Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Dinamica fenomenelor demografice sub incidenta starii de sanatate a populatiei

Demografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Dinamica fenomenelor demografice sub incidenta starii de sanatate a populatiei



In ultima decada, analiza datelor statistice relevante prezinta o evolutie defavorabila a celor trei componente majore ale dinamicii populatiei - natalitatea, mortalitatea si migratia externa, cu deteriorarea intregii constructii demografice si tendinta de intrare intr-un iminent derapaj demografic, rezultante directe ori indirecte ale intregului context politic, economic si social al tranzitiei. In acest cadru, incapacitatea sistemului de sanatate de a reactiona adecvat si concertat la aceste provocari, a avut un rol important in evolutia datelor prezentate mai jos.

Natalitatea este in scadere drastica, de la 16,0 nascuti vii la 1000 de locuitori in anul 1989, la 10,5 in anul 2000 si 10,0 in anul 2004. Aceasta perioada inregistreaza cei mai scazuti indicatori de natalitate si fertilitate din istoria moderna a Romaniei, fenomen demografic de mare gravitate si cu impact socio-economic major pe termen mediu si lung. Din cele 8 regiuni de dezvoltare, la nivelul anului 2004, cea mai mare natalitate se inregistreaza in regiunea Nord-Est (11,7 nascuti-vii la 1000 locuitori), cea mai mica fiind in regiunea Sud-Vest (8,9 nascuti-vii la 1000 locuitori) si in Bucuresti (9,0 nascuti-vii la 1000 locuitori).

Comparativ cu media UE-15 pentru natalitate, care este caracterizata de o oarecare stabilitate (10,65 nascuti-vii la 1000 locuitori in 1999, 10,63 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2001), Romania inregistreaza o scadere semnificativa a natalitatii in ultimii 4 ani de la 10,45 nascuti-vii la 1000 locuitori in 1999 la 9,66 nascuti-vii la 1000 de locuitori in 2002, fara a exista posibilitatea concreta de ameliorare a acestei situatii in viitorul apropiat. De asemenea, aceasta tendinta este similara si la nivelul celor 10 noi state membre, valoarea mediei NSM-10 pentru natalitate fiind relevanta in acest sens (de la 9,92 nascuti-vii la 1000 locuitori in 1999 la 9,20 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2002).

Fertilitatea feminina per total este in scadere, de la 40,3 nascuti-vii la 1000 locuitori in anul 2000 la 38,4 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2004, cu o deplasare a indicatorului catre grupele superioare de varsta, cauzele acestei schimbari fiind in cea mai mare parte de ordin economic si social (crestere a varstei la casatorie, posibilitatea de a controla numarul si frecventa nasterilor etc.).

Mortalitatea generala a inregistrat o crestere semnificativa in perioada 1990-1996, de la 10,6 decese la 1000 locuitori in 1990 la 12,7 decese in 1996, apoi rata mortalitatii a inceput sa scada progresiv, pana la 11,4 decese la 1000 locuitori in anul 2000, in anul 2004 acest indicator situandu-se la nivelul de 11,9.

In Romania, modelele de morbiditate si mortalitate au suferit modificari importante in ultimele decenii, in sensul cresterii prevalentei bolilor cronice si a mortalitatii prin aceste cauze, in contextul cresterii ponderii populatiei varstnice, asociata cu actiunea multipla a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali si cu influenta conditiilor socio-economice si de asistenta medicala.

Comparativ cu media UE-15 si media NSM-10 pentru mortalitate generala, care au o tendinta descrescatoare lenta (media UE-15 a fost de 9,93 decese la 1000 locuitori in 1999 si 9,67 decese la 1000 locuitori in 2001, iar media NSM-10 a fost de 10,78 decese la 1000 locuitori in 1999 si 10,36 decese la 1000 locuitori in 2002), Romania inregistreaza o crestere sensibila a ratei mortalitatii generale, care, conjugata cu dinamica natalitatii si fertilitatii, conduce la concluzia existentei pe termen lung a unui fenomen de imbatranire a populatiei, cu consecinte negative majore atat pentru sistemul de sanatate, cat si pentru cel de asigurari sociale de sanatate.

Atat natalitatea, cat si mortalitatea inregistreaza valori mai mari in mediul rural fata de mediul urban, ceea ce indica necesitatea implementarii eficiente a programelor care au ca scop cresterea gradului de accesibilitate a populatiei la serviciile de sanatate. Fata de nivelul mediu al mortalitatii generale (11 decese la 1000 locuitori), cele mai ridicate valori regionale se inregistreaza la nivelul regiunilor Sud-Vest (13,1 decese la 1000 locuitori) si Sud (13,0 decese la 1000 locuitori).

Speranta de viata la nastere a urmat o tendinta constant ascendenta de la 42 de ani in 1932 si pana la 68 de ani dupa 1960. Din acea perioada si pana in prezent, speranta de viata in Romania s-a mentinut, cu mici variatii, peste pragul de 70 de ani pe total tara si cu o diferenta de aproximativ sase ani intre sexe, respectiv 65 69 ani pentru barbati si 72 74 ani pentru femei.

