Monografia satului Daia - geografia tursmului

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea Geografia-Turismului

Monografia satului Daia

Introducere

Cap I Conditionari in pozitia geografica

A.Elemente geografico-teritoriale

a.Clima

b.Apele

c.Vegetatia si fauna

d.Geologie

e.Geomorfologie

f.Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Cap II  Determinari geoistorice in evolutia asezarilor rurale

A.   Repere in timp

Cap III Dimensiuni demografice

a.Structura populatiei dupa nationalitate

b.Miscarea naturala a populatiei Comunei Rosia in perioada 1990-1995

c.Miscarea migratorie a populatiei in Comuna Rosia

d.Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002

e.Populatia stabila dupa religie in anul 2002

f.Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in anul 2002

g.Gestionarea deseurilor

Cap IV  Invatamant si cultura

Cap V   Functiile geoeconomice actuale

A.Evolutia utilizarii terenurilor

B.Factorii de productie a Comunei Rosia

C.Cresterea animalelor

D.Resurse naturale

E.Strategii de dezvoltare :analiza indicatorilor S.W.O.T

Cap VI Toponimia satelor

Cap VII Resursele turistice

A.Planul urbanistic general al Comunei Rosia

B.Obiective turistice clasate istorice

C.Biserici

Cap VIII Infrastructurile turismului

Cap IX Tipuri si forme de turism rural

Cap X Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Cap XI Concluzii generale

Cap XII Bibliografie

INTRODUCERE

A vorbi in lumea de azi despre sat si despre biserica inseamna a pune in discutie doua realitati care, ambele, par din alta lume, mai altfel decat aceasta in care traim. Si, partial este adevarat.

Monografia nu poate sa ocoleasca declinul unor valori traditionale ale satului romanesc, bunele si sanatoasele obiceiuri crestine ale vietii la tara de altadata, un exod al satului spre orasele industrializate, cu dureroasa consecinta a disparitiei unor sate, cu schimbarea hartii geografice a tarii. Sunt cateva din accentele mai dramatice ale acestei scrieri, nu neaparat noi, si caracteristice evolutiei demografice generale a tarii. Dar tot in paginile acestei monografii gasim si motive de optimism, prin conlucrarea din totdeauna benefica a scolii cu biserica, a sublinierii rolului cultural si educativ , asa incat lectura ei ne da sentimentul tainic al sperantei in renasterea morala a satului romanesc.

Cercetatorul ,,urban,, se lasa prea usor ademenit de farmecul satului si al taranului, de pitorescul peisajului cautand nu de putine ori un discurs pastelat, scapandu-i faptele reale, obiective asa cum spunea foarte plastic Hegel ,,nu tot ce este familiar este prin aceasta si cunoscut,,.

Cap I Conditionari in pozitia geografica

Satul Daia esti strabatut de paralela de 45º48 latitudine nordica si meridianul de 24º1645, apartinand din punct de vedere geografic partii de sud a podisului Transilvaniei- respectiv al podisului Hartibaciului, aproape de limita cu depresiunile Fagarasului si Cibinului.

Relieful satului este deluros fiind strabatut pe directia NE-SV de raul Hartibaciu care este principalul colector al apelor din comuna Rosia si a paraurilor Vaii Daia.

Valea si lunca raului Hartibaciu reprezinta zona cea mai joasa ca altitudine de pe teritoriul satului Daia.

Comuna Rosia este formata din:

Rosia, resedinta comunei;

Casolt, sat situat la 5 km;

Cornatel, sat situat la 15 km;

Daia, sat situat la 4 km;

Nou, sat situat la 7 km;

Nucet, sat situat la 15 km.

Satul Daia se invecineaza la nord cu satul Nou, la sud cu satul Casolt, in partea de vest cu Municipiul Sibiu iar in partea de est cu satul Cornatel.

Cea mai apropiata statie CFR este statia Cornatel, pe linia ferata nefunctionala, in prezent. Linia ferata si podurile au fost declarate monumente istorice si vor fi integrate intr-un proiect regional in vederea reabilitarii si introducerea lor in circuitul turistic.

A.Elemente geografico-teritoriale

Intravilanul localitatii Rosia are o suprafata de 223,70 ha.Bilantul teritorial propus si in curs de avizare si aprobare este urmatorul:

Nr.crt Localitate		Categoria de teren	Supr. Conf. rol	Supr. Conf.Registru Agricol
	Daia	Arabil 453
		Fanet  121
		Livezi  57

a.Clima

Elementele climatice ale zonei nu se deosebesc de cele de pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali din depresiunile de contact care-i desparte de Podisul Transilvaniei.Regiunea are un climat de tip temperat continental cu influente oceanice manifestate prin temperaturi moderate si precipitatii bogate.In Daia clima este asemanatoare cu clima orasului Sibiu, fiind situate in aceeasi depresiune-Depresiunea Sibiului.

Clima este moderata,temperatura maxima fiind de cca 30ºC in lunile iulie, august iar cea minima -28ºC, -30ºC in lunile ianuarie, februarie.

Regimul ploilor este in general potrivit, ploile cele abundente cad in deosebi primavara si toamna.Datorita apropierii muntilor, primavara si uneori la inceputul verii ploile sunt insotite deseori de scaderi de temperatura.

Regimul termic

Temperatura medie anuala este de +8,5-9ºC,amplitudinea temperaturii medii anuale este de 23-24ºC,temperatura medie maxima(iulie)este de 19,6ºC,temperatura medie minima(ianuarie) este de -3,8ºC.

Temperatura medie pe anotimpuri si a sezonului de vegetatie:

-primavara:8ºC

-vara:18,3ºC

-toamna:8ºC

-iarna:-4,2ºC

-sezonul de vegetatie:15,6ºC.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne >10ºC este de 172 zile.

Numarul de zile pe an cu temperaturi medii diurne > 0ºC este de 230 zile.

Primul inghet apare in 11 noiembrie, iar ultimul inghet in 22 aprilie, limitele sezonului de vegetatie fiind in general din 20.04-20.10.

Umezeala relativa a aerului este: primavara 65%, vara 70 %, toamna 77%, iarna 80 %;media anuala 73%;media lunii iulie 69 %.

Durata perioadei de vegetatie este de 178 zile.Conditiile termice determina conditii de vegetatie aproape de optim pentru gorun, stejar, carpen si paltin.

Variatia temperaturilor maxime si minime au uneori influente negative asupra regenerarilor.

Temperaturile maxime din lunile de vara asociate cu perioade fara precipitatii pot avea efecte negative asupra cresterii dezvoltarii vegetatiei(produc seceta).

Iernile sunt moderate, chiar blande, cu o temperatura medie de -2ºC, durata medie a stratului de zapada fiind de circa 105 zile.Cand stratul de zapada este subtire, temperaturile scazute din acest interval (conjugate si cu alti factori-vant si pasunat) pot produce pagube in culturile tinere.

Precipitatiile

Precipitatiile medii anule in satul Daia sunt de 660 mm/an, cantitatea minima de precipitatii este de 470 mm/an, iar cea maxima este de 960 mm/an.

Sunt destul de numeroase lunile secetoase in care cantitatea maxima de precipitatii nu depaseste 80 mm/an.

Vanturile

Vanturile dominante sunt cele care bat din directiile N-E,S-V (Vantul Mare).Vantul dominant este denumit local "Muresan", cu frecventa medie de peste 18% constatandu-se o usoara sporire atat a frecventei cat si a intensitatii lui in lunile de primavara si vara.Mai rar apare in regiune"Vantul Mare" care uneori primavara grabeste topirea zapezilor deoarece este un vant cald.De asemenea din directia V si S-V in sezonul cald se face simtita prezenta unui vant cald si secetos numit "Austrul".

Viteza medie a vantului este de 3,1 m/s.

Frecventa medie a vantului pe directie si anotimpuri precum si viteza medie a vantului pe directii sunt redate in tabelul urmator:

Factor climatic	Anotimp	Directia vantului N N-E E S-E S S-V V N-V	Calm
Frecventa medie a vantului	Iarna Primavara Vara Toamna Anuala
Viteza medie	m/s

Trasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale si in special de relief.

b.Apele

Reteaua hidrografica a satului Daia este reprezentata prin paraul Vaii Daia.Furtunile sau aversele prelungite din timpul veri, nu imprima apelor cu caracter torential, au durata de obicei scurta si frecventa scurta.Alimentarea retelei hidrografice este mixta, atat din precipitatii cat si freactic.Scurgerile maxime se realizeaza primavara in lunile aprilie-mai iar minimele in lunile de toamna in lunile septembrie-octombrie.

In perioadele sarace in precipitatii, scade in mod vizibil debitul apelor, in timp ce ploile de lunga durata au tendinta de a-l creste, uneori brusc.Regimul hidrologic fiind influentat de conditiile fizico-geografice, este un regim hidrologic de tip de deal si podis, ce se caracterizeaza printr-o perioada cu ape mai mari provenite din topirea timpurie a zapezii, viituri provenite din ploile cazute in lunile mai-iunie, apoi o perioada stabila de ape foarte mici pana la sfarsitul toamnei, cand apar din nou ape mai mari.

Apa din precipitatii asigura necesarul de umiditate din sol, avand cu caracter percolativ.

c.Vegetatie si fauna

Varietatea formelor de relief, altitudinile, diversitatea vegetatiei, a florei si faunei formeaza cadrul natural variat si pitoresc de care beneficiaza localitatea.Plaiurile etajului deluros inferior, cu intinse pajisti pentru cosit si pasunat,beneficieaza de soluri brune de padure tipice sau podzolice, favorabile vegetatiei ierbii precum si culturilor (mai ales al cartofului).

In zona terenurilor agricole se gasesc soluri brune tipice si argilice pe care se cultiva cereale si legume si cresc pomi fructiferi.

In zona depresionara si in lungul vailor intalnim arborii de esenta moale,ca: salcia,plopul,arinul,pluta si rachita.

Tot aici sunt prezenti si arbusti ca:macesul, porumbarul,paducelul, alunul,murarul,cornul si plante ierboase ca: pipirigul, rogozul, papura s fanetele de lunca.

d.Geologie

Depresiunea Transilvaniei a luat nastere prin afundarea unui teritoriu foarte intins cuprins intre cele trei ramuri ale Muntilor Carpati; pe aceasta arie s-a intalnit un bazin de acumulare realizat prin boltirile si cutarile straturilor geologice. Conditiile in care a evoluat bazinul a deteminat paritia unor zone concentrice diferite.Astfel ,de la contactul cu ramura muntoasa carpatica si pana la valea Hartibaciului apare o zona clara si anume zona cutelor orientate de la E la V. Depozitele de cuvertura sunt de natura aluvial-fluviatila dealungul cursurilor de apa si de natura deluviala pe versanti (luturi, argile,marne, nisipuri, pietrisuri).

In aceste conditii geologice pe versantii cu panta mare apare pericolul eroziunii.

e.Geomorfologie

Varfurile cele mai importante sunt :Dealu Hula(611m) ,Varful Chirnogu(610m) si Dealu Viilor (553m).

Formele de relief au influenta asupra factorilor climatici (caldura,umiditatea,etc.) creand topoclimate specifice ,determinand in acelasi timp si profunzimea solului, grosimea orizontului de humus ,etc.Aceste influente se concretizeaza in bonitatea stationala care determina in final , productivitatea arboretelor.

Sursa.Forest Grup Proiect -Amenajamentul fondului forestier proprietate publica apartinand Comunei Rosia-Judetul Sibiu 2004.

f.Biodiversitatea si protectia mediului inconjurator

Aproximativ 18% din suprafata zonei este reprezentata de pajisti,20 % faneata, 38% padure si 25 % teren arabil.

Biodiversitatea floristica este amenintata, fragila si are mare nevoie de masuri specifice de conservare.

Potentialul cinegetic

Unitatea de baza I Rosia este parte a fondurilor de vanatoare, vanatul principal fiind :mistretul, capriorul iar cel secundar iepurele si specii de rapitoare:lupul, vulpea

Cap II Determinari geo-istorice in evolutia asezarilor rurale

Daia- Daia Saseasca, ung. Dolm ny, germ.Thalheim, raion Sibiu,reg. Brasov.

In anul 1327 satul Daia purta numele de Thalheim, in anul 1332 a purtat numele de Thalheym, 1372 Dalhem, 1374 Dalheim,1380 Dahely,1382 Dalheym, 1468 Dalum, 1492 Dolum, 1494 Dalhaym, 1500 Dalmar, 1501 Dalmon, 1506 Dalem, 1550 Dallija, 1733 D llya,1750 Dalya, 1805 Dolman, 1850 Dajje, 1854 Dolm ny, Thalheim,Daia.

Localitatea Daia a fost atestata documentar in anul 1327

In locul numit Paraut a fost cercetata o asezare eneolitica.

D.Popa aminteste aici un vicus roman care isi prelungeste existenta pana in sec IV.Aceasta se afla la NV de sat, in punctul Dupa Biserica.

Biserica luterana este o bazilica romanica de tipul scurt al celei din Cisnadioara.Aceasta are corul patrat cu absida si doua absidiole in fata navelor laterale, decrosate in grosimea peretilor rasariteni.Ea s-a pastrat relativ bine,schimbari suferind mai ales corul, dar si navele, care au fost boltite.Monumentul dateaza din prima jumatate a secolului XIII.

Fortificatia din jurul edificiului de cult este o curtina (portiune de zid care uneste flancurile a doua bastioane)   simpla, de plan oval, fiind executata in doua etape si din materiale diferite.

Zidul a fost mai intai din piatra, iar turnul clopotnita ce flancheza poarta este din caramida.El a fost ridicat pe fundatii mai vechi datate in jurul anului 1270.

A.Repere in timp

In a doua jumatate a sec XIII a fost construita si biserica evanghelica din Daia cu turnul asezat in partea de sud a bisericii, la cca 12 m, cu ziduri pe ambele laturi.Turnul are un plan patrat pe 4 nivele.Parterul este boltit cilindric, iar etajele superioare sunt despartite prin plansee de lemn.Cu mici modificari la galerii, turnul si zidurile se mentin in forma originala din sec. XIII.Biserica romanica a suferit modificari in perioada goticului, pastrand zidurile exterioare ale navei laterale, stalpii dreptunghiulari si corul de forma patrata.Lucrari de reparatii s-au facut in anii 1778 si 1888.

In prezent biserica este in stare  avansata de degradarea, mai pronuntata in partea de nord, unde sunt distruse finisajele interioare si exterioare.

In 1595 a fost construita casa taraneasca din Daia la nr.12, in prezent monument istoric.Pe fatada principala se afla o inscriptie, intr-un medalion, cu urmatorul text:"Renoviert durch Susanna Weiss 1958-gebaut 1595".

1914-1918 locuitorii din comuna au participat la primul razboi mondial,numarul eroilor cazuti a fost destul de mare, toti fiind ingropati in Cimitirul de Eroi din Dealul Daii.

1956, a inceput distributia de gaz metan in satul Daia si Cornatel, gazul metan fiind utilizat pentru incatzirea locala si la bucatariile gospodaresti existente.

Bibliografie: Registrul istoric al comunei Rosia, judetul Sibiu, intocmit pana la data de 1.05.1944 de notarul comunei Ioan Mihu, pus la dispozitia colegiului de redactie de conducerea Primariei Rosia.

Cap III Dimensiuni demografice

Recensamantul populatiei reprezinta o observare statistica totala, special organizata, in vederea cunoasterii numarului populatiei unei tari la un moment datsi a structurii acesteia dupa caracteristici demografice, social-culturale si economice.

Populatia din satul Daia la recensamantul din 1992 era de 745 locuitori iar la recensamantul din 2002 populatia era de 770 locuitori.

a.Structura populatiei dupa nationalitate

b.Miscarea naturala a populatiei comunei Rosia in perioada 1990-1995

c.Miscarea migratorie a populatiei in comuna Rosia

d. Populatia totala pe sexe la nivelul satului Daia in perioada 1992-2002.

e.Populatia stabila dupa religie in anul 2002

f.Cladiri si locuinte la nivelul satului Daia in 2002

Fondul locativ 2002

g.Gestionarea deseurilor

Protectia mediului include ca problematica si problema gestionarii deseurilor.In anul 2007 s-au facut pasi importanti in abordarea acestei probleme.Astfel Consiliul Judetean Sibiu a demarat intocmirea unui Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor.De asemenea Consiliul Judetean Sibiu, intrunit in sedinta publica la data de 9 august 2007 a luat Hotararea Nr.86 privind aprobarea participarii Consiliului Judetean Sibiu in calitate de partener la Proiectul "Gestionarea integrala a deseurilor menajere in 20 de localitati ale zonei Marginimii Sibiului" in cadrul programului Phare 2005.

