Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului este unul dintre cele mai atragatoare locuri din Carpatii romanesti, atat datorita reliefului cu pereti calcarosi verticali, cu brane si polite suspendate, cu creasta ce urca in medie la 2000 m, cat si faptului ca adposteste o multitudine de specii de plante si animale cu valoare de endemite carpatice. Toate acestea atrag iubitorul de frumuseti naturale si ofera cercetatorului o bogatie de nebanuit in ceea ce privesc posibilitatile de cercetare.

Inca din primii ani de cand si-a inceput activitatea Comisia Monumentelor Naturii in Romania (1930), acest teritoriu a fost supus masurilor de ocrotire. Astfel, in 1938 a fost infiintata rezervatia Piatra Craiului Mare ce apartinea administrativ de judetul Brasov. In 1965, in lucrarea "Monumente ale naturii din Romania", E.Pop si N.Salageanu precizeaza ca: " Rezervtia Piatra Craiului Mare, cuprinde in intregime versantii nordici, nord-vestici si vestici precum si creasta Pietrei Craiului Mare. Ea a afost instituita in scopul ocrotirii florei specifice, cat si efectivului numeros de capre negre ce populeaza versantii mentionati". In deceniile ce au urmat infintarii rezervatiei, masurile privind protectia naturii in acest masiv s-au diversificat.

Rezervatia naturala Piatra Craiului Mare infiintata in 1938, cu o suprafata de 440 ha, a fost destinata in principal ocrotirii endemitului carpatic Dianthus callizonus, ca unica statiune pe glob a acestei specii.

In 1971 rezervatia s-a extins la 3700 ha, in continuare s-a realizat un proiect de infiintare a unui parc national, fapt ce s-a materializat la 1990 prin Ordinul Ministerului Mediului Apelor si Padurilor Nr. 7.

Lucrari recente despre conservarea naturii in Romania includ Piatra Craiului printre parcurile nationale cu statut provizoriu(V.Cristea, 1995).

Parcul National Piatra Craiului cu o suprafata de 14800 ha, apartine administrativ la doua judete Arges si Brasov si a fost inclus in "List of protected areas in Romania(1935-1991)" (N.Toniuc& al., 1992), la categoria II conform clasificarii si categoriilor IUCN, categorie ce corespunde parcurilor nationale.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-sectiunea a III-a-zone protejate, mentioneaza Masivul Piatra Craiului printre parcurile nationale.

Uniunea Internatioala pentru Conservarea Naturii (IUCN) are sase comisii in subordine, una dintre cele mai importante fiind CNPPA (Comisia pentru parcuri nationale si arii protejate).

In 1994, una din publicatiile IUCN, "Guidelines for Protected Area Management Categories", au fost mentionate pricipalele obiective al managementului ariilor protejate pentru toate categoriile de arii protejate, inclusiv pentru parcul national. Parcul national reprezinta o arie protejata gestionata in special pentru protectia ecosistemelor si recreatie, respectiv o suprafata naturala de uscat sau mare, cu urmatoarea destinatie:

-sa protejeze integritatea ecologica a unuia sau mai multor ecosisteme, pentru prezent si pentru generatiile viitoare;

-sa excluda exploatarea sau alte ocupatii adverse scopurilor pentru care aceasta arie a fost destinata;

-sa asigure fundamental pentru activitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale, si pentru vizite, toate acestea trebuind sa fie compatibile cultural si cu mediul inconjurator.

In acest sens, cel mai important este ca aria protejata sa fie gestionata astfel incat sa fie asigurata protectia si mentinerea biodiversitatii pe termen lung.

Consideram ca suprafata destinata Parcului National Piatra Craiului corespunde din acest punct de vedere cu atributul ce i s-a conferit, in acelasi timp, pe acest teritoriu s-au pus in evidenta, prin studiile efectuate in ultimele decenii, acele valori care trebuie conservate pentru existenta lor viitoare. Printre aceste valori se poate mentiona ca Piatra Craiului este un exemplu reprezentativ de regiune naturala unde speciile de plante si animale, habitatele si siturile geomorfologice sunt de o importanta speciala spirituala, stiintifica, educationala, recreationala si cu semnificatie turistica.

Asa cum se mentioneaza in "Strategia nationala si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si utilizarea durabila a componentelor sale"(1995), in masivul Piatra Craiului exista paduri virgine valoroase care pot fi considerate exemple de paduri existente odinioara in Europa si pot reprezenta o importanta rezerva biologica si de model pentru restaurarea padurilor din alte parti ale Europei. Acestea sunt reprezentate de : padure de molid(1932 ha) si padure de amestec de fag cu conifere(1459 ha).

Suprafata destinata protejarii in Piatra Craiului este destul de mare pentru a contine mai multe ecosisteme intregi, nealterate de ocupatiile curente si de exploatarile umane. Pe de alta parte, aproximativ 2/3 din aceasta suprafata este, si poate fi planificat(prin masuri manageriale corespunzatoare) sa ramana in starea ei naturala.

Mentionam cateva elemente care constituie si obiective ale managementului ariilor protejate care cuprind: cercetarea stiintifica, protectia vietii salbatice, conservarea speciilor si a diversitatii genetice, mentinerea unor servicii destinate mediului inconjurator, protectia caracteristicilor culturale si naturale specifice, turismul si recreerea, educatia, folosirea rationala a resurselor din ecosistemele naturale, mentinerea atributelor culturii si traditiei locale.

