Podisul Getic (Piemontul Getic)

Podisul Getic (Piemontul Getic)

Limite este situat in partea sudica a tarii, fiind limitat la nord de Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti, la est de Dambovita, la sud de Campia Romana, iar in vest de Dunare, respectiv Obcinele bucovinei

Relieful modul de formare: dupa finalizarea Carpatilor (in cuaternar) a inceput erodarea acestora, iar sedimentele transportate de rauri din zona montana au fost depuse la poalele acestora, din care a rezultat un podis care incet a fost fragmentat de rauri, formand coline sau dealuri. Deci este o unitate de piemont (format din sedimente aduse din Carpati, depuse la poalele acestora)

sub raport petrografic unitatea este alcatuita din roci sedimentare: pietris, nisip, gresii, argile, iar din punct de vedere structural este alcatuit din straturi orizontale sau putin inclinate spre sud (monoclinale)

altitudinea scade de la nord spre sud, de la 600 m pana la 200 m in sud

prin adancirea vailor au rezultat terase fluviale unde sunt frecvente alunecarile de teren, iar intre aceste vai sunt situate subunitatile, numite platforme sau piemonturi

Subdiviziuni Platforma Strehaiei: intre Dunare si Motru, Platforma Jiului: intre Motru si Gilort, Platforma Oltetului: intre Gilort si Olt, Platforma Cotmeana: intre Olt si Arges, Platforma Candesti: intre Arges si Dambovita

Hidrografia reteaua hidrografica majoritatea raurilor au un caracter de tranzit, dar sunt si cateva rauri autohtone (Amaradia, Vedea, Teleorman, Neajlov)

dintre raurile tranzit trebuie mentionate Jiul (cu afluentii Motru, Gilort si Amaradia), Olt (cu afluentii Oltet si Topolog), Arges (cu afluentii Rau Targului, Valsan, Rau Doamnei si Dambovita)

tipuri de lacuri: lacuri de acumulare de interes hidroenergetic pe Olt (L. Dragasani) si pe Arges.

Clima climat de dealuri (cu temperaturi medii anuale de 6-10 ^oC si precipitatii medii anuale 500-700 mm/an

influente climatice submediterraneene, in vest, iar in restul podisului sunt influente de tranzitie

vantul caracteristic este Austrul, activ tot timpul anului, vant cald si secetos

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este zona padurilor de foioase, reprezentate prin paduri de stejar, iar la contactul cu Campia Romana apare vegetatia de silvostepa.

Soluri - caracteristice sunt solurile argiloiluviale, dintre care se remarca solurile cenusii si brun-roscate

Resurse naturale - resursele subsolului sunt reprezentate prin : lignit in bazinul Motrului si a Jiului, petrol pe intreaga suprafata a piemontului, gaze naturale in sudul piemontului, in apropiere de Craiova. Alte resurse naturale sunt padurile de stejar si pajistile naturale din sud.

Populatia si asezarile: - sporul natural are valorile medii pe tara

satele sunt de tip adunat, pentru economisirea terenului agricol si rasfirate in zonele de vale.

in functie de populatie: - orase foarte mari (peste 300 000 loc.): Craiova (res jud. Dolj), situat la contactul cu C. Romana)

orase mari (intre 100 si 300 mii loc.): Pitesti (res jud. Arges) la contactul cu C. Romana

orase mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.): Slatina (res jud. Olt) la contactul cu C. Romana

orase mici (intre 25 si 50 mii loc.): Mioveni (Platforma Candesti) si Motru (Platforma Jiului)

orase foarte mici (sub 25 mii loc.): Strehaia, Filiasi, Dragasani, Ticleni

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentrale pe baza lignitului la Turceni, Isalnita, in Bazinul Jiului, iar hidrocentrale pe Olt si pe Arges

industria chimica, reprezentat in centrele de la Craiova, Pitesti, Dragasani si Isalnita

ind. constr. de masini-unelte la Pitesti si Craiova si Mioveni

industria textila  la Motru, Craiova, Pitesti.

industria aluminiului: pe baza de alumina la Slatina

Agricultura: - este reprezentata prin culturile de porumb si podgoriile de la Dragasani.