, atat din precipitatii cat si freactic.Scurgerile maxime se realizeaza primavara in lunile aprilie-mai iar minimele in lunile de toamna in lunile septembrie-octombrie.

In perioadele sarace in precipitatii, scade in mod vizibil debitul apelor, in timp ce ploile de lunga durata au tendinta de a-l creste, uneori brusc.Regimul hidrologic fiind influentat de conditiile fizico-geografice, este un regim hidrologic de tip de deal si podis, ce se caracterizeaza printr-o perioada cu ape mai mari provenite din topirea timpurie a zapezii, viituri provenite din ploile cazute in lunile mai-iunie, apoi o perioada stabila de ape foarte mici pana la sfarsitul toamnei, cand apar din nou ape mai mari.

Apa din precipitatii asigura necesarul de umiditate din sol, avand cu caracter percolativ.

c.Vegetatie si fauna

Varietatea formelor de relief, altitudinile, diversitatea vegetatiei, a florei si faunei formeaza cadrul natural variat si pitoresc de care beneficiaza localitatea.Plaiurile etajului deluros inferior, cu intinse pajisti pentru cosit si pasunat,beneficieaza de soluri brune de padure tipice sau podzolice, favorabile vegetatiei ierbii precum si culturilor (mai ales al cartofului).

In zona terenurilor agricole se gasesc soluri brune tipice si argilice pe care se cultiva cereale si legume si cresc pomi fructiferi.

In zona depresionara si in lungul vailor intalnim arborii de esenta moale,ca: salcia,plopul,arinul,pluta si rachita.

Tot aici sunt prezenti si arbusti ca:macesul, porumbarul,paducelul, alunul,murarul,cornul si plante ierboase ca: pipirigul, rogozul, papura s fanetele de lunca.

d.Geologie

Depresiunea Transilvaniei a luat nastere prin afundarea unui teritoriu foarte intins cuprins intre cele trei ramuri ale Muntilor Carpati; pe aceasta arie s-a intalnit un bazin de acumulare realizat prin boltirile si cutarile straturilor geologice. Conditiile in care a evoluat bazinul a deteminat paritia unor zone concentrice diferite.Astfel ,de la contactul cu ramura muntoasa carpatica si pana la valea Hartibaciului apare o zona clara si anume zona cutelor orientate de la E la V. Depozitele de cuvertura sunt de natura aluvial-fluviatila dealungul cursurilor de apa si de natura deluviala pe versanti (luturi, argile,marne, nisipuri, pietrisuri).

In aceste conditii geologice pe versantii cu panta mare apare pericolul eroziunii.

e.Geomorfologie

Varfurile cele mai importante sunt :Dealu Hula(611m) ,Varful Chirnogu(610m) si Dealu Viilor (553m).

Formele de relief au influenta asupra factorilor climatici (caldura,umiditatea,etc.) creand topoclimate specifice ,determinand in acelasi timp si profunzimea solului, grosimea orizontului de humus ,etc.Aceste influente se concretizeaza in bonitatea stationala care determina in final , productivitatea arboretelor.

Sursa.Forest Grup Proiect -Amenajamentul fondului forestier proprietate publica apartinand Comunei Rosia-Judetul Sibiu 2004.

f.Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Aproximativ 18% din suprafata zonei este reprezentata de pajisti,20 % faneata, 38% padure si 25 % teren arabil.

Biodiversitatea floristica este amenintata, fragila si are mare nevoie de masuri specifice de conservare.

Potentialul cinegetic

Unitatea de baza I Rosia este parte a fondurilor de vanatoare, vanatul principal fiind :mistretul, capriorul iar cel secundar iepurele si specii de rapitoare:lupul, vulpea

Cap II Determinari geo-istorice in evolutia asezarilor rurale

Daia- Daia Saseasca, ung. Dolm ny, germ.Thalheim, raion Sibiu,reg. Brasov.