Un element caracteristic al peisajului geografic este relieful carstic, a carui formare a fost favorizata de prezenta calcarelor. Dupa "Catalogul sistematic al pesterilor din Romania, 1982"(C.Goran, 1982), in Piatra Craiului a fost mentionat un numar de 161 pesteri catalogate, dintre care 158 sunt formate in calcare, iar trei in conglomerate. In ceea ce privesc dimensiunile, 105 pesteri au dezvoltare de peste 10 m. Dintre acestea se remarca Pestera Ursilor si Pestera Dambovicioara, la care se adauga doua avene importante, Avenul din Grind si Avenul din Vladusca.

Zona carstica Dambovita-Dambovicioara, cu complexul de chei si pesteri, situate pe o suprafata de 2000 ha, este declarata cu regim de protectie, prin Hotararea nr 18/1994 a Consiliului Judttean Arges. Cateva trasaturi caracteristice ale acestei zone sunt prezentate in lucrarea "Rezervatii si monumente ale naturii din judetul Arges V. Alexiu& al., 1998).

Flora bogata a masivului cuprinde pe langa endemitele carpatice, si raritati floristice, multe cu statut de monumente ale naturii, dintre care amintim: garofita Pietrei Craiului(Dianthus callizonus), floarea de cott(Lentopodium alpinum), ghintura galbena(Gentiana lutea), sangele voinicului(Nigritella rubra), bulbucii(Trollius europaeus), iedera alba(Daphne blagayana), tulichina(Daphne cneorum), smirdarul(Rhodendron myrtifolium), tisa(Taxus baccata), s.a.

De asemenea, dintre animalele ce traiesc in Piatra Craiului sunt ocrotite: capra neagra(Rupicapra rupicapra), rasul(Lynx lynx), cocosul de munte(Tetrao urogallus), fluturasul de stanca(Tichodroma muraria), corbul(Corax corax), vipera(Vipera berus), etc. Toate aceste specii de animale sunt mentionate in Anexa II din Directiva nr. 92/43/CEE din 21 mai 1992 a Consiliului Uniunii Europene("Directiva asupra conservarii habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice"), cu statut de specii pentru care trebuie infintate zone protejate in vederea ocrotirii lor.

Latura nordica si mai ales vestica a masivului, fiind mai greu accesibila si ferita de pasunatul oilor, pastreaza mai bine specificul florei si faunei. Pe latura estica, vegetatia este mai prejudiciata din cauza pasunatului, de aceea ca o masura pentru protejarea acesteia, ar fi restrangerea pasunatului si redirectionarea lui spre zone situate la limit sau in exteriorul parcului national.

Pe de alta parte, lipsa surselor permanente de apa la altitudine mare, precum si peretii verticali si specificul crestei, determina ca circulatia turistica sa fie mai redusa in Piatra Craiului, comparativ cu alte masive din Carpati. Configuratia reliefului face ca acest masiv sa nu se preteze la amenajari speciale, de mare confort. De cele mai multe ori, vara, in jurul cabanelor, turistii instaleaza corturi, iar vegetatia este afectata in special prin taierile arborilor pentru focuri de tabara. . Organizarea si controlul turismului in parcul national, desi intampina unele dificultati, sunt absolut necesare si trebuie sa fie conforme cu obiectivele de management ale parcurilor, pentru ca masivul sa reprezinte un loc de recreere pentru toti turistii.

Traditia poporului roman se reflecta intr-un mod particular prin legendele care dezvolta imaginatia si starnesc dorinta de a vedea locuri despre care se povestesc fapte atat de frumoase. Masivul Piatra Craiului isi are legendele lui, care sunt spuse, de cele mai multe ori, seara la cabane, cand se strang oamenii de varste diferite, preocupari diverse, dar pe care ii uneste dragostea pentru munte.

I.      DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICA SI GEOLOGICA

1. SCURT ISTORIC AL CERCETARILOR FIZICO-GEOGRAFICE SI GEOLOGICE

Geograful francez Emmanuel de Martonne(1907), in urma unui studiu aprofundat asupra morfologiei Carpatilor Meridionali, a prezentat astfel aparitia Pietrei Craiului in ansamblul montan din care face parte:" Accidentul morfologic principal il constituie creasta calcaroasa a Pietrei Craiului, culminand la 2241 m.Ea contrasteaza cu formele masive ale Bucegilor si Iezerului, de la care a imprumutat directia SV-NE si carora le opune eleganta profilului ei indraznet".

Fiind situata in apropierea zonei de curbura a arcului carpatic, grupa Bucegi-Piatra Craiului a starnit interesul inca din secolul trecut, perioada in care s-au facut o serie de aprecieri cu privire la geologia masivului (B.Hauer, 1863). La inceputul secolului nostru, este intocmita prima harta a masivului de catre E. Jekelius in 1938.

Studiile cu privire la cele doua grupari muntoase, Carpatii Orientali si cei Meridionali au fost cuprinse in lucrarile unor renumiti geografi si geologi, iar cu privire la morfologia, geneza si evolutia grupei Bucegi-Piatra Craiului, trebuie mentionate lucraile lui N.Orghidan(1931, 1936) si V. Mihailescu(1946).

Prima lucrare de mare importanta mai mare privind morfologia si geologia Pietrei Craiului este realizata in 1943 de N.Oncescu, care de altfel a constituit subiectul unei teze de doctorat:"La region de Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique". Ulterior au avut contributii importante V. Micalevich-Velcea(1961) si I. Popescu(1967).

Generic, masivul a fost calificat drept un "accident tectonic pozitiv V. Mihailescu, 1963) si impreuna cu inversiunea de relief, intalnita mai rar in Carpati (V.Micalevici-Velcea, 1961), a avut ca rezultat creasta tip "Piatra Craiului". Spatiul care include masivul reprezinta o arie de interferenta a Carpatilor Meridionali si a Carpatilor Orientali.

Cercetarile personale impreuna cu toate aceste contributii au fost adunate si analizate foarte recent intr-o lucrare de sinteza reprezentata de teza de doctorat a lui T. Constantinescu:"Masivul Piatra-Craiului. Studiu geomorfologic" 1994), care a fost structurata pe trei parti: individualitatea geomorfologica a masivului, geneza si evolutia masivului si principalele tipuri de relief.

2. DELIMITAREA TERITORIULUI CERCETAT

Masivul Piatra Craiului a impresionat de multa vreme prin pitorescul peisajului sau ce ii confera in acelasi timp caracterul de unicitate. Particularitatea reliefului a generat specificul florei deoarece succesiunea modificarilor geologice a determinat etape succesive in compozitia floristica pana s-a ajuns la flora si vegetatia actuala.

T. Constantinescu (1994), considera grupa Montana Bucegi-Piatra Craiului ca subunitate geografica a Carpatilor Meridionali. Masivul este situat intr-o regiune puternic fragmentata, cu Depresiunea Barsei la N, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele(unitate cu 400-800 m mai coborata) la E, iar in imediata vecinatate, una dintre cele mai inalte masive din tara: Muntii Fagaras si Iezer la V, Masivul Bucegi la E si spre SE Masivul Leaota.

Teritoriul asupra caruia ne-am oprit pentru studiu este cuprins intre 45 grade 34 minute si 50 secunde latitudine nordica in N pana la 45 grade 24 minute si 45 secunde latitudine nordica in S si 25 de grade 11 minute si 00 secunde longitudine estica in V pana la 25 grade 18 minute si 40 secunde longitudine estica in E si se intinde pe o suprafata de 100 km patrati.

Limitele teritoriului cercetat sunt in cea mai mare parte limitele naturale pe care se intinde masivul. Limita estica separa Piatra Craiului de Culoarul Rucar-Bran prin vaile Raul Zarnestilor-Vladusca, pe o lungime de 3.4 km, si Valea Seaca; limita nordica desfasurata pe o distanta de 19.5 km este reprezentata de Valea Barsa Mare; limita vestica incepe de la Valea lui Calinet pe Valea Tamaselului(4.5 km) pana la Muntele Tamasului ce face legatura cu Muntii Fagaras, iar limita sudica este reprezentata de confluenta vailor Dambovitei cu Dambovicioara.

Creasta stancoasa, marginita de abrupturi mai ales in partea vestica, cu o lungime de cca 25 km si o orientare NNV-SSE, incepe cu varfuri ce au putin sub 1800 m(Piatra Mica-1791 m), apoi Turnu-1923 m, Padina Popii-1936 m, Ascutit-2117 m, Timbalul Mic 2172 m la care se mai adauga inca cateva culminand cu Vf. Piscul Baciului (Vf. La Om, Vf. Baciului) ce are altitudinea cea mai mare 2238 m, dupa care inaltimile incep sa scada spre sud(Grind-2209 m, Lespezi-2098 m, pana la Pietricica 1763 m). Valea Crapaturii desparte Piatra Craiului Mica de Piatra Craiului Mare si reprezinta un loc unde abunda specii de plante oreofile care se mai intalnesc doar in putine statiuni din masiv si un numar impresionant de endemite pe o suprafata foarte restransa.

CARACTERIZAREA GEOLOGICA

Masivul nu prezinta o prea mare varietate litologica fiind alcatuit in principal din doua tipuri de roci:conglomeratele(56.2%) si calcarele (39.5%).

Precizari recente( T.Constantinescu, 1994) au fost facute in ceea ce privesc caracteristicile morfogeologice ale masivului. In principal, creasta este formata din calcare tithonice recifale, insa, o trasatura specifica masivului o constituie morfologia diferita a celor doi versanti. Versantul vestic este constituit in exclusivitate din calcare mai ales kimmeridgian-tithonice, in timp ce pe versantul estic se remarca doua sectoare morfolitologice: superior calcaros ce este intens fragmentat, cu o declivitate(inclinare) mare ce impiedica fixarea speciilor de plante, si inferior, conglomeratic (conglomerate aptian superioare), cu o declivitate mult mai mica si acoperit in general de soluri pe care se poate dezvolta o vegetatie corespunzatoare. In acest fel, morfologia diferita a celor doi versanti evidentiaza o vegetatie deosebita mai ales din punct de vedere structural, in ce priveste frecventa si intinderea asociatiilor vegetale. In ceea ce priveste flora, sunt putine diferente calitative, mai evidente fiind cele cantitative la speciile care sunt prezente in putine statiuni pe cuprinsul masivului.

In partea nordica, intre Valea lui Calinet si Valea Crapaturii, la baza masivului sunt depozite de calcare tip Dogger, in continuare, spre Valea Barsei, sisturi cristaline(seria de Cumpana). In zona Prapastiilor Zarnestiului reapar calcare tihtonice iar pe versantul dinspre Raul Mare sunt prezente conglomerate aptian superioare. Tot conglomerate, darvracono-cenomaniene, sunt si pe Muntele Magura si Valea Curmaturii.

Prezenta calcarelor in asa de mare masura reliefeaza existenta unui relief carstic bine reprezentat(chei, pesteri, avene).

Fiind o creasta calcaroasa inalta, cu o medie a varfurilor cuprinsa intre 1900-2000 m, cu caracter unitar, Piatra Craiului a fost supusa intens modelarii periglaciare din ultima parte a pleistocenului(G.Posea&al., 1974). In fazele cu climat rece, in afara etajului afectat de glaciatie, modelarea se realiza sub impulsul proceselor periglaciare: gelivatia si nivatia, procese ce au continuat modelarea crestelor carpatice si in fazele interglaciare. In aceste perioade de framantare geologica si variatie a climatului au luat nastere creste ascutite, turnuri, ace, panze, conuri de grohotis, o mare parte din ele se pot vedea si astazi in masiv (Acul Crapaturii, Turnurile Dianei, Marele Grohotis, Coltii Chiliilor, s.a.).

Dintre rezultatele acestei modelari a crestelor carpatice, care a continuat si in fazele interglaciare, cele mai importante din punctul de vedere al raspandirii florei si vegetatiei actuale, sunt grohotisurile(mobile, semifixate si fixate). Prezenta lor face posibila existenta unor asociatii vegetale caracteristice acestor formatiuni, care se afla intr-o dinamica determinata de mobilitatea generala a grohotisurilor.

Piatra Craiului prezinta trasaturi caracteristice si in ceea ce priveste stratificatia si pozitia stratelor. Cea mai mare parte a masivului reprezinta un flanc de sinclinal proeminent, o unitate monoclinala, cu caracter de hogback in N si de cuesta in S. De asemenea prezinta forme structurale secundare cu dimensiuni foarte variate: hogbackuri secundare, cueste etajate , brauri, polite, toate avand o pondere neantalnita in alte unitati calcaroase in Romania. Se poate spune ca in acest masiv sunt trei tipuri reprezentative de relief: structural, carstic si periglaciar, relief care este supus in continuare modelarii actuale prin procese de suprafata si subterane.

CARACTERIZAREA ORO-HIDROGRAFICA

Constitutia geologica a Pietrei Craiului se caracterizeaza prin posibilitatea redusa a retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si ulterior, unor vai cu apa. Singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului.

In partea nordica a masivului, raul principal este Barsa Mare, ale carui ape izvorasc de la poalele Muntilor Fagaras. Incepand de la Plaiu Foii, pana la Zarnesti, Barsa Mare aduna apele unor paraie cu debite mici: Valea Podurilor , Padina lui Calinet, Padina Ursilor, Padina Badoaiei, Padina Inchisa, Padina Calului, Padina Hotarului, Valea Crapaturii, precum si numeroase fire de apa care impanzesc zona "toplitelor" din marginea orasului Zarnesti.

Raul Mare al Zarnestilor este si el un afluent al Barsei Mari cu care conflueaza in dreptul Zarnestiului, dar isi are obarsia pe versantul de rasarit al masivului de unde aduna paraie precum: Valea Curmaturii, Valea Cheii, Valea Martoiului, Valea Brusturetului, Vladusca, Valea Zanoagei. De remarcat ca Raul Mare formeaza Cheile Prapastiilor cu o remarcabila compozitie floristica ce cuprinde cateva specii de plante ce nu se intalnesc in alte statiuni din masiv.

In partea sudica a masivului raul Dambovita colecteaza apele Dambovicioarei si a tuturor paraielor ce izvorasc de sub Piatra Craiului.

CARACTERIZAREA PEDO-CLIMATICA

Clima

Datele cu privire la clima au fost preluate din lucrarile care fac referiri la zona cercetata de noi, aparute in 1975(E.Mihai) si 1980 (E. Teodoreanu). Lipsa unor statii de meteorologie situate in vecinatatea crestei sau pe aceasta ne-au indemnat sa folosim datele de la statiile mai apropiate: Fundata, situata in Culoarul Rucar-Bran, infiintata in 1950, altitudine 1371 m; Rucar, situata in apropierea confluentei Rausorului cu Dambovita, infiintata in 1900, altitudine 695 m; Varful Omu, infiintata in 1927, instalata in partea de nord a platoului Bucegilor, la altitudinea de 2505 m, aceasta pentru a urmarii evolutia climei in etajul alpin. Au mai fost folosite datele de la posturile pluviometrice: Tohanul Vechi(650 m), Tohanul Nou(680m), Zarnesti(680 m), Podul Dambovitei(740 m), precum si de la posturi pluviometrice ce au functionat mai putin de 10 ani la Curmatura(1300 m, 1965-1968) si la Plaiul Foii(831 m, 1964-1970).

Temperatura

Repartitia spatiala a valorilor temperaturii medii multianuale este determinata de variatia altitudinala. Pe versanti, temperaturile scad evident, astfel incat izoterma anuala de 0 grade se desfasoara aproximativ in lungul curbei de 2100 m. Deasupra acestei altitudini, temperatura medie anuala este negativa.

In Masivul Piatra Craiului, repartitia temperaturii anuale a aerului scade odata cu cresterea altitudinii astfel: Rucar(>7 gr). Zarnesti(5-7 gr), Podu Dambovitei (5-7 gr), Fundata(4-5 gr), Curmatura(4-5 gr), Piatra Craiului Mica(2-4 gr), Vf. Baciului(0-2 gr).

In acelasi mod variaza si numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima >25 gr: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata 20-0, Vf, Baciului 0.

Presiunea atmosferica

Acest parametru meteorologic sta la baza celui de-al doilea factor generic al climei, circulatia atmosferica. Presiunea atmosferica anuala medie este o valoare legata direct de altitudine, cresterea sa fiind invers proportionala cu cresterea altitudinii.

Precipitatiile atmosferice

Se observa o crestere a precipitatiilor cu altitudinea, pana la un nivel aflat la 1700-2000 m. Mai sus precipitatiile scad, fenomenul isi are explicatia in procesul de formare a precipitatiilor prin ascensiunea maselor de aer umed la intalnirea obstacolelor muntoase din calea lor.

Un aspect mai pregnant in distributia sumelor anuale de precipitatii este relevant prin urmarirea posturilor pluviometrice de la vest la est care au fost instalate la diferite altitudini, in vest, inregistreaza cantitati mai mari decat cele din est(Leresti 670 m:897, mm; Rucar 695 m: 833 mm; Plaiul Foii, in vestul Pietrei Craiului 831 m: 1249,3 mm; Poarta Bran 856 m:779 mm; Curmatura, in estul Pietre Craiului 1300 m: 962,3 mm). Daca posturile pluviometrice sunt asezate pe versantii vestici propriu-zisi sau la poalele lor, batute direct de ploile din directia vest, deosebirea este si mai evidenta(Rasnov 600 m:890,5 mm;Tohanul Nou 680 m:645, 4 mm) prin similitudine, prin analiza peisajului si a datelor de la posturile pluviometrice, putem afirma, ca exista o deosebire semnificativa intre cantitatile de precipitatii inregistrate pe versantul vestic si cel estic al Pietrei Craiului, amplificata de posibilitatea de inregistare a unor situatii fohn in aceasta regiune.

Pentru a ilustra expresia climatica a regimului ecologic al acestui teritoriu fitogeografic se compara diagramele ombrotermice ale statiunilor situate la baza masivului cu date furnizate de la statia Vf. Omu din Bucegi.

In cazul statiilor Rucar si Fundata nu se observa diferente semnificative in ceea ce priveste alura curbelor ce reprezinta variatia temperaturii in directa legatura cu cantitatea de precipitatii,statiile sunt situate in etajul montan.

Diferentele vizibile care apar in cazul statiei de pe Vf. Omu se explica in primul rand prin faptul ca este situata la o altitudine mult mai mare, iar ca o consecinta directa a acestui fapt este scaderea medie a temperaturii in conditiile unei umiditati specifice climatului muntilor inalti.

In Piatra Craiului, in cea mai directa legatura cu altitudinea variaza si grosimea medie a stratului de zapada. In depresiunile care marginesc masivul, in luna ianuarie, stratul de zapada nu depaseste o medie de 15 cm, dar la altitudini mai ridicate, in portiunile mai adapostite zapada depaseste chiar 80 cm pe suprafata orizontala, cum s-a inregistrat la cabana Curmatura pe versantul sud-estic al Pietri Craiului. La altitudini mari, 4-5 luni din an stratul de zapada depaseste 50 cm. Pe versantii vestici, mai expusi maselor de aer , de obicei topirea stratului de zapada se face destul de rapid, mai ales la inaltime.

Vantul

Vantul este cel mai instabil element meteorologic din clima unei regiuni.

Roza directiilor la Rucar subliniaza prezenta mai frecventa a vanturilor N si SE, statia fiind situate in zona depresionara. Pe platforma inalta a Fundatei ca si pe platoul Bucegilor , frecventele directiilor principale inregistreaza valori principale care pot depasi 30%. Vitezele medii lunare ale vantului sunt mai ridicate iarna si indeosebi primavara si scad in cursul lunilor de vara.

Valorile medii anuale sunt dependente de altitudine in sensul ca, cu cat altitudinea este mai mare si muntii sunt mai expusi vantului, cu atat viteza inregistrata este mai mare.

Vitezele medii anuale sunt destul de asemanatoare la vanturi de directii diferite.Rozele vitezelor au o forma aproximativ circulara la statia Rucar si pe Vf. Omu, la statia Fundata particularitatea este data de pozitia din teren a acesteia.

Influenta vantului asupra precipitatiilor se observa in cantitatile lunare cazute ca urmare a vanturilor de NE care sunt cu circa 15-30 mm mai mari, mai ales in sezonul de vara , fata de cele aduse de vanturile de SV, la fel si numarul de zile de precipitatii este mai mare cu 1-5 zile cand sulfa vantul din NE.

In ceea ce priveste temperatura, comparativ, vanturile de NV determina temperaturi negative in timp ce vanturile din SV aduc temperaturi pozitive, diferenta fiind de2-5 pana la 8-10.

Caracteristic pentru Piatra Craiului este vantul numit "Pietrarul", care poate topi zapada si creeaza avalanse.

In concluzie, in urma analizei factorilor climatici se poate spune ca Piatra Craiului are un climat ce se incadreza in categoria climatului montan aspru caracteristic muntilor inalti.

Tipurile de sol

Pedogeneza este influentata de factorii biotici, dar mai ales de cei aboiotici. Durata sezonului de vegetatie , variatia altitudinala a temperaturii medii anuale, dar si a cantitatii de radiatie solara fac posibila existenta in masura diferita atat a solurilor zonale cat si celor azonale. Diversitatea litologica si gradul diferit de inclinare al versantilor permit existenta intr-un procent ridicat al rendzinelor, din categoria solurilor azonale. Conform "Sistemului roman de clasficare a solurilor, 1980" (N. Florea, in "Geografia Romaniei, I - geografia fizica ",1983), solurile intalnite in Masivul Piatra Craiului apartin la 5 clase, fiecare avand anumite caracteristici structurale.

Din clasa molisolurilor cel mai bine reprezentate sunt rendzinele (definite prin orizontul Am si orizontul Rrz in primii 150 cm). Acest tip de sol este legat de conditiile specifice ale rocii parentale (in cazul masivului calcare, conglomerate, pietrisuri si grohotisuri calcaroase). Asfel de solurilegate de materialul parental, cunoscute si ca soluri litomorfe , nefiind strict legate de conditiile zonale de clima si vegetatie , fac parte din categoria solurilor intrazonale. Datorita rocii calcaroase, ori foarte bogate in ionide calciu sau alte elemente bazice, chiar si in zonele foarte umede, nu are loc o debazifiere asa de intensa, iar profilele sunt scurte si, de obicei, bogate in material scheletic si in humus. Rendzinele au o fertilitate destul de ridicata si ocupa in etajul alpin si subalpin 40% din suprafata. Se intalnesc mai ales pe versantul NV si in Piatra Mica, iar asocierea cu roca la zi este destul de mare (in procent de 20%).

Din clasa argiluvisolurilor este reprezentativ tipul brun luvic (definit prin orizontul EI si orizontul Bt), care se gaseste, de obicei, impreuna cu solurile brune argiloiluviare. La acest tip de sol roca parentala, in Piatra Craiului, este reprezentata de conglomerate si este situat pe terenuri mai slab drenate, deci aflate sub influenta unei cantitati mari de apa, ceea ce contribuie la orientarea solificarii in directia luvierii.Formarea acestui tip de sol este dependenta de conditiile climatice si de vegetatie. In cadrul solului brun luvic sunt prezente tipicul si subtipul litic, dar in masiv acest sol se intinde pe suprafete restranse. Se gaseste prin paduri de Fagus sylvatica sau de amestec, paduri bine incheiate si cu unele specii ierboase acidofile.

Clasa cambisolurilor se caracterizeaza prin prezenta ca orizont diagnostic a unui B cambic. Din aceasta clasa, solul brun eu-mezobazic este format in conditii de relief foarte diferite, mai ales pe versantii bine drenati extern, pe roci bogate in calciu, de tipul conglomeratelor aptian superioare si a depozitelor de panta rezultate din dezagregarea si alterarea unei roci bazice. Pe langa solul brun eu-mezobazic tipic exista subtipul litic, care se poate gasi si in asocierea cu roca la zi si rendzinele itice.

Conditiile de pedogeneza favorizeaza transformarea resturilor organice in humus cu grad ridicat de saturatie in baze. Prezinta o fertilitate naturala buna si s-a format, mai ales pe versantul estic al Pietrei Mari si nord estic al Pietrei Mici, sub paduri de fag si fag-rasinoase, cu o bogata vegetatie ierboasa neacidofila dominate de specii ca: alium ursinum, cardamine bulbifera, gallium odoratum, lamiastrum galeobdolon, mercurialis perennis, etc

Tot in clasa cambiosolurilor este incadrat si solul brun acid, format de relief montan, pe roci cu caracter acid (sisturi cristaline, conglomerate vracono-cenomaniene, etc.). Pedogeneza necesita un climat umed si racoros, solul formandu-se in paduri de molid, molid-brad, fag-rasinoase; flora ierboasa avand caracter acidofil: Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpine, etc. Resturile organice cu caracter acid, in conditii de clima umeda si racoroasa, sunt descompuse incet si incomplete, in sol acumulandu-se cantitati ridicate de humus brut. Tot aici trebuie amintit si solul brun acid gleizat prezent doar in sectorul "La Table ".

Clasa spodosolurilor este reprezentata de solul brun feriiluvial(podzolic), ce cupride ca orizont de diagnostic un orizont B spodic. Este intalnit in coditiile unui relief montan(versanti, platforme, culmi), formandu-se pe roci consolidate sau materiale rezultate din acestea, respectiv conglomerate. Cantitatea de materie organica este mare, dar continutul in humus propriu-zis este mic, deci ferilitatea solului este mica. Pentru formarea sa este necesara o clima umeda si rece, fin raspandita in intreg masivul, in etajul molidului si jneapanului.

Din categoria solurilor azonale, cel mai reprezentativ pentru masiv este litosolul rendzenic (sol neevoluat) definit prin prezenta unui orizont A sau O, urmat de un orizont R. Caracteristic pentru acest tip de sol este prezenta rocii dure sau sub forma de fragmente mari la suprafata, prezentand reserve mici de humus si substante nutritive, de aceea si fertilitatea este mai redusa. Se intalneste in zone cu relief accidentat cu conditii de clima si vegetatie specifice zonelor de munte. Asociatia roca la zi-litosol rendzinic este specifica masivului(in procent de 10-15% in etajul subalpin si alpin) pentru altitudini de peste 1500 m si versanti cu declivitate mare.

In concluzie, consideram ca prezentarea fizico-geografica evidentiaza specificul fiecarui component(relief, clima, ape, soluri) s in ce masura fiecare influenteaza compozitia florisisca si vegetatia Masivului Piatra Craiului.

ISTORICUL CERCETARILOR BOTANICE DIN ZONA

Inceputul cercetarilor floristice din regiunea Pietrei Craiului coincid cu preocuparile de imbogaire a cunostintelor legate de plantele din Transilvania din a doua jumatate a secolului XVIII si inceputul secolului XIX cand se inaugureaza perioada lineeana in tara noastra iar ca un prm pas, incep colectarilede plante si alcatuirea de herbare.

Tot acum se contureaza primele lucrari floristice in stil lineean. J.Lerchenfeld si farmacistul sibian Peter Sigerus se numara printer primii care au colectat plante din regiunea Pietrei Craiului. Plantele lor de herbar se gasesc in valoroase coelectii pastrate la Muzeul Bruckental Sibiu.

Primele semnalari scrise mai importante din flora Muntilor Barsei sunt din secolul trecut, in lucrarea lui J.C.G.Baumgarten(1816):"Enumeratio stirpium Magno Transsilvaniae Principatui".

In 1851, H.W.Schott si T. Kotschy descriu cateva specii noi din Muntii Barsei precum: Rhodendron myrtifolium Schott&Kotschy ( H. W.Scott, 1851a), Saxifraga luteo-viridis Schott& Kotschy (H.W Scott, 1851b), Arum alpinum Schott& Kotschy (H.W.Scott, 1851f),.Sunt mentionate pentru prima data si alte specii ca Hepatica transsilvanica(sub. H.angulosa DC,), apoi Crocus vernus(sub C. veluchensis Herbert) si Scilla bifolia (sub S. praecox Willd.), de catre H.W.Schott(1851d, 1851 e).

Priam descriere si citare din Masivul Piatra un numar de 90 de taxoni din zon astudiata de noi.

In 1866, F.Schurr in "Enumeratio Plantarum Transsilvaniae" mentioneaza din Piatra Craiului 187 semnalari de taxoni, acestea reprezentand contributia cea mai importanta de pana atunci, cu privire la flora masivului. Craiului a fost redata in 1851, la taxonul Gentiana phlogofolia Schott& Kotschy, in articolul "Eine neue Gentiana aus Siebenburgen"(H.W.Schott, 1851c), urmate de Dianthus callizonus Schott& Kotschy, in articolul "Dianthus callizonus n. sp. und Hepatica angulosa DC."(H.W. Schott, 1851 d).

Prezenta tuturor acestor taxoni in Muntii Barsei a fost confirmata ulterior, in Piatra Craiului, de T.Kotschy, in 1853, in lucrarea "Beitrage zur Kenntniss des Alpenlandes in Siebenburgen", lucrare care mentioneaza

Alt botanist care a adus o contributie importanta a fost M.Fuss, care, in lucrarea"Flora Transsilvanica Escursoria"(1866), reda un numar de 199 citari de taxoni din Piatra Craiului. Mare parte din speciile ciate in lucrarile amintite, mentiunile din alte lucrari existente pan ala vremea respectiva, precum si propriile observatii unt consemnate in lucrarea de sinteza a lui L.Simonkai din 1886 "Enumeratio florae Transsilaniae vesculosae critica", unde sunt reunite 307 citari detaxoni din masiv.

J.Romer (1898, 1904) citeaza specii din Crapatura si Piatra Craiului in general, contribuind si prin collie de herbar existente, la cresterea numarului de plante cunoscute din flora masivului.

Tot in anul 1898, este importanta de amintit contributia la flora masivului a renumitului botanist D. Brandza, in lucrarea"Contributiuni noue la Flora Romaniei", unde sunt redate un numar de 23 citari de taxoni, in urma unor cercetari din regiunea "Muscelu" Arges a Pietrei Craiului. Din aceeasi regiune a masivului, in 1905 G.Dimtriu mentioneaza cateva specii de plante.

In anul 1937 P.Cretzoiu si A.Beldie publica"Cateva plante interesante din flora Muntilor Bucegi si Piatra Craiului", in care, din Piatra Craiului, pe abruptul de vest pe grohotisuri la 2000 m sub varful "la Om", este descrisa o subspecie noua sub numele Papaver radicatum Rottb.ssp.beldiei Cretz. sinonimizata in prezent la paper alpinum ssp. corona sancti-stephani.

In 1952, A.Beldie prezinta contributii la vegetatia Pietrei Craiului, in lucrarea"Vegetatia Masivului Piatra Craiului", in care sunt 410 citari de taxoni.

"Flora Roamniei" aparuta in 13 volume intre anii 1952-1976, aduna in filele ei, aproape toate aceste contributii dar si insemnarile din alte lucrari care contin in paginile lor referiri la flra masivului(V.Borbas, 1888;K.Ungar, 1925), la care se adauga un numar de monografii: Orchidaceelor(1915) si geraniaceelor(1931) elaborate de Z. C.Pantu, centaurelor(1930) si achileeeor(1931) elaborate de I.Prodan s.a.. In paginile"Florei Romaniei" au fost mentionate un numar de 940 semnalari de taxoni ce includ specii,subspecii, variatati, forme si subforme.

Piatra Craiului fiind din punct de vedere floristic, unul din cele mai interesante masive din tara noastra, a atras permanent floristi si fitosociologi care si-au adus contrbutiile la completarea datelor de flora ale masivului, prin lucrari de flora si vegetatie din aceasta zona aparute mai ales intre anii1976-1978. Contributii au adus cercetatori romani:N.Boscaiu siF.Tauber (1977), I.Murariu(1978, 1979), I.Cristian-Comes si F.Tauber(1977), dar si cercetatori straini J.Halda(1976). De rmarcat in aceasta perioada sunt lucrarle de vegetatie ale lui V.Sanda si A. Popescu care au o contributie bogata la flora masivului(1976, 1977,1980), dintre acestea lucrarea cea mai cuprinzaoare fiind "Vegetaia Masivului Piatra Craiului"(1977).

O deosebita contributie cu privire la flora masivului a adus-o in 1980, B.Draghici prin teza de doctorat intitulata "Flora si vegetatia Vaii Dambovicioarei si a versantului

vestic al Pietrei Craiului", noutatile floristice fiind consemnate de I. Murariu si B. Draghici in articolul " Contributii la flora Masivului Piatra Craiului" (1980).

In ultimele decenii s-a acordat o importanta deosebita endemitelor carpatice din Masivul Piatra Craiului, aceste fiind enumerate si descrise de numerosi cercetatori in lucrarile lor:T. Stefureac si A. Tacina(1978), H. Heltmann(1985), G. Dihoru si C. Parvu (1987), G. Negrean si M. Oltean(1989), s.a..

Trebuie amintite cateva date referitor la determinarile de cromozomi ale speciilor din Piatra Craiului la dianthus callizonus in 1931(I.Andersson-Kotto&A.E.Gairdner) se determina numarul de cromozomi, iar printer primele studii mai extinse a facut I.Tarnavschi, in 1948, lucrare in care a reunite o mare parte din determinarile personale si datele din literature. Mai recent, la unele endemite din acest masiv, in 1983, A.Tacina realizeaza cercetari citotacsonomice si tot in acest sens in 1996, M. Boscaiu face studii multidisciplinare la genul cerastium, prelucrand si taxoni prezenti in Piatra Craiului.

Studii care au avut in vedere si specii din Piatra Craiului au fost cele de corologie, dintre care amintim V. Slonovschi(1977, 1979), V.Lupsa(1977), s.a. De cele mai multe ori in aceste studii sunt repetate datele prezente in herbare, dar si contributii personale.

In decursul timpului au fost identificate si multe dintre speciile de plante inferioare prin contributii importante aduse de T. Stefureac(1951) in ceea ce privesc briofitele, si de A.Richiteanu si V.Bontea(1980) pentru ciuperci.

Analizand materialul existent in diferite herbare din tara am constatat ca in Masivul Piatra Craiului au recoltat plante un numar mare de botanisti, dintre care:J.Romer, K.Ungar, A.Richter, Z. Zsak, J.Barth, M.Peterfi, I.Grintescu, E.I.Nyaradi, A.Borza, A.Beldie, I. Dimitriu-Tataranu, I.Morariu, M.Danciu, F. Tauber, T.Comes, V. Ciocarlan, E. Lungescu, N.Vlaicu.

FLORA VASCULARA A MASIVULUI PIATRA CRAIULUI

Metoda de prezentare a florei

Conspectulflorei vasculare a fost intocmit pe baza infrmatiilor din literatura botanica, preluate in mod critic, a cercetarilor personale de teren si a materialelor conservate in herbarul personal ca si a celor din diverse herbare din tara. In general, a fost respectata conceptia taxonomica din "Flora europaea"(1964-1980, vol. I-V si 1993, vol.I, ed. 2), in acelasi timp pentru a se clarifica pozitia unor taxoni au fost utilizate lucrari mai recente "Standarliste der Farn- und Blutenpflanzen Deuschland"(1993), "Exkursionsflora von Osterreich"(M.A.Fischer, 1994), s.a.. Nomenclatura botanica flosita respecta regulile din "Codul International de Nomenclatura Tokyo, 1993).

In lucrare, familiile au fost trecute in ordinea sistematica preconizata de A.Cronquist, A.Tahtadjean& W.Zimmermann (1966) si adptata de M.A.Fischer(1994). In cadrul fiecarei familii, genurile au fost puse in ordine alfabetica la fel si speciile. Sinonimele au fost mentionate in urmatorul mod: imediat dupa denumirea considerate valida in lucrarea de fata, daca sinonimul este mai cunoscut sau imediat dupa citarea din lirteratura sau herbar cand s-a redat exact modul de citare al autorului.

La fiecare taxon au fost trecute urmatoarele date: denumirea stiintifica, sinonimul, forma biologica (bioforma), elementul floristic, raspandirea in masiv si pe altitudine, umiditate, temperatura si reactia solului, apartenenta cenotica. Dupa prezentarea acestor date cu caracter general, au fost trecute, in ordine cronologica, citarile din literature(Lit.), apoi citarile din herbarele din tara si herbarul personal(Exs.), urmate de citarile localitatilor noi in masiv.

Speciile de briofite mentionate in lucrare au fost determinate utilizand determinatorul pentru briofite elaborat de C. Papp(1970).

In lucrare au fost folosite urmatoarele categorii de prescurtari:

Bioforme:

Brch-briocamefite

Brr-briocamefite repente

Brchc- biocamefite cespitoase

Elemente floristice:

Cp = circumpolar

Eua = eurasiatic

Eur = European

Atl = atlantic

Euc = central European

Pont = pontic

Pan = panonic

Alp = Alpi

Carp = Carpati

Balc = Peninsula Balcanica

Med = spatiul mediteranean, inclusiv submediteranean

Apen = Apenini

Sudet = Sudeti

Anat = Anatolia

Cauc = Caucaz

D = Dacic

Cosm = cosmopolit

Adv = adventiv

Bor = boreal

Arct-alp = arctic-alpin

Cont = continental

Mont = montan

alp = alpin

raspandirea in masiv:

Alte abrevieri:

Indicii UTR folositi in conspectul de fata sunt cei atribuiti, in general, de cercetatorii V.Sanda, A. Popescu, M.I. Doltu si N.Donita in lucrarea"Caracterizarea ecologica si fitocenologica a speciilor spontane din flora Romaniei" (1983), si au urmatoarea semnificatie:

indicii de umiditate U 1-6: 1(1,5) xerofit, 2(2,5) xeromezofit, 3(3,5) mezofit, 4(4,5) mezohigrofit, 5(5, 5) higrofit, 6 ultrahigrofit, 0 amitolerant.

indicii de temperatura T 1-5: 1(1,5) specii hechiftoterme(criofile), 2(2,5) microterme, 3(3,5) mezoterme, 4(4,5) moderat termofile, 5(5,5) termofile, 0 amfitolerante

indicii de reactie a solului R 1-5: plante stenoionice: 1(1,5) specii foarte acidofile, 2(2,5) acidofile, 3(3,5) acido-neutrofile, 4(4,5) neutrofile, 5(5, 5) neutron-bazifile, 0 plante eurionice(amfitolerante).