Republica Socialista Vietnam - Istorie, Provincii, Harta

Privire generala

SUA a introdus ostilitati pentru a opri caderea succesiva a natiunilor in comunism. Razboiul de jungla a produs mari pierderi de vieti omenesti de ambele parti, cruzime impotriva populatiei, distrugerea si contaminarea nediscriminata a unei mari parti din peisaj. Vizita la Vietnam a presedintelui SUA Bill Clinton in noiembrie 2000 a fost culmea eforturilor americane pentru normalizarea relatiilor cu fostul inamic. Vietnam a luptat sa-si revina dupa unificare si a incercat de la inceput sa-si organizeze economia bazata pe agricultura de-a lungul liniilor strict colectiviste. Elementele fortelor de piata si intreprinderile private au fost introduse la sfarsitul anilor 1980 si o bursa a fost deschisa in 2000. Investitiile straine au crescut, iar SUA este principalul partener comercial al Vietnamului. In orase piata de consum este umpluta de pofta unei clase de mijloc, tinere pentru bunuri electronice si de lux. Tara incearca sa devina membru al World Trade Organisation. Disparitia contrastului de avere dintre Vietnamul urban si cel rural este considerabil, iar liderii Partidului Comunist isi fac griji ca prea multa liberalizare economica va slabi puterea lor si va introduce ideile decadente in societatea Vietnameza. Vietnamul a fost acuzat de reprimarea dezacordurilor politice si a libertatii religioase.

Istorie

A devenit o tara unificata in 1976 dupa ce fortele armate ale partii comuniste de nord au ocupat sudul tarii cu un an in urma. Aceasta a dus la trei decade de razboaie aspre pentru independenta, in care comunistii au luptat de la inceput impotriva puterii coloniale a Frantei, apoi impotriva Vietnamului de Sud sprijinit de SUA. In ultimele sale stadii conflictul atrage atentia intregii lumi.

Provincii

Parlamentul l-a confirmat pe Nguyen Minh Triet, liderul Partidului Comunist in Ho Chi Minh City drept presedinte in iunie 2006. Are o buna reputatie in lupta impotriva coruptiei si este vazut ca un reformator economic. Primul sef al statului, Tran Duc Luong, si-a semnat demisia impreuna cu primul ministru si cu presedintele National Assembly. Schimbarea puterii era asteptata.

Partidul Comunist detine puterea reala in Vietnam. In aprilie 2006 l-au reintegrat pe Nong Duc Manh in postul de secretar general. Manh, care este vazut drept un modernizator, a indemnat Vietnamul sa accelereze reformele economice si sa atace birocratia si coruptia inradacinata. Spune ca vrea sa ridice lumea din saracie si foame si sa schimbe Vietnamul intr-o tara dezvoltata si industrializata. Conducerea Partidului Comunist recomanda canditati pentru postul de presedinte si prim-ministru.

Hanoi

Halong Bay

Hoalu

Phong nha cave

Ho chi minh city

Mekong delta

Hoi an

Politica

Parlamentul l-a confirmat pe Nguyen Minh Triet, liderul Partidului Comunist in Ho Chi Minh City drept presedinte in iunie 2006. Are o buna reputatie in lupta impotriva coruptiei si este vazut ca un reformator economic. Primul sef al statului, Tran Duc Luong, si-a semnat demisia impreuna cu primul ministru si cu presedintele National Assembly. Schimbarea puterii era asteptata.

Partidul Comunist detine puterea reala in Vietnam. In aprilie 2006 l-au reintegrat pe Nong Duc Manh in postul de secretar general. Manh, care este vazut drept un modernizator, a indemnat Vietnamul sa accelereze reformele economice si sa atace birocratia si coruptia inradacinata. Spune ca vrea sa ridice lumea din saracie si foame si sa schimbe Vietnamul intr-o tara dezvoltata si industrializata. Conducerea Partidului Comunist recomanda canditati pentru postul de presedinte si prim-ministru.

Razboiul vietnamez

La 9 februarie 1965 a inceput razboiul din Vietnam.

Razboiul din Vietnam s-a soldat cu cateva milioane de morti (marea majoritate vietnamezi), pagube materiale, dezastre ecologice, cu alte sute de mii de vieti distruse si cu aparitia unei noi maladii in mentalul colectiv: sindromul vietnamez. Razboiul din Vietnam a fost cel mai ucigator razboi cald din perioada razboiului rece.

Razboiul care a adus Vietnamului independenta si unitate sub un guvern comunist, poate fi impartit in doua episoade:

• Primul episod, cunoscuta si ca "razboiul din Indochina", a durat din 1946 pana in 1954 si a marcat sfarsitul dominatiei franceze in Vietnam (divizat in Vietnamul de Sud si Vietnamul de Nord);
• Al doilea episod, din 1957 pana in 1975, a insemnat infrangerea regimului anticomunist din Vietnamul de Sud (sprijinit de interventia directa a SUA) de catre luptatorii din Frontul National de Eliberare si din Vietnamul de Nord.

Dupa esecul americanilor de a-l elimina pe Castro, acestia aveau de refacut imaginea citadelei democratiei mondiale. Mlastina vietnameza a fost aleasa ca scena pe care comunismul asiatic trebuia sa fie supus unei infrangeri spectaculoase.

Principiul dominoului

Pentru a impiedica extinderea comunistilor de la Nord spre Sud, in 1955 SUA au solicitat crearea republicii Vietnamului de Sud sub conducerea lui Ngo Dinh Diem.  Americanii incercasera din 1964, prin bombardamente continue si masive, sa impiedice toate activitatile de productie din Vietnamul de Nord, precum si orice posibilitate de ajutor pentru trupele vietcong. In tot acest timp, nord-vietnamezii si vietcongul au primit continuu arme si sprijin economic din partea Uniunii Sovietice si a Chinei comuniste.

Trupele vietcong erau de sapte ori mai putin numeroase decat trupele lui Diem - echipate si antrenate de americani - insa dispuneau de atuuri importante: ardoarea lor revolutionara si nationalista, experienta lor in luptele de gherila, ajutorul pe care-l primeau din partea populatiei satelor si sprijinul Nordului care furniza arme si combatanti, dirijati pe un drum care trecea prin Laosul si Cambodgia vecine, prin asa numita "poteca Ho Shi Min".

In august 1964 a avut loc "incidentul din golful Tonkin": o nava de razboi americana, Maddox, a fost mitraliata de vase de patrulare nord-vietnameze. Momentul inceperii celui mai controversat razboi din istoria Americii nu a fost fixat printr-o declaratie oficiala de razboi, ci de o rezolutie a Congresului american care preciza ca "Statele Unite considera ca mentinerea pacii si a securitatii internationale in Asia de Sud-Est sunt esentiale pentru interesele lor nationale si pentru pacea lumii".

Esecul american

Dupa ce a ordonat raiduri de bombardament, Johnson, presedintele SUA, a cerut Congresului mana libera pentru a actiona. Aprobarea forului legislativ a fost cvasiunanima. Urmarea a fost declansarea bombardamentelor sistematice asupra Vietnamului de Nord si, la 9 februarie 1965, trimiterea in sud a puscasilor marini cu misiuni de lupta.

Pentru infrangerea comunismului vietnamez, americanii au folosit un arsenal sofisticat din cadrul caruia nu au lipsit armele cu napalm, defoliante, bombele "anti-personal" si "bombele cu aerosol". Sutele de mii de victime nu au reusit sa distruga vointa de rezistenta a Hanoiului.

Puterea de la Saigon se dovedea a fi corupta si instabila, iar situatia economica precara a Vietnamului de Sud a compromis regimul pana la cote alarmante. Acuzatiile la adresa presedintelui Johnson, caruia i se reprosa ca a pierdut Vietnamul, au inceput sa devina tot mai puternice in societatea americana. In 1968, in Vietnam, se gaseau peste 700.000 de soldati americani, iar avioanele US Air Force lansasera mai multe bombe decat trupele aliate in cel de-al doilea razboi mondial.

In martie 1972, 120.000 de militari nord-vietnamezi au patruns in Vietnamul de Sud. Trupele americane si sud-vietnameze au fost luate prin surprindere. Nici bombardarea masiva a Vietnamului de Nord, inclusiv a Hanoiului si a portului Haifong, nu a mai putut schimba soarta razboiului. "Ofensiva de Tet" (o sarbatoare din calendarul vietnamez) a demonstrat guvernului de la Washington ca o victorie in Vietnam ar implica angajamentul Statelor Unite intr-un razboi total.

Pacea in onoare

Convins ca America nu va castiga razboiul impotriva partizanilor din jungla, Nixon, noul presedinte american, si-a inceput mandatul reducand efectivele militare si intensificand bombardamentele. Nixon a promis ca in urmatorii trei ani va obtine "o pace in onoare", dar convorbirile de pace, demarate la Paris, bateau pasul pe loc. Razboiul din Vietnam a subliniat si mai puternic dezacordurile existente intre Franta si Statele Unite. De Gaulle a condamnat razboiul si a insistat asupra faptului ca singura cale de rezolvare a conflictului trebuie sa fie dialogul. In cele din urma, prabusirea armatei sud-vietnameze si ocuparea Saigonului de catre nord-vietnamezi a pus capat razboiului. Nordul si Sudul au fost reunificate in Republica Socialista Vietnam.

Trupele Nordului ocupasera deja Sudul in momentul in care pacea era semnata la Paris, pe un document ce consfiintea acceptarea de catre SUA a conditiilor puse de Vietnamul de Nord. Nixon a afirmat ca a obtinut, in sfarsit, "pacea in onoare". Our Times, almanahul american al secolului, consemna faptul ca aceasta pace "onorabila" a fost obtinuta la sfarsitul celui mai lung razboi purtat vreodata de americani, in urma unei infrangeri militare in fata unei tari mici si inapoiata din punct de vedere tehnologic.

Impotriva razboiului!

Protestele impotriva interventiei americane s-a amplificat in timp in intreaga lume, antrenand forte de stanga, social-democratiile europene, unele segmente ale lumii catolice si tarile nealiniate. Cele mai mari proteste impotriva razboiului au fost inregistrate in SUA in special dupa ce, pentru a putea sustine efortul presupus de un razboi care se prelungea, a fost reintrodusa recrutarea obligatorie, si pierderile de vieti in randurile corpului expeditionar american au inceput sa se acumuleze in mod dramatic. In noiembrie 1965, Norman Morison s-a stropit cu benzina si, tinandu-si in brate fetita de un an, si-a dat foc chiar in fata ferestrelor biroului lui Robert McNamara, secretar de Stat la Departamentul Apararii. Protestele din interiorul SUA au ajuns la un moment dat sa scindeze societatea americana, antrenata intr-o dezbatere pro si contra, si a facut ca presedintele Lyndon B.Johnson sa ia decizia de a nu se mai prezenta in alegeri si de a incepe tratativele de pace de la Paris.

America incearca si astazi sa-si vindece ranile razboiului, se straduieste sa-l uite, dar multi dintre cei care au fost implicati direct in aceasta aventura nu-si pot afla linistea memoriei. Constiinta colectiva a Americii si constiintele individuale ale multor americani apeleaza inca destul de frecvent la lectia Vietnamului.

Un veteran de razboi, colonelul David H. Hackworth, amintea, in sapta- manalul "Newsweek" ca "unele dintre greselile pe care le-am facut in Somalia sunt aproape identice cu cele din Vietnam: dependenta excesiva de puterea de foc a armelor si de tehnologie; neputinta de a-l intelege pe inamic; esecul operatiunilor serviciilor secrete si aroganta liderilor razboiului, de la cei aflati la Casa Alba si Pentagon pana la generalii de pe campul de lupta". In Vietnam s-au perindat, in anii razboiului, 2,7 milioane de americani sub arme.

Sindromul vietnamez

In timpul razboiului, moralul militarilor angajati in operatiunile "cauta si distruge" din jungla vietnameza a scazut in mod dramatic. Veteranii razboiului s-au intors cu traume psihice severe, numite de specialisti "sindromul vietnamez". Traumele psihice provocate de razboi au fost inregistrate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii sub denumirea de "stare de stres posttraumatic". Din randurile combatantilor americani, 14% au prezentat tulburari psihice sau reactii acute de lupta.

Raspunsurile comune dupa expunerea la evenimente traumatice includeau: un sentiment neobisnuit de a fi provocat; dificultati de a adormi sau de a mentine somnul; cosmaruri sau flashback-uri; dificultati de concentrare a atentiei; indiferenta in realizarea unor obiective; explozii de iritabilitate sau manie, pierderea credintei religioase si revolta impotriva divinitatii; conflicte familiale si profesionale frecvente; oboseala neobisnuita, impietrire emotionala; anxietate recurenta legata de siguranta personala; sentiment de singuratate; tristete exagerata si depresie; sentimente de neajutorare, de vinovatie si autoculpabilizare.

Steagul vietnamez

Steagul national al Vietnamului, oficial Republica Socialista Vietnam, este cunoscut si ca Steagul rosu cu o stea galbena. Prezentul steag a fost adoptat ca steag national al Republicii Democrate Vietnam (cunoscuta si ca Vietnamul de Nord) la 30 noiembrie 1955. A devenit apoi steag al intregului Vietnam dupa reunificarea Vietnamului de Nord cu Vietnamul de Sud, la 2 iulie 1976.

Proportiile steagului sunt de 2:3, avand o stea de culoare galbena de forma unui pentagon stelat regulat centrat in mijlocul dreptunghiului ce reprezinta campul steagului. Culoarea galben semnifica poporul vietnamez, iar rosul semnifica vitejia natiunii, sangele varsat si optiunea de a crea o societate socialista. Cele cinci colturi ale stelei reprezinta cele cinci mari grupuri de constructori ai natiunii muncitorii, taranii, soldatii, intelectualii si comerciantii.

Designul steagului a fost realizat de Nguyen Huu Tien (in vietnameza, Nguyễn Hữu Tiến), revolutionar comunist, participant la Revolta Cochinchina din 1940, 'Nam Kỳ Khởi nghĩa', impotriva colonialismului francez, cand steagul a fost ridicat pentru intaia data. Revolta a fost inabusita si Nguyen a fost executat impreuna cu alti participanti si conducatori ai revoltei.

Steagul Vietnamului de Nord din perioada 1945 - 1955 a fost extrem de asemanator cu acesta, cu exceptia pentagonului stelat care, desi era identic ca forma si proportii, era mai mare.

Moneda nationala vietnameza

Moneda nationala vietnameza

Imnul national vietnamez

Verse 1

oàn quan Việt Nam i

Chung lòng cứu quốc

Bước chan dồn vang trên ường gập ghềnh xa

Cờ in mu chiến thắng mang hồn nước,

Sng ngoài xa chen khc quan hành ca.

ường vinh quang xay xc quan thù,

Thắng gian lao cùng nhau lập chiến khu.

Vì nhan dan chiến ấu khng ngừng,

Tiến mau ra sa trường,

Tiến lên, cùng tiến lên.

Nước non Việt Nam ta vững bền.

The sixth line was originally: 'Thề phanh thay uống mu quan thù'

Verse 2

oàn quan Việt Nam i

Sao vàng phấp phới

Dắt giống nòi quê hương qua nơi lầm than

Cùng chung sức phấn ấu xay ời mới,

ứng ều lên gng xch ta ập tan.

Từ bao lau ta nuốt cam hờn,

Quyết hy sinh ời ta tươi thắm hơn.

Vì nhan dan chiến ấu khng ngừng,

Tiến mau ra sa trường,

Tiến lên, cùng tiến lên.

Nước non Việt Nam ta vững bền.

Nước non Việt Nam ta vững bền.

English translation

Verse 1

Armies of Vietnam, forward!

With the single determination to save the Fatherland, Our hurried steps resound on the long and arduous road.

Our flag, red with the blood of victory, bears the spirit of the country.

The distant rumbling of the guns mingles with our marching song.

The path to glory is built by the bodies of our foes.

Overcoming all hardships, together we build our resistance bases.

Ceaselessly for the People's cause let us struggle,

Let us hasten to the battlefield!

Forward! All together advancing!

Our Vietnam is strong, eternal.

Verse 2

Soldiers of Vietnam, forward!

The gold star afluttering

Leading the people of our native land out of misery and suffering.

Let us join our efforts in the fight to build a new life.

Arise and break these chains.

For too long have we swallowed our hatred.

Be ready for all sacrifices and life will be radiant.

Ceaselessly for the People's cause, let us struggle,

Let us hasten to the battlefield!

Forward! All together advancing!

Our Vietnam is strong, eternal.

Presedintele vietnamez Prim- rul vietnamez