In anul 1327 satul Daia purta numele de Thalheim, in anul 1332 a purtat numele de Thalheym, 1372 Dalhem, 1374 Dalheim,1380 Dahely,1382 Dalheym, 1468 Dalum, 1492 Dolum, 1494 Dalhaym, 1500 Dalmar, 1501 Dalmon, 1506 Dalem, 1550 Dallija, 1733 D llya,1750 Dalya, 1805 Dolman, 1850 Dajje, 1854 Dolm ny, Thalheim,Daia.

Localitatea Daia a fost atestata documentar in anul 1327

In locul numit Paraut a fost cercetata o asezare eneolitica.

D.Popa aminteste aici un vicus roman care isi prelungeste existenta pana in sec IV.Aceasta se afla la NV de sat, in punctul Dupa Biserica.

Biserica luterana este o bazilica romanica de tipul scurt al celei din Cisnadioara.Aceasta are corul patrat cu absida si doua absidiole in fata navelor laterale, decrosate in grosimea peretilor rasariteni.Ea s-a pastrat relativ bine,schimbari suferind mai ales corul, dar si navele, care au fost boltite.Monumentul dateaza din prima jumatate a secolului XIII.

Fortificatia din jurul edificiului de cult este o curtina (portiune de zid care uneste flancurile a doua bastioane)   simpla, de plan oval, fiind executata in doua etape si din materiale diferite.

Zidul a fost mai intai din piatra, iar turnul clopotnita ce flancheza poarta este din caramida.El a fost ridicat pe fundatii mai vechi datate in jurul anului 1270.

A.Repere in timp

In a doua jumatate a sec XIII a fost construita si biserica evanghelica din Daia cu turnul asezat in partea de sud a bisericii, la cca 12 m, cu ziduri pe ambele laturi.Turnul are un plan patrat pe 4 nivele.Parterul este boltit cilindric, iar etajele superioare sunt despartite prin plansee de lemn.Cu mici modificari la galerii, turnul si zidurile se mentin in forma originala din sec. XIII.Biserica romanica a suferit modificari in perioada goticului, pastrand zidurile exterioare ale navei laterale, stalpii dreptunghiulari si corul de forma patrata.Lucrari de reparatii s-au facut in anii 1778 si 1888.

In prezent biserica este in stare  avansata de degradarea, mai pronuntata in partea de nord, unde sunt distruse finisajele interioare si exterioare.

In 1595 a fost construita casa taraneasca din Daia la nr.12, in prezent monument istoric.Pe fatada principala se afla o inscriptie, intr-un medalion, cu urmatorul text:"Renoviert durch Susanna Weiss 1958-gebaut 1595".

1914-1918 locuitorii din comuna au participat la primul razboi mondial,numarul eroilor cazuti a fost destul de mare, toti fiind ingropati in Cimitirul de Eroi din Dealul Daii.

1956, a inceput distributia de gaz metan in satul Daia si Cornatel, gazul metan fiind utilizat pentru incatzirea locala si la bucatariile gospodaresti existente.

Bibliografie: Registrul istoric al comunei Rosia, judetul Sibiu, intocmit pana la data de 1.05.1944 de notarul comunei Ioan Mihu, pus la dispozitia colegiului de redactie de conducerea Primariei Rosia.

Cap III Dimensiuni demografice

Recensamantul populatiei reprezinta o observare statistica totala, special organizata, in vederea cunoasterii numarului populatiei unei tari la un moment datsi a structurii acesteia dupa caracteristici demografice, social-culturale si economice.

Populatia din satul Daia la recensamantul din 1992 era de 745 locuitori iar la recensamantul din 2002 populatia era de 770 locuitori.

a.Structura populatiei dupa nationalitate

Anii



total

Romani

Maghiari

Germani

Rromi

Alte nationalitati

²

b.Miscarea naturala a populatiei comunei Rosia in perioada 1990-1995

Anii

Nascuti vii

Morti

Spor natural

Casatorii

Divorturi

c.Miscarea migratorie a populatiei in comuna Rosia

Anii

Stabiliri de domiciliu in comuna

Plecari din comuna

Soldul schimbarilor de domiciliu

d. Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002.

Localitate

Sex

Populatia 1992

Populatia 2002

Daia

AS

masculin

feminin

e.Populatia stabila dupa religie in anul 2002

Rosia

Daia

Total pop. stabila

Ortodoxa

Romano-catolica

Greco-catolica

Reformata

Evanghelica

Unitariana

Baptista

Penticostala

Adventista

Crestina dupa evanghelie

¹

Alte religii

Ateu

f.Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in 2002

Localitate

Cladiri total

Gospodarii

Locuinte

Camere

Supr.Camerelor

Com.Rosia

59.282mp

Daia

11.345mp

Fondul locativ 2002

g.Gestionarea deseurilor

Protectia mediului include ca problematica si problema gestionarii deseurilor.In anul 2007 s-au facut pasi importanti in abordarea acestei probleme.Astfel Consiliul Judetean Sibiu a demarat intocmirea unui Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor.De asemenea Consiliul Judetean Sibiu, intrunit in sedinta publica la data de 9 august 2007 a luat Hotararea Nr.86 privind aprobarea participarii Consiliului Judetean Sibiu in calitate de partener la Proiectul "Gestionarea integrala a deseurilor menajere in 20 de localitati ale zonei Marginimii Sibiului" in cadrul programului Phare 2005.

Cap IV Invatamant si cultura

Scoala generala din satul Daia cu clasele I-VIII, director fiind Pop Letitia, in satul Daia exista gradinita cu program normal.

In sat gasim si camin cultural, oficiu postal.Dipsensar uman exista numai in comuna Rosia, activitatea se desfasoara intr-un imobil al Primariei Rosia, la nr.6.Medici:dr.Popescu Lidia, dr.Tichindelean Bianca, dr.Papusar Dana-stomatolog.

Infrastructura social-edicatie comuna Rosia



Unitati de invatamant

Elevi inscrisi

Elevi in invatamant primar

Personal didactic

Personal didactic in invatamant primar

Cap V Functiile geoeconomice actuale

A.Evolutia utilizarii terenurilor

Mori existente in satul Daia , in totalitate particulari, aici fiindVanga Gheorghe.

In Daia livezi cu pomi fructiferi se intind pe cca 296 ha.

B.Factori de productie a Comunei Rosia

Pamantul

Ind agro-economici

Suprf.agricola ha

Suprf. Arabila

Livezi si pepiniere-ha

Pasuni-ha

Fanete-ha

Suprf. Grau si secara-ha

Productia totala secara si grau-tone

Suprf. Porumb-ha

Productie porumb-tone

Suprf. Legume-ha

Productie legume-tone

C.Cresterea animalelor

Nr.crt

localitatea

ovine

bovine

capre

porcine

cabaline

Total

¹

Rosia

²

Daia

D.Resurse naturale

Cariera de pamant galben

Lac natural de cca 15000 mp

Nisipi de cariera-pentru pavarea strazilor

Nisip,pietris din raul Valea Daii pentru constructii

Argila rosie utilizata ca mortar in constructii, fiind inlocuitor al mortarului de var cu nisip.Se exploateaza in Hula la Daia.

E.Strategii de dezvoltare a ramurilor economiei;analiza indicatorilor S.W.O.T

Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent uitilizate metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei comunitati/ organizatii.SWOT este o modalitate de a  analiza pozitia unei comunitati/ organizatii sau a unui departament in relatie cu competitorii sai.

Puncte tari

Puncte slabe

Asezare-Spatiu rural

Pozitia geografica a comunei Rosia, in imediata apropiere de Municipiul Sibiu faciliteaza relatii economice cu platformele industriale ale Municipiului si cu celelalte micro-regiuni  si o dezvoltare turistica de perspectiva.

