Podisul dobrogei

PODISUL DOBROGEI

A avut mai multe denumiri, printre care Scitia Minor-denumire data de greci ; Dobrogile-dupa numele unui guvernator Dobrogi ; Platforma dobrogeana, Podisul Dobrogei, Podisul Dobrogei de nord, centrale si de sud.

Asezare - ocupa 4% din suprafata Romaniei in sud-estul tarii si are ca unitate invecinata culoarul Dunarii in nord si vest, Marea Neagra in est, in sud Podisul Prebalcanic, limita sudica este limita conventionala.

LIMITELE

- geologice - depasesc unitatea podisului inspre sud si spre est, coincid cu cele geografice in vest si sunt date de falia Dunarii, in est limita geologica este data de flexura podisului, in nord limita coincide cu cea geografica cu falia Sfantu Gheorghe dincolo de care se desfasoara Depresiunea nord-dobrogeana tectonica.

- geografice - au caracter sinuos, la est urmareste linia tarmului fiind foarte sinuasa in portiunea de tarm jos si fiind aproape rectiliniu in portiunea de tarm inalt.

Limitele se caracterizeaza prin :

- diferenta de circa 100 m in sud si de circa 250 m in nord

- versantia abrupti

- modificarea tipului de relief

- versanti abrupti de tipul falezei in est

- caracteristici demografice.

In general aspectul Podisului Dobrogei este de dealuri si podisuri joase, exceptie facand in vest unde exista o trecere lina catre lunca Dunarii.

Alcatuirea geologica

Exista un fundament care reprezinta o unitate de platforma, varsta fundamentului este proterozoic si mezozoic in nord, fundamentul a rezultat prin sudarea a trei subunitati : sud, centru si nord.

In proterozoicul inferior s-a format un geosinclinal in actualul spatiu al Dobrogei de sud.In acest geosinclinal prin orogeneza kareliana, sedimentele s-au cutat si metamorfozat, in urma acestei orogeneze formandu-se un relief exondat in Dobrogea de sud.Geosinclinalul s-a mutat in nord unde urma sa se formeze Dobrogea centrala si de nord.

Proterozoicul superior s-a caracterizat prin orogenezele baikaliana si caledonica.Prima orogeneze a dus la fragmentarea in blocuri a Dobrogei de sud.Orogeneza caledonica cuteaza, metamorfozeaza si exondeaza Dobrogea centrala.

Dobrogea de sud are in fundament gneise si sisturi cristaline dure, in Dobrogea centrala apar sisturile verzi.Limita dintre cele doua orogenuri este data de o falie imensa: Falia Palazu sau Falia Peridobrogeana.

In paleozoic orogeneza hercinica este carcterizata prin ridicarea Dobrogei de sud si centrale, prin cutarea si metamorfozarea sedimentelor din geosinclinalul Dobrogei de nord si prin formarea orogenului hercinic ; dezvoltarea de magmatite de tipul granitelor de la Turcoaia, amfibolite in Muntii Macin.

Miscarile Kimerice vechi se caracterizeaza prin formarea de bazine de sedimentar in aria Tulcea unde se depun conglomerate, gresii si formarea de roci diabazice.

Mezozoic si neozoic - cand miscarile alpine le-a afectat mai mult pe verticala in zona Babadag - s-a format un sinclinoriu care a dus la formarea de depozite sedimentare.

Dobrogea de nord este formata din trei unitati rigide cu lasari sau ridicari diferentiate.Aceste miscari au dus la exondari diferite in timp si la acumulari total diferite de la o unitate la alta ; unitatea este formata dintr- un fundament aparte si o cuvertura sedimentara specifica.

Ciclurile de sedimentare

In dobrogea de sud :

a) paleozoic - cand s-au depus cuartite care au provenit din Platforma Moesica si Platforma Moldoveneasca.Aceste depozite au fost exondate si nivelate in miscarile hercinice si kimerice ;

b) ciclul jurasic in care au loc depuneri de roci carbonatice.Si acestea au fost exondate si nivelate ;

c) ciclul cretacic cand se depun conglomerate, gresii, calcare provenite din orogenul Dobrogei centrale si de nord ;

d) ciclul paleogen cand se depun calcare, argile.Si acestea au fost exondate si nivelate ;

e) ciclul moicen cu sedimente specifice miocenului : argile, marne, gresii, nisipuri.

f) ciclul pliocen - marne, nisipuri.Ultimul strat de sedimente este cel reprezentat de loess.

In Dobrogea centrala :

- ciclul jurasic cu roci carbonatice exondate si nivelate ;

- ciclul cretacic care are legatura cu cel din Dobrogea de sud.

In dobrogea de nord sedimentarea este discontinua, sedimente doar in est si sud :

- ciclul jurasic in zona Tulcea, sedimentare in niste sinclinale;

- ciclul cretacic in zona Babadag.