Analizele comparative cu celelalte tari europene privind speranta de viata situeaza constant Romania pe ultimele locuri, cu mentiunea ca si ritmul de crestere al sperantei de viata este nesatisfacator. Spre exemplu, cresterea sperantei de viata la femei in perioada 19701998 a fost in Romania de 3 ani, in timp ce in UE aceasta crestere a fost de aproximativ 6 ani. Speranta de viata este un indicator sintetic complex influentat nu numai de calitatea serviciilor medicale, ci si de ceilalti determinanti ai starii de sanatate.

Speranta de viata ani sanatosi (HALE)  acest indicator se calculeaza pornind de la speranta de viata, dar include o ajustare pentru perioada cu o stare de sanatate necorespunzatoare.

Conform datelor prezentate, in Romania se pierd aproximativ 8 ani prin deces inainte de varsta de 65 de ani, dublu fata de media UE-15. Probabilitatea de deces inainte de varsta de 5 ani in Romania, desi in usoara scadere, prezinta valori de aproximativ 4 ori mai mari decat media UE -15 si de aproximativ 2 ori mai ridicate decat media NSM-10.

Mortalitatea specifica pe cauze de deces in Romania plaseaza tara noastra in randul tarilor in tranzitie, caracterizate prin valori care, desi in usoara scadere, raman la nivele de cel putin doua ori mai ridicate decat media UE.

Mortalitatea prin bolile aparatului circulator reprezinta principala cauza de deces in Romania, rata acesteia crescand de la 458,1 decese la 100.000 de locuitori in 1970 la 734,8 in 2004. Comparativ cu tendinta descrescatoare din Europa, in Romania, dupa o crestere semnificativa in primii ani ai ultimului deceniu, rata scade lent ajungand la valoarea anului 1990. Principalele doua afectiuni cauzatoare de deces din cadrul bolilor cardiovasculare sunt urmatoarele:

  • bolile ischemice cardiace (infarctul acut de miocard si alte cardiopatii ischemice), cu o rata a deceselor de 248,3/100.000 de locuitori in anul 2004 (media UE-15 este de 94/100.000). Bolile ischemice cardiace sunt raspunzatoare pentru 20,9% dintre numarul total al deceselor in Romania;
  • bolile cerebro-vasculare cu o rata a deceselor de 249,2/100.000 de locuitori in anul 2004 (media UE-15 este de 59/100.000). Bolile cerebro-vasculare sunt raspunzatoare pentru 17,0% din numarul total al deceselor in Romania.

Mortalitatea prin tumori reprezinta a doua cauza de deces in Romania si a avut o evolutie constant ascendenta in ultimii 30 de ani, de la 123,3 decese la 100.000 loc. in 1970, la 141,6 in 1989, la 184,04 in anul 2000 si la 203,0 in 2004. Romania se situeaza la acest indicator sub media UE-15 (180,98 decese la 100.000 locuitori in 2001) si media NSM-10 (222,41 decese la 100.000 locuitori in 2002), cu exceptia ratei de mortalitate standardizata pentru cancerul de col uterin care in Romania are valori (15,37 decese la 100.000 femei in 2002) de doua ori mai ridicate decat media NSM-10 (7,83 decese la 100.000 femei in 2002) si de pana la sase ori mai ridicate decat media UE-15 (2,45 decese la 100.000 femei in 2001).

Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv reprezinta a treia cauza majora de deces in Romania, prezentand valori in crestere, situate la dublul mediei UE-15. In anul 2004 numarul de decese prin boli ale aparatului digestiv a fost de 69,8/100.000 de locuitori (media UE-15 este de 30,68/100.000).

Mortalitatea prin bolile aparatului respirator reprezinta a patra cauza de deces in Romania, fenomen cu o evolutie descendenta pe parcursul ultimilor trei decenii, dar care prezinta in continuare valori duble comparativ cu media UE. In anul 2004 numarul de decese prin boli ale aparatului respirator a fost de 63,1/100.000 de locuitori (media UE-15 este de 48/100.000).

Leziunile traumatice, otravirile si celelalte consecinte ale cauzelor externe reprezinta a cincea cauza de deces, fenomen cu o evolutie descendenta pe parcursul ultimilor 10 ani. In anul 2004 numarul de decese prin leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe a fost de 62,1/100.000 de locuitori (media UE-15 este de 38/100.000).

Diferentele dintre valorile ratelor standardizate de mortalitate specifica pentru Romania si media UE-15 si media NSM-10 arata deficiente grave de accesibilitate la serviciile medicale (servicii specializate insuficiente, concentrarea acestora in zone industrializate, ineficienta serviciilor de ambulanta, infrastructura nedezvoltata, grad redus de urbanizare a anumitor regiuni, mijloace materiale insuficiente pentru plata medicamentelor, plati informale), slaba eficienta a acestora (insuficienta coordonare a programelor pentru aceste grupe de afectiuni, utilizarea unor scheme de tratament care nu sunt bazate pe dovezi, programe necorelate intre ele pentru o mai mare eficienta, screening neperformant pentru afectiuni majore), coroborate cu un grad nepermis de scazut al educatiei sanitare a populatiei (prezentarea tardiva la medic, insuficienta cunoastere a factorilor de risc), in special in mediul rural, unde nivelul indicatorilor este cel putin dublu fata de mediul urban.

Mortalitatea prin boli infectioase si parazitare, desi a prezentat o tendinta descrescatoare pe parcursul ultimului deceniu, se situeaza la valori duble fata de media UE-15 si valori triple fata de media NSM-10. In anul 2004 numarul de decese prin boli infectioase si parazitare a fost de 13,4/100.000 de locuitori (media UE-15 a fost de 8/100.000 locuitori si media NSM-10 a fost de 5,86/100.000 de locuitori). In acelasi an, rata mortalitatii standardizate pentru infectii respiratorii acute, pneumonie si gripa la copii sub 5 ani a fost de 122,06/100.000 copii, de aproximativ 85 de ori mai mare decat media UE-15 care a fost de 1,63/100.000 copii). Valorile nepermis de mari ale mortalitatii prin boli infectioase respiratorii si boli diareice la copiii intre 0-5 ani se explica prin prezenta in aceasta categorie a unui numar mare de copii institutionalizati, copii proveniti din familii dezorganizate sau care traiesc sub pragul minim de saracie si a copiilor cu internari multiple in spital. Pe de alta parte, conditiile de igiena precare din locuinte, supraaglomerarea, alimentatia deficitara, lipsa facilitatilor medicale si a personalului medical specializat in zonele defavorizate contribuie la mentinerea acestor valori ridicate.

Mortalitatea prin tuberculoza reprezinta o situatie deosebita in Romania. Aceasta a avut o evolutie descrescatoare pana in anii 80 (3,7 decese la 100.000 locuitori), dupa care a inceput sa creasca progresiv, atingand 5,6 decese in 1989 si un maxim de 11,8 in 1997, ajungand apoi in anul 2004 la 9,6 la 100.000 locuitori. Cele mai mari valori de mortalitate se inregistreaza la grupe de populatie in varsta de munca (35-44 de ani si 55-64 de ani). Sunt afectati mai ales barbatii, cu 16,2 decese la 100.000 locuitori fata de 3,4 la 100.000 locuitori la femei (anul 2004). Media UE-15 are o tendinta descrescatoare lenta (0 decese la 100.000 locuitori in 2001) si are valori de aproximativ 15 ori mai mici decat media mortalitatii prin TBC in Romania. De asemenea, valoarea mediei NSM-10 este de 2 decese la 100.000 de locuitori in 2002. In rural rata este mult mai mare decat in urban. Tuberculoza este asociata cu saracia si in acest sens orice interventie pentru scaderea numarului de decese prin TBC, dar mai ales a numarului de cazuri noi, va trebui sa aiba in vedere nu numai componenta medicala (preventiva, de diagnostic si curativa), ci si ceilalti factori asociati. In prezent, Romania utilizeaza un grant al Fondului Global de lupta impotriva TBC, HIV/SIDA si malariei pentru adresarea acestei probleme.

Mortalitatea prin boli cauzate de consumul de tutun este in crestere in Romania (539,58/100.000 locuitori in 2002), comparativ cu media NSM-10 (37,82/100.000 locuitori in 2002) si media UE-15 (220,48/100.000 locuitori in 2001), care au o tendinta descrescatoare.

Mortalitatea prin boli cauzate de consumul de alcool  /100.000 locuitori in 2002), chiar daca are o tendinta descendenta, se gaseste la o valoare dubla fata de media UE-15 (60,7/100.000 locuitori in 2001). Educatia sanitara si serviciile de promovare a sanatatii, sustinute de o politica prohibitiva proliferarii factorilor de risc, pot actiona in sensul scaderii mortalitatii prin aceste cauze.

Mortalitatea infantila, chiar daca a prezentat o evolutie descendenta pe parcursul ultimelor trei decenii, de la 38,14/1.000 nascuti vii in 1973 la 16,8/1.000 nascuti vii in 2004, curba descrescatoare a ultimului deceniu a fost destul de aplatizata. Valoarea la care se afla Romania in prezent este aceeasi cu media UE-15 de acum 30 de ani (1974) si media NSM-10 de acum 20 de ani (1984). Conform unui raport al specialistilor in asistenta materno-infantila, sistemul sanitar este raspunzator pentru aproximativ 10-15% din cauzele care conduc la valori ridicate ale acestui indicator, restul fiind factori economici si sociali. In vederea remedierii situatiei, se afla in stadiul de implementare o strategie referitoare la sanatatea femeii si copilului.

In consecinta se evidentiaza necesitatea elaborarii si implementarii unei strategii multisectoriale care sa implice efectiv pe toti partenerii cu responsabilitati majore in acest domeniu si care sa aiba ca si rezultat scaderea mai rapida si stabila a mortalitatii infantile catre standarde comparabile cu cele din UE, precum si reducerea discrepantelor dintre valorile inregistrate in urban si rural pentru acest indicator.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2262
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved