Biogazul

BIOGAZUL

1. Valorificarea biogazului:

Este limitata din cauza regimului inconstant de producere a lui, a calitatii inferioare a valorii energetice de combustibil destul de scazuta; Stocarea si transportul ridica unele probleme in special cele de puritate si cost.Partial gazul produs poate fi folosit in motoarele de combustie interna pentru transformarea sa in electricitate dar eficienta de convertire este mica numai de 14,5%. Sa incercat si utilizarea sa pentru incalzirea apei. Calitatea biogazului este data de proportia metanului fata de celelalte componente astfel % metan,38%dioxid de carbon,21% vapori de apa hidrogen sulfurat si amoniac. Pentru imbunatatirea biogazului a calitatii sale sau produs o serie de procedee: retinerea dioxidului de carbon,combinarea hidrogenului sulfurat de fier sau compusi de fier.

2.Cum este procesul compostarii aplicat in cateva tari dezvoltate din punct de vedere industrial?

Compostarea ca un proces industrial dirijat spre valorificarea deseurilor a fost initiata in Italia sub numele de procedeu zimotermic. Desi Italia a fost initiatoarea acestei tehnologii, prelucra la sfarsitul secolului trecut doar 2-3%. In schimb Franta erau circa 100 de uzine de compostare care producea 650000t de compostat. In SUA la statia de Epurare a orasului Chicago namolul este folosit in 2 directii: obtinerea de biogaz si ca fertilizator. Evolutia compostarii industriale a fost diferita in functie de conditiile climatice economice si politica ecologica a diferitelor regiuni.Spre exemplu in Spania si Portugalia, datorita elementului mai favorabil aceasta ramura a industriei deseurilor sa dezvoltat foarte mult. Elvetia la randul ei a avut o dezvoltare rapida datorita faptului ca cetatenii acestei regiuni isi respectau foarte mult mediul inconjurator. Tehnologia de compostare implica o etapa initiala dupa cea de producere cea de sortare a deseurilor care se preteaza pentru obtinerea compostului.

3. Precizati potentialii componenti ai materiei prime utilizate in compost precum si principalele caracteristici ale acestora:

Pentru cunoasterea procesului specialistii au cercetat procesul de humificare in diferite tipuri de soluri si ecosisteme. In natura materialele organice sunt prelucrate de factori si cei biologici. Omul trebuie sa tina cont de calitatea materie prime si de proportionarea componentelor. FRunzis are alte calitati,frunzele de castan ,stejar,plop sunt mai lent descompuse se stie ca frunzele aciculare ale coniferelor sunt mai greu descompuse. Resturile de arbori si arbusti trebuie maruntite cu o foarfeca sau cu un tocator.Ele sut sarace in azot si ca urmare trebuie amesteca cu alte resurse bogate in azot. Resturile vegetale din gradina,frunze tulpini plante cu flori pot fi folosite in amestecul de compostat. Gunoiul animalelor este bine cunoscut ca un material favorabil compostarii. Resturile de la bucatarie desigur cele organice de la legume fructe paste. Alti potentiali componenti:cartonul si hartia,cojile fructelor,namolurile din statiile de epurare care pot fi amestecate cu materiale mai uscate.

4. Precizati care sunt factorii de mediu care influenteaza procesul de compostare:

Factorii de mediu au o importanta majora in intensitatea procesului biologic de compostare si in obtinerea calitatii compostului. Apa-reFSpectiv umiditatea amestecului de compostat are un rol important in hidroliza unor componente. Aerul respectiv aerarea sau amestecarea periodica in vederea aerarii si omogenizarii gramezii de compostare este necesara in reactiile de oxidare a materiei organice de catre microorganisme si pentru respiratia micro si macro organismelor. Temperatura aerului din interiorul si exteriorul gramezii variabile termice,diurne sezoniere au o importanta deosebita in durata procesului de compostare. In final formarea compostarii depinde de acesti factori dar si de procesarea materiei prime:dimensionarea cantitea calitatea deseurilor care urmeaza a fi folosite;

5. Precizati si descrieti pe scurt principalele metode si tehnologii de compostare:

O prima categorie de metode este cea in sisteme deschise asa cum se vede si din plansele anterioare care se refera la comportarea resturilor menajere si gospodaresti. O alta metoda constituie comportarea in sisteme inchise prin care deseurile organice se descompun intrun siloz sau un vas care poate avea un utilaj de intoarcere de amestecare a deseurilor. Din cele scrise mai sus rezulta ca tehnologiile de comportare contribuiela valorificarea unor deseuri lichide,namoluri,resturi organice solide,resturi. Deci compostarea ca metoda bio ecologica de valorificare a deseurilor participa la minimizarea poluarii mediului inconjurator. Variante si tehnologii de compostare: Tehnologii de nivel minim: este metodda cea mai simpla de compostare care necesita echipamente putine si volumul de munca cel mai redus dar o perioada lunga de compostare si o suprafata mare de teren;nu necesita amenajarea unei platforme speciale. Tehnologia de nivel redus nu necesita un echipata special pe un teren de un hectar se pot obtine pana la 11000m^3 deseuri de gradina; este necesara in acest caz o platforma cu calitati de deranj si cu o capaacitate buna de suportare a utilajului greu. Tehnologia de compostare la nivel intermediar: necesita echipament special de intoarcere in vederea aerarii frecventa intoarcerii este de o data pe saptamana; perioada de obtinere a produsului 4-8luni; Tehnologia de varf:implica folosirea sistemelor stivelor statice sau in vas;costul este ridicat;procedeul se realizeaza cu o aerare fortata;

6. Precizati principalele tehnologii de protejare a calitatii atmosferei descriindule principiul de functionare:

Precipitatoarele electrostatice se pot aplica pentru retinerea poluantilor particulati solizi sau lichizi prin selectarea lor pe electroni in general sub forma de placi;incineratoare de mare capacitate pentru incinerarea deseurilor orasenesti; absorbtia pe carbune unde carbunele activ granulat retine datorita porozitatii sale o mare parte a poluantilor aflati in faza de vapori; oxidarea catalitica nehalogenata se foloseste pentru contaminatii organici in concentratii mici care sunt distrusi la temperaturi mai mici de 450 grade celsius prin oxidare catalitica; oxidarea catalitica halogenata se deosebeste de cea nehalogenata prin aceea ca se alege un catalizator adecvat pentru compusii halogenati existenti in fluxul rezidual gazos; biofiltrarea contaminatii organici aflati in stare de vapori sunt pompati intrun strat de sol care contine microorganismele care degradeaza acesti compusi; oxidatia termica contaminatii organici sunt distrusi prin incinerare la temperatura de 1000 grade celsius;

7. Precizati principalele tehnologii de tratare a solurilor contaminate descriindule pe scurt si principiul de functionare:

Bioventilarea este o procedura care se practica in ,prin care se injecteaza aer in solul contaminat cu un debit relativ mic dar suficient pentru a creste concentratia oxigenului in sol si astfel a stimula activitatea microorganismelor native in sol; Spalarea solului se folosesc lichide uneori combinate cu aditivi chimici si un proces mecani de extragere a poluantilor de pe particulele de sol; Extractia cu solventi este o tehnologie de tratare in care se foloseste un solvent pentru a desprinde un poluant de pe si din granulele de sol contaminat; Electrokinetic remediation process este o tehnologie de remediere in prin separarea si retinere a unor metale grele si contaminanti organicidin sol. tehnologia se bazeaza pe introducerea in sol a unor electrozi si crearea unui camp electric care atrage ionii de semn contrar;Alte tehnologii de tratare a solurilor contaminate sunt: tehnologia LTTA,zero air emission,integrated aqua detrox/sve system;

8. Precizati tehnologiile de remediere a apelor subterane descriindule pe scurt si principiul de functionare:

Procedeul oxidativ o soluite de apa oxigenata este circulata prin zona contaminata pentru a creste concentratia oxigenului si astimula descompunerea acroba a compusilor organici de catre microorganisme; Procedeul cometabolic se injecteaza in subteran apa in care sa dizolvat oxigen si metal pentru a grabi intensitatea biologica metabolica; Procedeul cu adaos de nitrat o solutie de azotat se introduce in apa subterana contaminata in vederea intensificarii activitatii biologice de degradare a substantelor. Tehnologia cu injectare de aer se face cu scopul oxigenarii apei subterane pentru intensificarea activitatiimicrobiene; Tehnologia cu injectare de apa calda se practica pentru a grabii evaporarea contaminatilor volantili si semivolantili in zona nesaturata si retinerea lor prin vidare la suprafata unde sunt tratati; Absorbtia pe carbune apa subterana contaminata este pompata prin contaminare contind granule si carbune activ; tehnologia oxidativa cu UV este folosita pentru distrugerea contaminatiilor agonici; Tehnologia bioreactoarelor apa contaminata este extrasa si pompata in reactoare care contin microorganisme; Extractia prin vidare si extractia din 2 fire este un procedeu prin care aoa subterana si compusii agonici volatili sunt injectati spre putul de extractie;

9. Care sunt principalele masuri prevazute in planul 'SALMO 2000' pentru reabilitarea Rinului?

Specialistii germani indrumati de catre ecologi au elaborat planul de reabilitare a Rinului 'Salmo 2000' care prevede si amenajarea unor pasaje pentru pestii migratori. Sau alocat sume importante pentru restaurarea mediului obivinar renanian. Sau creat in germania si Franta in perioada 89-92 circa 6 rezervatii in care se urmareste refacerea padurilor care existau inainte din belsug pe maluri rinului. SAu pus 15 insule de pe cursul mijlociu al raului sub ocrotirea legii de asemenea sa trecut la refacerea zonelor mlastinoase acolo unde este posibila aceasta actiune. Este bine de stiut ca peste tot unde sau amenajat albiile pentru navigare prin taierea meandrelor si asanarea mlastinilor frecventa inundatiilor a crescut.

10. Prezentati recomandarile echipei Cousteau pentru remedierea starii Dunarii:

Dunarea a fost cercetata din multe puncte de vedere de sute de cercetatorii poate cea mai actuala si competenta analiza este cea facuta de echipa Cousteau.Bazinul hidrografic dunarean a fost impartit in 66 de subbazine si sau fixat si 51 puncte de control si recoltare a probelor. In prima parte a lucrarii se pune accent pe zonele umede ale dunari.Se recomanda conservarea lor si punerea sub juristictie UNESCO protejarea padurii obivionare, creearea unor coridoare verzi care sa interconcenteze campiile obivionare. In partea a doua sunt sintetizate date privind sursele de poluare din bazinul hidrografic calitatea apei de la izvor la varsare recomandarile linale propun: reducerea poluarii din sursele majore prin retehnologizarea industriilor din zonele riverane orase, capitale.

Dintre tipurile de poluare carora trebuie sa se ia masuri de remediere se numara:poluare industriala si cea menajera, poluarea difuza.In acest sens se impune infiintarea unei institutii de supraveghere cu metoda spectrometriei gama din aer. Partea a 3 a se ocupa tocmai de navigatie si transport pentru care sau facut numeroase investitii tehnice in ultimile doua secole. Sa propus elaborarea unei strategii a cailor de transport. Echipa cousteau considera ca Dunarea nu trebuie transformata intr-un canal de apa adanca si trebuie sa se renunte la construire a inca 4 baraje.

11. Caror probleme trebuie sa ofere solutii proiectul pentru realizarea unei deponii ecologice?precizati solutii:

Solutii tehnice: imprejmuirea de protectie necesara pentru a prevenii imprastierea deseurilor de vant; agentii de contaminare sobolani pasari muste; mirosuri in functie de distanta fata de localitati si vanturile dominante; deseuri periculoase in vederea izolarii lor si pentru a se reduce potentialul de poluare a apelor si solului; separarea unor materiale speciale; infiltratiile si gazele produse in deponie care trebuie supravegheat permanent in cadrul unui program de monitorizare.

Cateva potentiale solutii pentru realizarea unei deponii ecologice::::Sistemul de etansare de fund si lateral trebuie sa impiedice scurgerea poluantilor in sol si in panza freatica. SIstemul de control al gazelor de deponie trebuie sa limiteze poluarea atmosferei invecinate si sa evite pericolul unei explozii. Inchiderea deponie trebuie sa aiba in vedere minimalizarea infiltratiilor asigurarea unui bun drenaj controlul imigratiei gazelor de deponie, protectia mediului si a sanatatii umane. Stabilirea unui strat vegetal sanatos este vital pentru protejarea sistemului de acoperire impotriva eroziunii.