Aeroportul International Sibiu si reteaua de cale ferata permit deschiderea atat spre alte regiuni ale tarii cat si spre pietele europene.

Raul Hartibaciu si frumusetile naturale ale regiunii reprezinta avantaje care pot fi exploatate.

Podisul Hartibaciului este renumit ca zona veche agro-pastorala cu traditii ancestrale in cresterea animalelor si o agricultura ecologica.

Reteaua hidrografica, a facilitat dezvoltarea asezarilor de-a lungul cursului principal.

Localitatea Rosia

Situarea localitatii in imediata vecinatate a Municipiului Sibiu, cu specific multicultural (sasesc, romanesc, etc), cu similitudini in ceea ce priveste dezvoltarea.Functiile localitatii, o buna dezvoltare a activitatilor agricole, axate in special pe cresterea animalelor, cu traditie in judet precum si -in special- a legumiculturii ecologice (un debuseu excelent pentru piata sibiana).

Mediul

Biodiversitatea mediului natural impune existenta unor arii de protectie a zonelor valoroase (monumente si rezervatii naturale)- sit Natura 2000 Podisul Hartibaciului.

Prezenta unor resurse naturale foarte diversificate (paduri, ape, nisip, pietris, argila, etc.).

Peisaj montan spectaculos (al Muntilor Fagaras ) propice amplificarii si diversificarii turismului in toate formele lui.

Varietatea ecosistemelor, habitatelor si speciilor de plante si animale salbatice si punerea lor sub regim de ocrotire.

Relieful muntos din sudul judetului creeaza un important potential hidrotehnic, silvic si turistic, in conditiile reabilitarii drumului judetean Nucet-Sacadate. 

Utilizarea pe scara foarte rudusa a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor contribuie la obtinerea unor produse agricole naturale si ecologice.

Resurse umane-Forta de munca-Populatia

Tinutul Podisului Hartibaciului este cunoscut ca o zona de mare interferenta asezarea sasilor putand genera o dezvoltare turistica bazat pe "memoria caselor".

Populatia, incluzand tineretul, este hotarata sa imbunatateasca situatia prezenta.O administratie receptiva si deschisa noilor idei.

Forta de munca bine calificata si accesibila la costuri relativ scazute reprezinta caracteristici atractive ale localitatii.

Lipsa somajului reflecta morala solida vis-a-vis de munca a populatiei, specifica de-altfel intregii micro-regiuni a Podisului Hartibaciului.

Educatie-invatamant- cultura

Reteaua de dotari publice pentru invatamant este dezvoltata, cuprinzand toate clasele pentru invatamantul primar(clasele I-VIII) si prescolar.

Reteaua invatamantului prescolar si primar este moderna cu investitii de ultima ora, bine intretinute.Reabilitarea Scolilor din comuna reprezinta un nou pas in ridicarea calitatii invatamantului in localitate si o poarta spre informatie pentru intreaga comunitate.

Dotarile publice pentru ocrotirea sanatatii sunt reprezentate de dispensarul comunal si facilitatile apropierii de Municipiul Sibiu.Exista farmacie in comuna Rosia.

Caminele culturale sunt functionale.

Exitenta puternicelor traditii culturale si religioase care se poate manifesta si printr-o agenda cultural religioasa bogata.

Infrastructura



Reteaua de drumuri judetene si comunale este bine dezvoltata in zona, avand ca ax principal DJ Sibiu-Agnita.

In zona exista retea de alimentare cu apa precum si de canalizare in curs de instalare.

Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea telefoniei mobile.

Mica industrie

In zon exista o bogata varietatede resurse naturale.

Suprafata forestiera constituie un important potential economic si de mediu.

Alaturi de pastorit si agricultura printre preocuparile traditionale secundare, se numara culesul din natura, albinaritul, vanatoarea, pescuitul si paduraritul.

