MORTALITATEA POPULATIEI

MORTALITATEA POPULATIEI

Concepte-cheie: deces, eveniment-origine, linia vietii, punct mortuar, mortalitate endogena, mortalitate exogena, mortalitate infantila, tabela de mortalitate

Decesul (M) este evenimentul demografic care consta in disparitia definitiva a oricarei evidente a vietii, in orice moment de timp, dupa ce a avut loc nasterea vie (incetarea postnatala a functiilor vitale fara posibilitate de resuscitare).

Evenimentul demografic "deces" poate surveni numai dupa ce a avut loc un alt eveniment demografic, respectiv "nasterea vie". Primul eveniment demografic se numeste eveniment-origine.

Frecventa deceselor intr-o populatie se numeste mortalitate.

Distanta in timp dintre momentul nasterii unei persoane si momentul mortii se numeste linia vietii, punctul de deces fiind numit punct mortuar.

Mortalitatea endogena este determinata de caracteristicile interne ale individului: pentru un nou nascut acestea sunt caracteristici ce tin de mediul matern; pentru adulti, ele sunt determinate de caracteristici genetice, de gradul de uzura si deteriorare a organismului.

Mortalitatea exogena este cea provocata de cauze externe (ex.accidente, boli).

Mortalitatea infantila reprezinta mortalitatea nou-nascutilor pana la implinirea varstei de un an.

Tabela de mortalitate, conceputa ca o transpunere a manifestarilor de moment ale mortalitatii intr-o optica longitudinala fictiva, tabela de mortalitate aprofundeaza analiza mortalitatii pe varste si permite sintetizarea acesteia intr-un indicator de mare semnificatie, speranta de viata pe varste. Ea ne indica numarul mediu de ani pe care ii mai are de trait o persoana, inainte de a fi implinit virsta de x ani. In ipoteza ca generatia fictiva din care ea face parte va trai de la nastere pana la disparitie in conditiile mortalitatii din perioada de referinta unul sau mai multi ani calendaristici), indicatorul concentreaza semnificatiile sale majore la virsta de zero ani deoarece la aceasta virsta el ia in considerare mortalitatea de la toate virstele, motiv pentru care alaturi de notiunea de speranta de viata la nastere adesea intilnim si notiunea de durata medie a vietii.

Conform recomandarii ONU, toate cauzele de deces pot fi impartite in 5 subgrupe:

-grupa I: decese prin boli infectioase si ale aparatului respirator (exclusiv bronsita cronica a populatiei de peste 4 ani);_

-grupa II: decese prin tumori maligne;

-grupa III: decese prin boli ale aparatului circulator;

-grupa IV: decese prin moarte violenta;

-grupa V: decese prin celelalte cauze.

Importanta studiului mortalitatii rezulta din faptul ca:

• mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in cresterea numerica a populatiei si in structura pe grupe de virsta a populatiei, in realizarea unui echilibru in structura populatiei pe grupe de virsta;
• mortalitatea reprezinta unul din indicatorii demografici utilizati in masurarea starii de sanatate a populatiei;
• permite identificarea problemelor de sanatate si stabilirea prioritatilor in actiunile de sanatate;
• permite stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate;
• serveste in procesul de planificare sanitara a resurselor;
• permite evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii sanitare.

       Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala si de caracteristicile unei societati. Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii.

       In general, in lume s-a inregistrat un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea economica. La inceput declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare; in aceste tari dupa ce initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania.

       In tarile dezvoltate s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata.

       Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata Se observa ca tarile din estul si centrul Europei sunt caracterizate printr-un venit national brut scazut si o speranta de viata la nastere scazuta.

       Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba, Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Occidentului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol, speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari.