Vulcanismul

Vulcanismul

Prima descriere stiintifica a unei eruptii vulcanice a fost aceea a lui Pliniu cel Tanar care a trait experienta unei eruptii a Vezuviului in anul 79 d.Hr., eruptie ce a distrus orasele romane Pompei si Herculanum.Eruptiile vulcanice au starnit interesul oamenilor cu mult timp inainte, insa, datorita grandorii fenomenului, in antichitate ei le-au considerat a fi rodul activitatii unor divinitati.In mitologia greco-romana, craterul Etnei reprezenta poarta spre , , infern", locul unde Vulcan, zeul focului si al metalelor la romani, isi avea vestitele cuptoare in care faurea faimoasele traznete ale lui Jupiter. De atunci si pana in prezent vulcanologii au adunat date importante in vederea elaborarii unor metode de predictie, astfel incat pagubele produse de eruptii sa fie reduse la minimum.

Vulcanul este o gaura in scorta terestra, prin care erup in aer gaze, cenusa si roci stratificate si semitopite, care impreuna alcatuiesc lava. Partile cenusii vulcanice cad pe sol, se taseaza si solidifica sub forma unei roci usoare si cenusii. In timpul milioanelor de ani, aceste straturi formeaza muntii vulcanici. Deseori ei sunt inalti, conici , cu crater pe varful conului vulcanic. Multi dintre ei se ridica pe fundul oceanului.

Pe Pamant exista cca 1300 vulcani activi.Se numesc activi vulcanii cei care erup cu regularitate, sau au erupt cel putin o data in ultimi zece mii de ani.Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10.000 ani, il numim vulcan adormit. Daca nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins.

Manifestarile vulcanice se produc in zonele de riftogeneza, in zonele de convergenta a placilor litosferice, ca urmare a procesului de subductie, si in interiorul acestora, ca urmare a actiunii , , punctelor fierbinti'' din mantaua inferioara. Vulcanii reprezinta partea superioara, terminala a sistemului magmatic, prin care magma ajunge la suprafata sub forma de lava

Fenomenele vulcanice au influenta asupra tuturor componentelor mediului inconjurator, fie el natural sau antropic.Aceste fenomene genereaza cea mai mare parte a rocilor endogene(formate in interiorul scoartei), precum si multe din lanturile vulcanice ale Terrei, platouri vulcanice, insule. In urma manifestarilor magmatice si vulcanice, scoarta terestra se imbogateste cu noi substante minerale utile, cenusa si alte materii rezultate dupa eruptii fac solul mai fertil.Cele mai multe eruptii sunt insotite de puternice manifestari seismice, care, la randul lor, pot provoca importante distrugeri materiale si victime omenesti.Pulberile si cenusile vulcanice au contribuit la imbogatirea si fertilizarea solurilor, iar fumarolele sulfuroase, la aparitia zacamintelor de cupru, zinc, mangan, plumb si a multor alte elemente. In cea mai mare parte a lor, manifestarile magmatice sunt legate de dinamica placilor litosferice si de procesele de dezintegrare radioactiva ce au loc in interiorul litosferei. Vulcanologii au apreciat ca, in trecutul geologic, peste 2 milioane de kmp din suprafata uscatului au fost acoperiti de lave, a caror grosime oscila intre 500 m si 3000 m. Fundul actualelor oceane este alcatuit din lave bazaltice care au erupt sub apa.

Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de ventru vulcanic din care erupe. In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat eruptia va fi mai exploziva. Eruptiile explozive pot expulza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente solide de roca vulcanica sau nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie. Eruptiile foarte explozive sunt numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept. Aceste eruptii pot dura de la cateva ore pana la cateva zile. Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava si expulzeaza foarte putin material in aer. Eruptiile nonexplozive, sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii, si produc rauri de lava. Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanului sau prin ventre. Ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut. Mai mult, acelasi vulcan poate erupe in mai multe moduri.

Lava ce erupe din vulcan poate atinge 1000* C, revarsandu-se de pe muntele vulcanic cu 165 m/s. In timp incetineste si se raceste, formand doua tipuri de lava, fiecare avand denumire de origine hawaiiana. Primul, denumit lava 'pahoehoe' se solidifica in creste apropiate, care deseori amintesc de niste funii. Al doilea, denumit lava 'aa', formeaza un strat dur.

Eruptiile se diferentiaza in functie de vascozitatea, compozitia, continutul de gaze si temperatura lavei, dar si in funtie de pozitia geografica a vulcanului.Ascensiunea lavei la suprafata scoartei terestre este generata de energia acumulata in cuptorul magmatic., de presiunea exercitata de fortele tectonice si de diferenta de densitate dintre magma si rocile strapunse.

Eruptiile de tip , , hawaian " sunt caracterizate prin expulzari linistite de lave fluide, bazaltice, prin intermediul unor cratere.Prin racirea lavei rezulta conuri vulcanice aplatizate, de dimensiuni considerabile (Mauna Loa, Kilauea din Insulele Hawaii).Vulcanii din Hawaii sunt rezultatul activitatii asa-numitelor , , puncte fierbinti " ce se formeaza in mantaua inferioara.Acesti vulcani se insira ca un lant, in functie de directia de deplasare a placii litosferice strapunse de magma.Vulcanii hawaieni furnizeaza, prin eruptii, cantitati impresionante de lava fluida, care se deplaseaza rapid sub forma de torente de lava, ce se scurg chiar pe versantii cu inclinare redusa.Lava rezultata din eruptia vulcanului Mauna Loa, din 1840, s-a deplasat cu o viteza de pana la 40 km/h.Acest vulcan erupe, in medie, o data la 3, 5 ani, generand imense torente de lava ce pot ameninta viata locuitorilor din zona.

Eruptiile de tip , , islandez " se caracterizeaza prin expulzari periodice de lava bazaltica, fluida, in lungul unor fisuri ce pot depasi uneori 20 km lungime, lava care, prin consolidare, da nastere unor platouri bazaltice foarte extinse.In islanda sunt peste 130 de vulcani stinsi si peste 30 de puncte active de eruptie.Este locul unde se poate observa la zi ce se intampla de obicei sub apa marii, avand in vedere ca vulcanismul de acest tip este legat de zona de rift a Atlanicului de nord.Riftul medio-atlantic, ce strabate Islanda, separa placa Americii de Nord de placa Eurasiatica..Vulcanul Laki se afla in mijlocul unei falii de 25 km lungime, in sudul Islandei.El a dat nastere, in anul 1783, celei mai puternice eruptii de lava din istorie, scurgerea de lava avand la un moment dat un debit de 5000 mc/s, acoperind o suprafata de 565 kmp.Eruptia a fost precedata de cutremure puternice, ce s-au succedat timp de o saptamana, si care au dat nastere unei falii din care a erupt un torent de lava ce s-a revarsat pe o lungime de 80 km.

I Eruptiile de tip, , strombolian " se caracterizeaza prin explozii ritmice, lavele evacuate fiind mai vascoase.Numele este dat de vulcanul Stromboli, situat in Mediterana, insulele Lipari, supranumit de navigatori , , Farul Mediteranei ", fiind folosit pentru orientarea pe timp de noapte.Stromboli este considerat drept unul dintre cei mai activi vulcani din Europa.Pe baza marturiilor scrise, se pare ca acest vulcan, cu o inaltime de peste 900 m, erupe incepand cu anul 300 i.Hr., la fiecare cateva minute, expulzand bucati incandescente de lava, zgura si cenusa.La intervale de cativa ani au loc eruptii violente, cu revarsari de lava, ceea ce a dus la depopulare masiva a Insulelor Lipari, astazi locuind acolo doar cateva sute de persoane.Datorita activitatii continue, a zgomotelor produse, in antichitate insula era considerata a fi lacasul lui Eol, zeul vantului.

Eruptiile de tip, , vulcanian "sunt caracterizate prin eruptii violente, ca urmare a lavei vascoase(andezitice)expulzate, care are tendinta de a se solidifica, la partea superioara a cosului vulcanic, sub forma unui dop.Acumularea gazelor si ascensiunea lavei impun o presiune crescanda asupra dopului format, pe care il expulzeaza impreuna cu portiuni din conul vulcanic.Cei mai cunoscuti vulcani de acest tip sunt Vulcano si Vezuviu.Vezuviul, unul dintre cei mai violenti vulcani ai Europei, s-a facut remarcat prin eruptia din 79 d.Hr., cand au fost distruse orasele Pompei si Herculaneum.De atunci, Vezuviul a mai erupt de vreo cateva zeci de ori, unele dintre aceste eruptii fiind foarte puternice.In urma exploziei din 472, norii de cenusa au fost purtati pana aproape de Constantinopol.Una dintre cele mai recente eruptii a Vezuviului(3-6 iunie 1929), a dus la expulzarea a aproape 12 milioane mc de lava si tephra(cenusa, lapili si bombe vulcanice) si a peste 1, 5 miliarde mc de gaze.Temperatura lavei la locul eruptiei a atins 1400 de grade Celsius, localitatile Pagano si Campetelli fiind inundate de lava.

Eruptiile, , ultravulcanice " sunt de o violenta extrema, ca urmare a acumularii gazelor si a vaporilor de apa, rezultati din contactul apei marii cu rezervorul subteran de magma.Cea mai cunoscuta eruptie de acest tip fiind cea a vulcanului Krakatau(sau Krakatoa) , din anul 1883 , considerata drept , , catastrofa mileniului " prin violenta, spectaculozitatea, si numarul de victime provocate.La 26-27 august 1883 au avut loc o serie de explozii, una dintre ele fiind socotita, , cel mai mare zgomot geologic ", fiind auzita de la aproape 5000 km distanta.Cenusa vulcanica a fost expulzata la 80 km inaltime, formand un nor ce a produs intuneric total pe o raza de circa 150 km , si care a durat trei zile.Norii de cenusa au inconjurat Pamantul de cateva ori, insolatia scazand cu 87 % din valoarea normala.Cantitatea de tephra expulzata a depasit 16 milioane mc, atingand in unele locuri 70 m inaltime si acoperind o suprafata de 750.000 kmp.Explozia principala a fost urmata de formarea unui val urias, tsunami, cu o inaltime de aproape 30 m, care a, , maturat" tarmurile insulelor Java si Sumatra, provocand moartea a peste 36000 de oameni si pagube materiale imense.Caldera care a luat nastere in urma acestei explozii avea fundul la 270 m sub nivelul oceanului, jumatate din Insula Krakatau disparand.In anul 1930, in urma unor eruptii submarine, a luat nastere o noua insula, cu diametrul de circa 1, 4 km, numita Anak Krakatau(copilul lui Krakatau).

Eruptiile de tip , , peleean" sunt caracterizate de prezenta , , norilor arzatori", care se revarsa pe pantele conului vulcanic in urma eruptiilor vulcanice.Numele vine de vulcanul Mont Pelee, situtat in arcul insulelor Antilele Mari si Mici(Insula Martinica).Acesti nori arzatori sunt alcatuiti din cenusa si gaze, ei coborand pe versantii vulcanului cu peste 200 km/h.Temperaturile ating valori de peste 700 de grade Celsius.Eruptia vulcanului Mont Pelee, din anul 1902, la 8 mai, ora 8.00, a provocat o explozie foarte puternica aruncand in aer un dop format in craterul vulcanului.Norul arzator, cu temperatura de peste 600 de grade Celsius, format in urma eruptiei, s-a pravalit pe versantii vulcanului cu o viteza de peste 160 km/h, fiind urmata de o unda de soc puternica.Din cei 30.000 de locuitori ai orasului a supravetuit doar doi.

In prezent, pe Pamant exista peste 500 de vulcani activi si cateva mii de conuri vulcanice inactive. Majoritatea vulcanilor se gasesc sub apele marii sau varfurile lor se ridica de sub apa. Circa 60% din vulcanii activi se afla in jurul Oceanului Pacific, fiind cunoscuti sub denumirea de , , Centura de foc a Pacificului''. In Oceanul Atlantic se remarca vulcanii din Marea Caraibilor si cei din lungul marii dorsale medio-atlantice( Canare, Azore si Islanda), cu peste 100 de vulcani activi. In Africa, activitatea vulcanica este legata in primul rand de , , Marele rift est-african'', iar in S Europei si in Asia de S-V cei mai cunoscuti vulcani sunt localizati in jurul Marii Mediterane.

In ultimele decenii, vulcanologii se preocupa sa elaboreze metode eficiente de prognozare a eruptiilor vulcanice, astfel incat populatia sa fie evacuata la timp din zonele afectate, iar distrugerile materiale sa fie reduse.Acest lucru se impune imediat, avand in vedere ca, numai in ultimii 250 de ani, in urma eruptiilor vulcanice au murit peste 250 000 oameni. In 1975, in Peninsula Kamceatka, vulcanul Tolbacik a avut o eruptie exploziva prognozata exact de vulcanologi, astefel ca mai multe echipe de televiziune au sosit chiar la inceputul eruptiei, pentru a transmite in direct fenomenul.

BIBLIOGRAFIE

Terra Magazin Nr.12/decembrie 2001

Terra Magazin Nr. 9/ septembrie 2001

Terra Magazin Nr. 1/ ianuarie 2004