Numarul relativ mare de IMM de la productie de bunuri, comert, turism si servicii.

Agricultura

Ocupatia de baza a fost si a ramas cultivarea pamantului dar si cresterea animalelor si in special a oilor precum si valorificarea produselor din oierit.

Existenta suprafetelor cu livezi, pasuni si fanete, in suprafata agricola cu posibilitativde dezvoltare mari a sectorului zootehnic.

Bogata si diversificata este si fauna spontana si de intens vanatoresc de pe pamanturile comunei:

Lupul,ursul,mistretul, vulpea,iepurele,veverita,dihonii,cerbul, capriorul,pisica salbatica, jderul, viezurele.

Varza de Casolt - posibil brand turistic si economic in conditiile pastrarii semintelor traditionale.

Turism

Existenta in zona a unei vechi statiuni turistice si balneoclimaterice Paltinis cu rol important in tratarea diferitelor afectiuni.

Punctele cu potential de dezvoltare locala a turismului: cetatile Bisercii Fortificate, zonele rezidentiale de vacanta in cartierul Daia Noua,etc.

Largi posibilitati de dezvoltare a agroturismului si turismului rural datorita peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale si a specificului aparte a Vaii Hartibaciului in Defileul Casoltului.In zona exista doua pensiuni in plina dezvoltare precum si o retea bine dezvoltata de pensiuni turistice precum si de facilitatile balneoclimaterice de la Ocna Sibiului.

Datorita reliefului partial deluros, exista zone intinse unde infrastructura fizica este slab dezvoltata.

Localitatea este situata pe drumul judetean Sibiu-Agnita.Accesul in comuna se face numai pe acest culoar rutier- foarte circulat si aglomerat nedimensionat pentru traficul intens.

Administratia nu dispune de un buget consolidat si nici de capitalul necesar modernizarii infrastructurilor imbatranite, inclusiv a cladirilor istorice.

Necorelarea politicii de descentralizare (transfer) a sarcinilor publice catre autoritatea publica locala cu capacitatea financiara a acesteia de a le sustine fara a afecta alte domenii de interes local;

Fluctuatiile si densitatea legislativa, uneori contradictorie, in cadrul unui domeniu de activitate.

Bugetul de venituri este relativ mic si nu poate sustine marile proiecte de investitii in infrastructura.

Lipsa de intretinere a pasunilor  montane prin abandonarea pasunatului alpin.

Lipsa -pana in 2008- in comuna a unei statii de epurare a apelor uzate a condus la stagnare a multor proiecte de afaceri.

Migratia in strainatate a tinerilor cu un grad inalt de pregatire profesionala in cautarea unui loc de munca.Scaderea natalitatii, imbatranirea populatiei, depopularea zonei rurale.

Sporul natural si migratia tinerilor conduce la fenomenul de imbatranire al populatiei.

Nu exista preocupare in invatamantului primar pentru cunoasterea meseriilor traditionale si pentru cunoasterea mediului.Este imperios necesara refacerea livezilor agricole si reinfiintarea atelierelor scolare specifice spatiului rural, pentru practica scolara.

Nu exista suficiente oportunitati pentru tineret.Scolile nu dispun de strategii globale de comunicare; confruntandu-se cu lipsuri in domeniul dotarilor si spatiile si datorita retrocedarilor.

Asistenta medicala primara poate fi inbunatatita.

Fonduri reduse destinate asistentei sociale a copiilor si batranilor.

Starea fizica a dotarilor culturale produce disfunctionalitati, necesitand ample investitii catre abilitare si modernizare.

In cadru caminelor culturale trebuie relansate activitati culturale specifice, in prezent in acestea desfasurandu-se activitati numai la ocazii: botezuri, nunti, inmormantari, parastase!

Paleta de manifestari culturale poate fi imbunatatita in vederea cultivarii traditiilor locale, marcarii memoriei inaintasilor si pastrarii portului traditional.