In Dobrogea exista un mozaic petrografic format din toate tipurile de roci: argile, cuartite, conglomerate etc.Cea mai lunga evolutie dintre toate podisurile Romaniei.In Dobrogea de sud, exista acel soclu karelian peste care s-au depus sedimente in structura tabulara cu flexuri datorita jocului pe verticala ; in dobrogea centrala sprecifice sunt sisturile verzi sub forma anticlinorilor si sinclinorilor iar sedimentarul are o structura care modeleaza fundamentul.

In Dobrogea de nord sprecifice sunt rocile hercinice iar sedimentarul are orientare nord, sud-est conform faliilor din orogenul hercinic.

Neotectonica se caracterizeaza prin miscarile din timpul cuaternarului, sunt slabe in est si nord si din timpul holocenului care se caracterizeaza prin ridicari in sud-vest.Aceasta ridicare se datoreaza inaintarii placii Marii Negre spre nord-vest.

Relieful

Este una din unitatile cele mai joase dintre podisurile Romaniei -125 m. Energia de relief este maxima in nord si vest (200-300m), energia vailor principale este de 100 m iar in partea de sud energia de relief este 50 m. Fragmentarea este de 2-3 km/km - fragmentare torentiala.

Structura orohidrografica se carcterizeaza prin doua aspecte : o cadere dubla dinspre nord si sud spre centru si respectiv neconcordanta dintre cumpenele de apa si linia marilor inaltimi.Interfluviile au trei caracteristici :

- in nord se regasesc sub forma de culmi rotunjite pe conglomerate, gresii. Uneori aceste culmi sunt gefate chiar pe granite .Interfluvii sub forma de creste pe cuartite : Culmea Pricopanu ;

- maguri rotunjite si sei adanci pe roci sedimentare.

In sud si centru interfluviile sunt sub forma de platouri intinse si inguste, spre vest catre Dunare, spre sud catre Carasu si in Bazinul Casimcei.

- inselberguri care se dezvolta pe roci magmatice, calcare si predomina in nord-vest si nord-est.

Vaile sunt de doua tipuri :

- in nord sunt tributare Marii Negre

- in sud tributare Dunarii.

O caracteristica a vailor este ca bazinele hidrografice sunt formate din doua sectoare: unul de obarsie cu vaiugi, viroage, in aval de obarsie un culoar foarte larg care se termina cu limane sau lagune fluviatile.In cadrul acestui culoar obarsia propriu-zisa este foarte mica si se numeste șelff.

Versantii au forme in functie de roca.Se diferentiaza :

- abrupturi care se termina prin pedimente si glacisuri ;

- pante reduse pe rocile cu rezistenta mica.

Trepte de relief :

suprafata de nivelare

Luncile ocupa 80% din vai si in general au latime de 150 m pana la 1 km. Panta este redusa uneori pana la 0,1 m/km, depozitele de lunca sunt groase - pot ajunge la 20 m, predomina depozitele de versant.In sectorul inferior se formeaza limanuri fluviatile in sud-vestul si nord-vestul Dobrogei si fluvio maritime in est, s-au format in ultima perioada de transgresiune (cea valaha). Limanurile reprezinta sursa pentru irigatii iar Valea Carasu a reprezentat traseul canalului Dunare-Marea Neagra.

Modelarea actuala :

Cauze :  diversitatea petrografica

varietatea pantelor

conditiile climatice

Efecte : procesele de siroire

torentialitate

spalare in suprafata cu indepartarea orizonturilor de sol

tasare si sufoziune

prabusiri si surpari in sectoarele de faleza.

Relieful structural si petrografic :

- vaile axate pe sinclinal : Luncavita

- vai pe anticlinal : Valea Alba

- depresiuni pe anticlinal

- vai pe contacte litologice si vaile tectonice : Peceneaga

- depresiuni tectonice : Nalbant, Cerna

- culmi alungite si martori de eroziune in Dobrogea de nord : Varful Turcoaia, Culmea Greci

- creste arcuite pe sisturi cuartoase : Culmea Pricopanului

- exocarstul care se gaseste sub forma de campuri pe lapiezuri in calcare jurasice si triasice : Dealurile Tulcea si Podisul Babadag

- dolinele : Depresiunea Cerna-Mircea Voda, Negru Voda

- cheile si canaralele: Canaraua Olteanu, Canaraua Harsova, Canaraua Chei

Endocarstul este specific Podisului Dobrogei de sud si putin din sudul Dobrogei Centrale : Pestera Movile.

Carstul fosil este specific Dobrogei de sud si se identifica la diverse adancimi

CLIMA

Este un climat continental cu nuanta de excesivitate care se incadreaza in climatul de campie, exceptie in nord si nord-vest unde climatul este deluros sub 500 m.

Caracteristici :

- radiatie solara de 125 kilocal/cm/an

- durata de stralucire a Soarelui 2200-2500 ore

- deschidere spre toate punctele cardinale

- vecinatatea Marii Negre

- existenta baltilor Dunarii si a Deltei Dunarii ce impune variatii regionale

- prezenta topoclimatelor de padure, specifice regiunilor calcaroase, topoclimat rezultat in urma prezentei suprafetelor acvatice .

Topoclimatul de dealuri joase : temmperatura medie este de 10sC, zile cu inghet-circa 100 anual, precipitatii-550 mm.

Topoclimatul de podis jos :deficit de umiditate - 300 mm anual, temperatura medie anuala este de 11sC, circa 80 de zile cu inghet anual, circa 450 mm precipitatii.

Topoclimatul de litoral se resimte la 5-10 km de tarm, temperatura medie anuala este de 11, 2sC, circa 70 zile cu inghet anual, circa 450 mm anual de precipitatii si un numar de 15 zile cu ninsoare.

Fenomene meteo

- ceata timpurie

- chiciura tarzie pentru ca exista deficit de umiditate in aer

- lapovita

- furtuni dese.

APELE

- influentele retelei hidrografice sunt determinate de climat si in special de precipitatiile neuniforme

- influentele sunt date de rocile permeabile cu grosimi mari care determina un sistem subteran de curgere (nivele de carstificare - zona endoreica Podisul Negru Voda

- factorul antropic prin sistemele de irigatii construite

- panzele de apa se regasesc in deluvii care sunt reduse, discontinuu si fluctuante.

Stratele de adancime se regasesc in nivelele calcaroase, au debit bogat, sunt carbonatate si au caracter artezian.Izvoarele mezotermale si cele termale : Harsova.

Reteaua hidrografica : exista un sector endoreic in sudul Podisului Dobrogei, in Podisul Negru Voda raurile sunt scurte - circa 50 km, au un caracter intermitent, la viituri au caracter torential, se produc inundatii de foarte scurta durata, aceste vai se numesc seluri.

Alimentarea este exclusiv pluviala, alimentarea intr-o proportie mica poate fi facuta si subteran ; debitele sunt foarte mici, cel mai mare este la Casimcea - 1 m/s, regimul scurgerii are un maxim in iunie-iulie si un altul in noiembrie.Raurile din zona carstica sunt seci si din punct de vedere al chimismului sunt puternic carbonatate.

Lacurile

Limanele s-au dezvoltat in vest si est in special in sudul Podisului.Ca lagune in nord : Oltina, Tasaul, Tabacaria, Agigea, Techirghiol.Salinitatea apelor este crescuta si exista un maxim de 95 gr/l in Techirghiol.

Vegetatia si fauna se caracterizeaza prin puternice influente antropice (culturi agricole).Apartine la doua provincii biogeografice : pontica in nord si sud, moesica in sud-vest.

Factorii repartitiei vegetatiei :

- 400m diferenta de nivel

- conditiile climatice cu deficit de umiditate

- evolutia vegetatiei din pliocen si cuaternar

- prezenta Marii Negre

Padurea ca arie de dezvoltare : Muntii Macin, Babadag, Casimcea, sud-vestul Dobrogei.compozitie : elemente submediteraneene, balcanice, orientale, caucaziene si mediu-europene.Alcatuire : in nord etajul mezofil de tip balcanic ; gorun, tei, carpen ; in centru etajul xeroterm sau mediteranean ; tei, stejar, frasin si carpen ; in sud in Podisul Oltinei se regasesc ambele etaje dar amandoua se caracterizeaza prin prezenta carpenului si frasinului.Fauna : caprior, mistret, reptile, broasca testoasa.

Silvostepa si stepa ocupa cea mai mare parte din Podisul Dobrogei si reprezinta o silvostepa secundara .Silvostepa se regaseste in treapta de 100-150 m in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, Niculitel, Casimcea.Alcatuire : stejar pufos, artarul tatarasc si palcuri de arbusti ; mojdrean,carpinita, paducel ; in sud-vest silvostepa este formata din steajr pufos, frasin, carpen, alun turcesc.

Stepa : sub 100 m altitudine, speciile pontice ocupa 25% : pelin, colilie.Fauna : popandau, iepure, vipera cu corn.In cadrul padurilor se gaseste o reptila (balaurul dobrogean).

SOLURILE apartin provinciei est europene - danubiano-pontice.Factorii care determina formarea solurilor :clima, etajarea, roca.

Molisolurile ocupa cea mai mare parte a podisului si cele mai reduse ca suprafata sunt solurile intrazonale.Solurile brune argilo-iluviale se dezvolta la peste 250 m altitudine, au fertilitate buna pentru paduri, sunt utilizate si in pomicultura - visin, cires, cais.

Molisolurile sunt impartite in cernoziomuri cambice si cernoziomuri carbonatice.Cele cambice la 150 m sunt utilizate in cultura cerealelor, iar cele carbonatice se gasesc sub 120 m, sunt foarte fertile, necesita irigatii in Podisul Negru Voda.

Molisoluri balane se regasesc in Depresiunea Nalbant in vecinatatea complexului lagunar pe latura vestica a Podisului Dobrogei si sunt favorabile culturii cerealelor.

Rendzinele se regasesc in Podisul Dobrogei Centrale si in Podisul Dobrogei de nord.

Solurile intrazonale : hidromorfe, (in vecinatatea lagunelor in vestul Muntilor Macin ; apar erodisolurile si litosolurile in Culmea Pricopanu si in Muntii Macin.