Cap IV Invatamant si cultura

Scoala generala din satul Daia cu clasele I-VIII, director fiind Pop Letitia, in satul Daia exista gradinita cu program normal.

In sat gasim si camin cultural, oficiu postal.Dipsensar uman exista numai in comuna Rosia, activitatea se desfasoara intr-un imobil al Primariei Rosia, la nr.6.Medici:dr.Popescu Lidia, dr.Tichindelean Bianca, dr.Papusar Dana-stomatolog.

Infrastructura social-edicatie comuna Rosia

Cap V Functiile geoeconomice actuale

A.Evolutia utilizarii terenurilor

Mori existente in satul Daia , in totalitate particulari, aici fiindVanga Gheorghe.

In Daia livezi cu pomi fructiferi se intind pe cca 296 ha.

B.Factori de productie a Comunei Rosia

C.Cresterea animalelor

D.Resurse naturale

Cariera de pamant galben

Lac natural de cca 15000 mp

Nisipi de cariera-pentru pavarea strazilor

Nisip,pietris din raul Valea Daii pentru constructii

Argila rosie utilizata ca mortar in constructii, fiind inlocuitor al mortarului de var cu nisip.Se exploateaza in Hula la Daia.

E.Strategii de dezvoltare a ramurilor economiei;analiza indicatorilor S.W.O.T

Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent uitilizate metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei comunitati/ organizatii.SWOT este o modalitate de a  analiza pozitia unei comunitati/ organizatii sau a unui departament in relatie cu competitorii sai.

Cap VI Toponimia satelor

Cap VII Resursele turistice

In satul Daia turismul dezvoltat turismul de agrement reprezentat de noul cartier, Daia Noua, un cartier rezidential de vile situat intr-o frumoasa livada de pomi fructiferi.Este de apreciat efortul administratiei locale de valorificare a acestui teren, pozitionat foarte generos pe pantele localitatii Daia, o asezare ce ar fi necesitat o sistematizare mai unitara din punct de vedere al infrastructurii si utilitatilor(apa, canal, curent electric si gaz).

A.Planul urbanistic general al Comunei Rosia

Planul este elaborat conform Legii 50/1991 analizandu-se urmatoarele componente:

-delimitarea intravilanului

-organizarea zonelor functionale

-potentialul uman

-populatia si aspectele sociale

-fondul construit

-organizarea circulatiei

-echiparea tehnico-edilitara

-protectia si conservarea mediului construit si natural

PUG-ul a fost aprobat prin Hotararea Nr. 35/2002 ulterior proiectantul recomandand aprofundarea planului de amenajare a teritoriului prin:

-elaborarea unor planuri urbanistice zonale pentru zonele de locuit propuse pentru parcelari de locuinte individuale

-definirea dreptului de proprietate asupra terenului in concordanta cu legile in vigoare.

B.Obiective turistice clasate istorice

C.Biserici

Biserica Buna Vestire-1937, Biserica "Sfantu Nicolae"-1935, preot Rotar Traian, cantaret bisericesc Radu Fronu.

Cap VIII Infrastructurile turismului

In prezent satul Daia este alimentat cu apa din puturile forate, reteaua de canal nu exista , in schimb exista retea de gaz si televiziune prin cablu.

Reteaua de alimentare cu apa s-a propus prin forarea unor puturi si alimentarea cu apa din acestea, avand lungimea de 6 metrii, diametru de 110 metrii avand o putere de 2 Kw si un rezervor de apa cu un volum de 18 mc.

Reteaua stradala in localitate este impartita astfel: strada principala avand o lungime de 1500 metrii, latime de 8 metrii si are 118 case, strada laterala avand o lungime de 1850 metrii, o latime de 6 metrii si 147 case.

Traseul drumului Judetean 106 care face legatura intre Sibiu si Agnita strabate localitatea Daia, avand aici o statie de autobus.

Cap IX Tipuri si forme de turism rural

Cap X Modalitati de amenajare si optimizare a spatiului geografic

Cap XI Concluzii generale

Cap XII Bibliografie

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, intocmit din incredintarea Asociatiei pentru Literatura Romana si Cultura poporului Roman, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan-Editia a II-a, Sibiu, 1919-Editura Asociatiunii, Tipografia Libertatea Orastie.

Colectia micromonografii locale,1999, editura Etape, Sibiu

Strategia de dezvoltare a comunei Rosia

Harti