Din lipsa fondurilor nu s-a investit suficient in infrastructura;

Lipsa fondurilor determina o slaba intretinere a drumului judetean si a celor comunale.

Mari discrepante in dezvoltarea retelelor de comunicatii intre localitati si satele apartinatoare din Podisul Hartibaciului.

Lipsa parcurilor si a unor facilitati sportive.Lipseste in localitate o sala de sport moderna, un teren pentru activitati sportive.

Este oportuna infiintarea unui Centru de Documentare si Informare la Rosia sau Nou.

Nu exista un artizanat specific regiunii.

Nu exista un muzeu sau o colectie muzeala in Rosia.

Nu exista preocupari pentru valorificarea la scara superioara a resurselor naturale!

Pondere redusa a activitatilor neagricole.

Capacitatea lenta de adaptare a IMM la modificarile intervenite in structura pietelor.

Aportul redus de capital in capitalul social al IMM-urilor.

Folosirea insuficienta a suprafetelor.

Lipsa de promovare a produselor locale(alimentare si nealimentare).

Oferta de locuri de munca pe raza comunei aproape inexistenta.Multi agenti economici mici, fara mari perspective de dezvoltare.

Grad ridicat de faramitare a terenurilor.

Mijloace mecanice invechite si insuficiente pentru executarea lucrarilor agricole, existand in zona o agricultura de subzistenta, specifica conditiilor de relief.

Lipsa de organizare si functionare a unor centre de colectare a produselor agricole si a intermediarilor care sa mijloceasca comercializarea acestor produse.

Exploatarea vanatului existent in fondul forestier peste efectivele optime si practicarea braconajului.

Disparitia meseriilor traditionale din cauze multiple (lipsa resurselor de materii prime, a competivitatii produselor, lipsa promovarii pe piete, lipsa pietei de desfacere, etc.).

Statia CFR nemodernizata inhiba turismul de tineret-un segment important de turisti!

Nu exista oferta gastronomica consacrata ca brand pentru localitate.

Lipsa unor dotari turistice corespunzatoare.

Infrastructura slab dezvoltata in transporturi si comunicatii.

Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice si pentru conservarea zonei protejate din centrele localitatilor.

Exista o neincredere si o lipsa de informatii in ceea ce priveste accesarea programelor europene de finantare pentru infiintarea de pensiuni turistice.

Lipsa de personal capabil sa elaboreze proiecte pentru finantari externe, la nivelul primariilor.

Necesitatea modernizarii drumului judetean Rosia-Orlat-Gura Raului-Rasinari pentru dezvoltarea turistica a zonei, precum si a drumului Orlat-Sibiel-Sacel.

Sunt cladiri neutilizate frecvent ce au aspectul exterior neatractiv si prezinta semne de abandonare.

Parcari insuficiente pentru autocare si pentru masini mici si astfel descurajeaza potentialii turisti.

Lipsa unor servicii turistice de baza(alimentatia publica-restaurante, etc).

Lipsa de dezvoltare a unei infrastructuri materiale turistice in raport cu cerintele turismului international competitiv.

Lipsa valorificarii superioare a resurselor naturale si antropice si crearea unor produse competitive(cresterea calitatii serviciilor).

Lipsesc spatiile verzi si facilitatile de recreere adecvate, moderne si civilizate.

Lipsa locurilor de petrecere a timpului liber- terenuri de joaca pentru copii, parcuri, localuri pentru tineri.

Oportunitati

-schimbari favorabile

-sanse favorabile

Posibilitatea de a atrage fonduri sctructurale.

Asocierea cu alte comunitati pentru realizarea de proiecte comune.

Proiecte private-"din cartierul Daia Noua"legate de dezvoltarea turismului pe cale ferata,etc.

Cadru natural

Pozitia favorabila a zonei in raport cu proiectele europene.

Atragerea de investitori locali an parteneriat public- privat privind accesarea de fonduri externe si guvernamentale pentru investitii in infrastructura de transport si in domeniu edilitar-gospodaresc.

Mediu

Programe comunitare de sustinere a protectiei mediului privind gestionarea deseurilor si epurarea apelor  uzate se pot accesa pentru rezolvarea acestor probleme.

Biodiversitatea mediului natural impune existenta unor arii de protectie a zonelor valoroase(monumente si rezervatii naturale).

Peisajul montan si deluros spectaculos, propice amplificarii si diversificarii turismului in toate formele lui.

Varietatea ecosistemelor, habitatelor si speciilor de plante si animale salbatice locale si punerea lor sub regim de ocrotire.

Populatia

Colaborarea stransa intre populatia zonei cu persoane emigrate in strainatate si infiintarea de societati cu capital mixt.

Existenta unor institutii guvermanentale sau organizatii neguvernamentale care se ocupa de pregatirea profesionala si reconversia foetei de munca

Agricultura

Promovarea si sustinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute sa protejeze mediul.

Industria

IMM-urile din zona se pot dezvolta datorita colaborarii Camerei de Comert cu parteneri din statele membre ale UE.

Turismul

Turismul rural si agroturimul se afla in faza de dezvoltare.Turistii sunt interesati de spiritualitatea rurala plina de originalitate, de cultura populara(datini si obiceiuri), de peisaje.

Existenta fondurilor structurale europene pentru dezvoltarea turismului rural.

Dezvoltarea activitatilor in zonele rezidentiale prin largirea ofertei de servicii investitorilor interni si externi.

Este oportuna o politica de marketing turistic agresiva practicata pe diverse canale.

Dezvoltarea turismului cultural, organizarea si promovarea unor evenimente culturale de importanta nationala.

Patrimoniul construit reprezinta baza de plecare pentru diversificarea turismului.

Dezvoltarea ecoturismului, dezvoltarea turismului de evenimente, reabilitarea patrimoniului cultural si istoric.

Pericole

-cerinte greu de realizat

-schimbari in dezavantaj

Orientarea investitiilor spre alte zone in functie de facilitatile oferite.

Nerespectarea Strategiei de Dezvoltare Locala.

Imposibilitatea de a atrage fonduri structurale, lipsa capacitatii de a intocmi proiecte eligibile.

Posibilitatea aparitiei unor situatii de forta majora, fenomene imprevizibile:

Inundatii,cutremure, care pun in pericol structuri antropice.

Lipsa unei strategii locale comune, inclusiv cu participarea dezvolttorilor locali in favoarea aparitiei si dezvoltarii de IMM, de pastrarea meseriilor traditionale si de dezvoltare a unui comert privat civilizat.

Promovarea insuficienta si lipsa de incredere a populatiei cu privire la valorificarea potentialului turistic si la creditele pentru investitii in turism de care ar putea beneficia.

Drumurile comunale nu sunt modernizate.

Drumurile comunale, sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerabila in general nesatisfacatoare.

Pe traseele drumului judetean sau pe cele comunale sunt sectoare afectate de fenomene ale naturii, cum sunt alunecarile de teren si inundatiile.

In cea mai mare parte drumul public ce traverseaza localitatile , viteza de circulatie este redusa pe anumite sectoare.

Reducerea consumului de apa potabila prin retehnologizarea sistemelor existente, reducerea pierderilor din retelele de apa prin contorizarea consumului de apa.

Exista pericolul distrugerii iremediabile a siturilor arheologice in lipsa cercetatorilor avizati.

Retelele de distributie sunt deficiente in electrificarea unor gospodarii din mediul rural, asigurarea iluminatului public in mediul rural, precum si de nesistematizarea retelelor rurale edilitare.

Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei si faunei din zonele declarate monumente ale naturii.

Legislatia instabila in perioada 2008-2012 datorita reformelor de adaptare a acquis-ului comunitar si administrativ teritoriala.

Criza mondiala a petrolului duce gradual la scumpirea carburantilor cu consecinte extreme in toate domeniile.

Turismul necontrolat duce la distrugerea florei si faunei din zonele protejate prin lege.

Riscul stabilirii de clauze nefavorabile la exportul de produse agricole.

Cap VI Toponimia satelor

Cap VII Resursele turistice

In satul Daia turismul dezvoltat turismul de agrement reprezentat de noul cartier, Daia Noua, un cartier rezidential de vile situat intr-o frumoasa livada de pomi fructiferi.Este de apreciat efortul administratiei locale de valorificare a acestui teren, pozitionat foarte generos pe pantele localitatii Daia, o asezare ce ar fi necesitat o sistematizare mai unitara din punct de vedere al infrastructurii si utilitatilor(apa, canal, curent electric si gaz).

A.Planul urbanistic general al Comunei Rosia

Planul este elaborat conform Legii 50/1991 analizandu-se urmatoarele componente:

-delimitarea intravilanului

-organizarea zonelor functionale

-potentialul uman

-populatia si aspectele sociale

-fondul construit

-organizarea circulatiei

-echiparea tehnico-edilitara

-protectia si conservarea mediului construit si natural

PUG-ul a fost aprobat prin Hotararea Nr. 35/2002 ulterior proiectantul recomandand aprofundarea planului de amenajare a teritoriului prin:

-elaborarea unor planuri urbanistice zonale pentru zonele de locuit propuse pentru parcelari de locuinte individuale

-definirea dreptului de proprietate asupra terenului in concordanta cu legile in vigoare.

B.Obiective turistice clasate istorice

Nr.crt,

Localitate

Denumire obiectiv

Datare

Situri arheologice

Sat Daia

Asezare rurala

Sec.II-III epoca romana

Monumente istorice

Sat Daia

Casa parohiala evanghelica

Sec XVI, 1900

Sat Daia

Casa nr.11

Sf. Sec.XVI

Sat Daia

Casa nr.12

Sec XVIII

Sat Daia

Ansamblul Bisericiievanghelice fortificate

Sec XIII-XVIII

Sat Daia

Biserica Evanghelica

Sec XIII-1500,1592,1778

Sat Daia

Zid de incinta cu turn-clopotnita

Sec XIII-XVII

C.Biserici

Biserica Buna Vestire-1937, Biserica "Sfantu Nicolae"-1935, preot Rotar Traian, cantaret bisericesc Radu Fronu.

Cap VIII Infrastructurile turismului

In prezent satul Daia este alimentat cu apa din puturile forate, reteaua de canal nu exista , in schimb exista retea de gaz si televiziune prin cablu.

Reteaua de alimentare cu apa s-a propus prin forarea unor puturi si alimentarea cu apa din acestea, avand lungimea de 6 metrii, diametru de 110 metrii avand o putere de 2 Kw si un rezervor de apa cu un volum de 18 mc.

Reteaua stradala in localitate este impartita astfel: strada principala avand o lungime de 1500 metrii, latime de 8 metrii si are 118 case, strada laterala avand o lungime de 1850 metrii, o latime de 6 metrii si 147 case.

Traseul drumului Judetean 106 care face legatura intre Sibiu si Agnita strabate localitatea Daia, avand aici o statie de autobus.

Cap IX Tipuri si forme de turism rural

Cap X Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Cap XI Concluzii generale

Cap XII Bibliografie

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, intocmit din incredintarea Asociatiei pentru Literatura Romana si Cultura poporului Roman, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan-Editia a II-a, Sibiu, 1919-Editura Asociatiunii, Tipografia Libertatea Orastie.

Colectia micromonografii locale,1999, editura Etape, Sibiu

Strategia de dezvoltare a comunei Rosia

Harti





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3422
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved