Arii naturale protejate in judetul Maramures

UNIVESITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS"

FILIALA BAIA MARE

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

Arii naturale protejate in judetul Maramures

GENERALITATI DESPRE JUDETUL MARAMURES

Situat in partea de nord a tarii, este invecinat cu judetele Satu Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, iar la nord este delimitat de frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6215 km patrati (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Zona montana apartine Carpatilor Orientali si reprezinta 43%, zona de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
    Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes. Vegetatia si fauna este caracterizata printr-o mare varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic: opaitul muntilor Rodnei (Lychnis nivalis), Cochlearia pyrenaica varietatea borzeana, Melampyrum saxosum si Campanula ciblesi. Speciile de animale sunt bine reprezentate, avand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), acvila de stanca (Aquila chrysaetos), in jnepenis de cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), iar in padurile de conifere de ras (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus) si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav (Salmo trutta fario) si lipan (Thymallus tymallus), traieste cea mai valoroasa specie de salmonid, lostrita (Hucho hucho).

Arii naturale protejate in judetul Maramures

 Datorita marii diversitati biologice, Maramuresul are 38 de arii naturale protejate, dupa cum urmeaza:

• 3 rezervatii stiintifice;

• 1 parc national

• 17 monumente ale naturii;

• 13 rezervatii naturale;

• 1 parc natural - Parcul Natural Muntii Maramuresului, cu o suprafata de 148850 ha;

• 3 arii protejate de interes local.

Rezervatiile stiintifice

. Pietrosu Mare

 Localizare:

Rezervatia stiintifica Pietrosu Mare se afla situata pe teritoriul administrativ al orasului Borsa si al comunei Moisei, avand suprafata de 3300 ha.

Descriere:

 Rezervatia Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu, Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari.
    Cea mai mare parte a rezervatiei este ocupata de roci cristaline metamorfice din Panza de Rodna (Precambrian superior). Formatiunea de Voslobeni este constituita din micasisturi cu nivele de paragnaise, cuartite si amfibolite, cu nivele de dolomite si calcare cristaline (Turnu Rosu, Piatra Alba).
    Tipul si subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, intalnindu-se si solurile brun eumezobazic si brun acid.
    In rezervatie sunt prezente mai multe lacuri glaciare:

• Iezerul Pietrosului, cu o suprafata de 3,450 ha, cu adancimea maxima de 2,10 m;
• Buhaescu I, avand suprafata de 0,7 ha, adancime maxima de 1,80 m;
• Buhaescu II, cu suprafata de 0,2 ha, adancime maxima de 5 m;
• Buhaescu III, cu suprafata de 0,1 ha, adancime maxima de 1 m;
• Buhaescu IV, cu suprafata de 0,11 ha, adancime maxima de 0,7 m.

 Scopul instituirii acestei rezervatii stiintifice este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic.

Rezervatia fosilifera Chiuzbaia

Localizare:

Rezervatia fosilifera este situata la poalele Varfului Ignis (1307 m) in partea de Sud, in Groapa Chiuzbaii.

Descriere:

Depozitul fosilifer este format din 8 aflorimente, flora fosila cuprinde 55 de familii, 107 genuri si 240 de specii, elementele est-asiatice si nord-americane avand o frecventa asemanatoare (31,09%), fiind prezente si plante caracteristice Europei Centrale si de Sud (12,60%), plante balcanice-caucaziene (5,85%) si plante mediteraneene (5,58%).

 Principalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a depozitului fosilifer, cu o suprafata de 50 ha, zona este caracterizata ca fiind una din cele mai bine conservate flore pliocene din Romania.

Piatra Rea

Localizare:

 Rezervatia se afla in orasul Borsa, la confluenta Vaii Fantana cu Cimpoiasa si are suprafata de 50 ha, iar altitudinea medie la care se gaseste este de 1500 m.

Descriere:

 Relieful acestei zone de eroziune este creat in calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo si exocarstice (avene - avenul Podul Cailor - 128 m, pesteri, lapiezuri). Aici se poate intalni o vegetatie diversa incepand cu cea nemorala si pana la cea subalpina si alpina, cu numeroase specii rare cum sunt: gusa porumbelului - Silene nivalis, paiusul - Festuca porcii, clopotelul de munte - Campanula carpatica, soparlita - Veronica baumgartenii, ghintura - Gentiana lutea, Mierea ursului - Pulmonaria filerszkiana, floarea de colti - Leontopodium alpinum.

  Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.

Rezervatii ale biosferei

Parcul National Muntii Rodnei

Localizare:

Parcul National Muntii Rodnei -Rezervatie a Bioseferei este situat in partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud si partea de S-S-E a judetului Maramures, intinzandu-se pe suprafata de administrare a trei directii silvice: Bistrita, Baia Mare si Suceava.

Descriere:

    Parcul National Muntii Rodnei, infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949, reconfirmat prin Legea nr.137/1995 si prin Legea 5/2000, este arie naturala protejata de interes national si international. Acesta a fost desemnat Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul MAB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosfera, de la Paris din 1979.
    Suprafata totala a parcului este de 46,399 ha si cuprinde urmatoarele zone functionale :

1. Rezervatia Stiintifica Pietrosul Mare, care corespunde categoriei I IUCN in suprafata de 3.300 ha;
2. Monumente ale naturii, categoria a III-a IUCN:
• Ponorul Batrana, 0,5 ha;
• Pestera si Izbucul Albastru al Izei, 100 ha;
• Poiana cu Narcise Valea Secii, 5 ha;
• Pestera din Valea Cobasel, 1 ha;
3. Rezervatii naturale, categoria IV - I.U.C.N.
• Piatra Rea, 50 ha;
• Izvoarele Mihaiesei, 50 ha;
• Bila-Lala, 2,893 ha;

    Din totalul de 46.399 ha, in fond forestier Parcul National Muntii Rodnei acopera o suprafata de 27.792 ha, repartizata pe raza a doua judete astfel :

• Judetul Bistrita-Nasaud, 22.724,6 ha;
• Judetul Maramures, 5.068,3;

si pe raza a trei Directii Silvice:

• Bistrita, 17.008,5 ha,
• Baia Mare, 7.140,9 ha;
• Suceava, 3.643, 5 ha.

    Din flora corespunzatoare acestei zone cateva specii sunt mai semnificative precum cum ar fi: smardarul - Rhododendron kotsky, zambru - Pinus cembra, opaitul Rodnei - Silene nivalis.  Arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere.

Monumente ale naturii

Lacul Albastru

Localizare:

 Aria naturala protejata Lacul Albastru este situata in orasul Baia Sprie, avand suprafata de 0,50 ha.

Descriere:

Lacul Albastru este de origine antropica si este amplasat intr-o mica depresiune formata in urma surparii lucrarilor miniere de exploatare de pe filonul Domnisoara din anii 1919-1920. Lacul este de forma eliptica, aproape circulara, cu raza de 40-45 m si o adancime de 4 m. Bazinul hidrografic are suprafata redusa (6370 mp), apa provenind din precipitatii si mici izvoare ce provin din precipitatiile infiltrate in lucrarile miniere din versantul sudic al Dealul Minei. Ca urmare a continutului de sulfuri din vechile excavatii miniere, apa acumulata in lac are o culoare verde intens, usor albastruie, culoare determinata de prezenta sulfatului de fier (0,3 mg/l) melanterit si calcanit, este prezent de asemenea acidul sulfuric liber (7,8 mg/l), ceea ce face ca pH-ul apei lacului sa fie de 4. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic in Romania. Scopul principal al ariei naturale Lacul Albastru este cel de conservare a habitatului acvatic unic in Romania.

Pestera Valenii Somcutei

Localizare:

   Pestera se gaseste pe Valea Rea din localitatea Valenii Somcutei, orasul Somcuta Mare.

Descriere:

  Pestera Valenii Somcutei a fost descoperita in anul 1977, se afla la altitudine de 30 m, avand dezvoltarea de 176 m, o singura intrare si suprafata de 5.00 ha.
    Aceasta este o pestera in calcare badeniene cu alge calcaroase nodulare de tip lithothamnium si este un sit arheologic din epoca bronzului, loc ritual cu resturi ceramice.

Pestera cu oase de la Poiana Botizii

Localizare:

Se afla localizata in masivul calcaros Piatra Pintii, versantul nordic al Vaii Poienii, din comuna Baiut, satul Poiana Botizii, la altitudinea de 665 m.

Descriere:

Pestera are o dezvoltare de 40 m si o singura intrare. Motivele pentru care aceasta pestera este ocrotita sunt urmatoarele:

• in sec. al XIX-lea de aici s-a extras un depozit de oase de Ursus speloeus si oase de ierbivore roase;
• concretiuni, urme de locuinte;
• microcarst complex intr-un olistolit mic (350 X 200 m) din panza wildflisului.

Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei cavernicole.

Stancariile Salhoi Zambroslavele

Localizare:

   Este situata in localitatea Borsa, are suprafata de 1 ha.

Descriere:

Rezervatia cuprinde stancariile Salhoi si doua statiuni cu populatie de lingurea - Cochlearia pyrenaica var. borzaeana, situate pe malul drept al Vaii Maguritei caracterizata prin bolovanisuri de calcare eocene provenite din stancile din amonte. Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a diversitatii biologice.

Cheile Babei

Localizare:

 Rezervatia geologica Cheile Babei este situata in comuna Coroieni, satul Baba, are suprafata de 15 ha si lungimea de 1 km.

Descriere:

Cheile Babei sunt chei epigenetice sapate de paraul Poienii la strabaterea calcarelor epicontinentale eocene. Versantul stang este stancos, cu mici cariere rezultate din exploatarea calcarelor pentru producerea varului. Versantul drept este impadurit, cu stanci de calcar izolate.  Scopul principal al ariei naturale Cheile Babei este cel de conservare a diversitatii biologice.

Mlastina Vlasinescu

Localizare:

 Mlastina Vlasinescu este situata in comuna Desesti, satul Mara si are o suprafata de 3 ha.

Descriere:

    Mlastina Vlasinescu este localizata pe platoul vulcanic Izvoarele a masivului Ignis (1307), pe versantul nordic, la confluenta paraului Ignis cu paraul Vlasinescu, unde exista un complex mlastinos de 4,5 ha, format dintr-o mlastina oligotrofa (turbarie), iar spre periferie se afla mlastini mezo si eutrofe.
    Stratul de turba are grosimea de maxima de 5,4 m, iar grosimea medie este de 2,9 m. Solul este de natura organica, turbos, specific mlastinilor oligotrofe. Flora si fauna acestei arii protejate este specifica zonelor umede - turbariilor.  

   Scopul principal al ariei naturale Mlastina Vlasinescu este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita reprezentate de specii de plante rare, endemice sau amenintate cu disparitia.

Taul lui Dumitru

Localizare:

  Taul lui Dumitru este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare si al comunei Giulesti si are suprafata de 3 ha.

Descriere:

   Turbaria Taul lui Dumitru este o turbarie activa, situata pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre Valea Sturului si Valea Brazilor, avand dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (Valea Sturului). Acesta este o turbarie oligotrofa. Vegetatia reprezentativa acestei turbari este: ruginare - Andromeda polifolia, bumbacarita - Eriophorum vaginatum, afin vanat - Vaccinium uliginosum, merisor - Vaccinium oxycoccos, Scheuchzeria palustris, rogoz - Carex limosa, Carex rostrata, Carex panciflora, vuietoare - Empetrum nigrun, rachitele - Oxycoccus quadripetalus, Oxycoccus microcarpus, iarba albastra - Molinia coerulea, taposica - Nardus stricta, afin Vaccinium myrtillus, sclipeti Potentilla erecta.  Principalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a elementelor naturale specifice zonelor umede.

Creasta Cocosului

Localizare:

Rezervatia este situata in Muntii Gutai, satul Mara, comuna Desesti, la o distanta de aproximativ 35 km de orasul Baia Mare.

Descriere:

    In cadrul rezervatiei se evidentiaza Creasta Cocosului, care da numele rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia NV-SE. La baza crestei s-au instalat fitocenoze ale asociatiei Campanulo-Juniperetum nanae edificata de ienupar. Cea mai mare parte din suprafata teritoriului este ocupata de asociatia edificata de afin si merisor. Fitocenozele apartin asociatiei Vaccinietum myrtili.
    Din punct de vedere floristic se prezinta o diversitate de specii, dintre care amintim: ienuparul - Juniperus communis, jneapanul - Pinus mugo, afinul - Vaccinium myrtillus, merisorul - Vaccinium vitis-idaea, Lilium martagon - crin de padure, Antennaria dioica - parpian, Dianthus carthusianorum - garofita.
    Din punct de vedere al faunei cea mai periclitata specie de rapitoare identificata pe teritoriul rezervatiei este acvila de munte - Aquila chrysaetos si acvila tipatoare mica - Aquila pomarina. Alaturi de acestea mai traiesc si alte specii cuibatoare importante din punct de vedere al biodiversitatii: Crex crex - cristel de camp, Lanius collurio - sfrancioc rosiatic, Bubo bobo - buha.

Scopul acesteia este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita.

Cheile Tatarului

Localizare:

Aria naturala protejata Cheile Tatarului este situata in comuna Desesti, satul Mara, in suprafata de 15 ha si lungimea de 0,7 km.

Descriere:

    Cheile Tatarului reprezinta un defileu fierastruit in andezite piroxenice de Ignis-Mara, format prin coborarea treptata a nivelului de baza. Au versantul vestic aproape vertical, stancos, cu surplomb, in timp ce versantul estic este constituit din grohotisuri si zone de padure.
    Depresiunea vulcanica Tataru, care are o retea hidrografica importanta, a fost drenata prin Cheile Tatarului, apele sculptand un defileu in roci vulcanice dure.
    Vegetatia este formata in special din muschi si licheni.   Scopul principal al ariei naturale Cheile Tatarului este cel de conservare a diversitatii biologice.

Pestera Boiu Mare

 Localizare:

 Pestera se afla in localitatea Boiu Mare, si are suprafata de 0,5 ha si lungimea de 31 m.

Descriere:

  Intrarea in pestera se face printr-un aven. Pestera Boiu Mare este o insurgenta intr-o zona extinsa de platou carstic tipic.

Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a resurselor rare si siturilor arheologice, de conservare a habitatelor naturale si faunei cavernicole.

Turbaria Iezerul Mare

Localizare:

 Iezerul Mare este situat in localitatea Harnicesti, comuna Desesti si are suprafata de 5 ha.

Descriere:

 Platoul rezervatiei este constituit din andezite piroxenice de Ignis-Mara, iar grosimea medie a turbei este de 7 m, volumul estimativ fiind de 300.000 metri cubi. Vegetatia rezervatiei este reprezentata prin: afin vanat - Vaccinium uliginosum ssp. uliginosum, rachitele - Vaccinium oxycoccos, roua cerului - Drosera rotundifolia, vuietoare - Empetrum nigrun, bumbacarita - Eriophorum vaginatum, Scheuchzeria palustris, ruginare - Andromeda polifolia, iarba albastra - Molinia coerulea, rogoz - Carex brizoides, sclipeti - Potentilla erecta, merisor - Vaccinium vitis-idaea, curechi de munte Ligularia sibirica, Succisa pratensis, tarsa - Deschampsia caespitosa, stirigoaie - Veratrum album.

  Principalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a elementelor naturale specifice turbariilor active.

Ponorul Izei

Localizare:

   Aria naturala protejata ste situata pe teritoriul administrativ al comunei Sacel si are o suprafata de 0,5 ha.

Descriere:

  Este o arie naturala protejata mixta hidro-geologica.

Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de protectie a ponorului Izvorului Batrana, care formeaza pestera si Izbucul Izei.

Coloanele de la Limpedea

Localizare:

Aria naturala protejata Coloanele de la Limpedea se afla in localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, avand suprafata de 3 ha.

Descriere:

 Cariera este executata in andezite-dacite piroxenice, roci constituite din felspati plagioclazi, piroxeni, hornblenda si o masa fundamentala partial sticloasa. Se considera ca andezitele-dacitele piroxenice formeaza o forma de zacamant extruziva, de tip dom de lava, in care spre partea centrala apar coloane poligonale, rezultat al racirii lavelor, in conditiile unui gradient termic bidimensional (racire predominanta dupa doua plane paralele cu fata coloanelor). Coloanele au o inaltime de circa 15 m si o circumferinta ce depaseste uneori 1 m. Pe fisurile de racire apar filonase de calcit scalenoedric, cu geode si zeoliti.

Scopul administrarii rezervatiei este cel de conservare a formatiunilor geologice specifice.

Rozeta de piatra de la Ilba

Localizare:

  Rezervatia se afla in satul Ilba, comuna Cicarlau si are o suprafata de 0,5 ha.

Descriere:

Cariera Ilba a fost executata pentru exploatarea andezitelor piroxenice de Ilba, andezite piroxenice proaspete, negricioase. Prin exploatare in frontul carierei a fost deschisa o formatiune de coloane andezitice poligonale lungi de circa 5 m, cu diametrul de pana la 0,5 m. Aceste coloane diverg in jurul unei zone centrale, compunand o rozeta de coloane andezitice.  Langa cariera este un punct fosilifer cu o bogata fauna fosila.

  Principalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a elementelor naturale geologice deosebite.

Pestera din Dealul Solovan

Localizare:

 Este situata pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmatiei si are suprafata de 1 ha.

Descriere:

 Dealul Solovan este situat in imediata vecinatate sudica de municipiul Sighetu Marmatiei. Din punct de vedere fitogeografic se incadreaza in provincia Central-europeana, subprovincia Carpatilor Orientali, circumscriptia Muntilor Oas-Gutin-Varatec in care se include si etajul colinar. Este bine individualizat intre raul Iza si afluentii sai: Sugau si Valea Spinului pana la Culmea Hotarului. Reprezinta o regiune de legatura intre muntii vulcanici si Depresiunea Maramuresului. Este aliniata in directia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10  km. Energia de relief este de 352 m (intre 264 - 616 m).
     Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) in general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafata (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, deasupra gradinii Bota), iar in cateva cazuri s-au format alunecari de teren (Lazu Sesului, Valea Spinului). In partea superioara a serpentinelor se gaseste o pestera  sapata de ape de precipitatii in gresii oligocene.

Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a diversitatii biologice. De asemenea se urmareste excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum si asigurarea conditiilor pentru activitati educative, recreative si de cercetare stiintifica.

Taul Negru

Localizare:

Rezervatia se afla in Muntii Lapusului, pe teritoriul administrativ al comunei Baiut, satul Strambu-Baiut, la obarsia unui afluent ce curge spre Plesca, afluent stang al Vaii Strambului.

Descriere:

 Turbaria are o forma bombata, in mijlocul careia exista un ochi de apa. Aici se afla un important depozit de turba, care o suprafata de 1 ha.

Izvorul Albastru al Izei

Localizare:

 Rezervatia, denumita de asemenea si Izbucul Izei este situata in localitatea Sacel si are suprafata de 100 ha.

Descriere:

 Izvorul Albastru al Izei (denumit si Izbucul Izei) este resurgenta apelor intrate in subteran in pestera Izei (la sud de Vf. Batrana, in rezervatia Pestera Izei). Fenomenele carstice se dezvolta in calcare eocene care stau peste cristalinul muntilor Rodnei, marcand vechea linie de tarm din Eocen. Apa ce iese in Izbucul Izei intra in subteran in Vf. Magurii, la cca 2 km SV (distanta aeriana). Acesta constituie un obiectiv turistic de interes pentru locuitorii din localitatile invecinate, mai ales in sezonul estiv

   Scopul instituirii rezervatiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice si se urmareste de aemenea dezvoltarea durabila a zonei.

Rezervatii naturale

Lacul Morarenilor

Localizare:

Aria naturala protejata Lacul Morarenilor este situata in comuna Ocna Sugatag, satul Breb, avand o suprafata de 20 ha.

 Descriere:

 Lacul s-a format printr-o alunecare de teren, avand o forma aproape circulara, cu un luciu de apa de 0,45 ha. Alimentarea lacului este facuta de un parau cu debit constant si de catre izvoare subterane, iar surplusul se scurge in paraul Valea Mare, afluent al raului Mara. Flora reprezentativa este: trifoiste de balta - Menyanthes trifoliata, curechi de munte - Dryoptens cristata, taposica - Nardus stricta, arinul negru - Alnus glutinosa, arinul verde - Alnus viridis, arinul alb - Alnus incana, fagul - Fagus silvatica, alunul - Corylus avellana, salcia aurie - Salix aurita, socul - Sambucus nigra. Fauna rezervatiei este variata, fiind reprezentata prin nevertebrate si vertebrate dintre care amintim: tritonul - Triturus montondoni, buhai de balta cu burta galbena - Bombina variegata, broasca rosie de munte - Rana temporaria, soparla de munte - Lacerta vivipara, vipera - Vipera berus, corcodelul mic - Podiceps ruficollis, corcodel cu gat negru - Podiceps nigricollis, rata salbatica mare - Anas platyrhynchos.

Scopul principal al ariei naturale Lacul Morarenilor este cel de conservare a diversitatii biologice a acestui ecosistem acvatic.

Padurea Craiasca

Localizare:

Aria naturala protejata este situata in comuna Ocna Sugatag, are suprafata de 44  ha.

Descriere:

  Padurea se dezvolta pe versantul vestic al unui deal terasat, substratul fiind reprezentat de roci sedimentare badeniene (marne, gresii, tufuri). Vegetatia caracteristica acestei padurii este reprezentata prin arborete de gorun - Quercus petraea si larice - Larix decidua.

Mlastina Poiana Brazilor

Localizare:

   Rezervatia naturala situata in comuna Giulesti si are suprafata de 3 ha.

Descriere:

 Mlastina este amplasata intr-o zona depresionara, crateriala de pe cursul superior al Vaii Brazilor. Zona crateriala are diametrul de circa 2 km si umplutura vulcanica este constituita din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) si intruziuni polistadiale. Rezervatia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcatia a doua mlastini extinse: mlastina impadurita Valea Brazilor Stanga (lungime 1 km, latime 100-150 m) si mlastina cu turba Valea Brazilor Dreapta (lungime 1 km, latime 150-200 m). Mlastinile se dispun de-alungul cursurilor de apa.
    Aceasta este statiunea cea mai joasa in care vegeteaza jneapanul in Romania (970 m), a fost descoperita de Emil Pop (1932) si interpretata ca o statiune relicta, la circa 80 km de cea mai apropiata statiune spre est, situata in mijlocul padurii de fag.

 Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier si hidrologic.

Padurea Ronisoara

Localizare:

Rezervatia este situata in comuna Rona de Sus si are o suprafata de 62 ha.

Descriere:

 Rezervatia este constituita din arborete de gorun - Quercus petraea, care sunt o sursa de seminte de calitate. Fauna este reprezentata prin: cerb - Cervus elaphus, caprior -Capreolus capreolus si mistret - Sus scrofa.

Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.

Padurea Bavna

Localizare:

   Rezervatia de Stejar Pedunculat Bavna este situata in comuna Satulung, satul Fersig, in suprafata de 26 ha.

Descriere:

   Padurea de stejar pedunculat se afla la limita inferioara a acestei specii din aceasta parte a tarii, reprezinta un veritabil esantion al codrilor seculari de odinioara din zona. Arboretul este constituit din stejar pedunculat pur (Quercus robur) in varsta  de 150 de ani remarcandu-se prin monumentalitate, prin aspectul compact-uniform in stadiul de dezvoltare de codru batran.
    In padure se gasesc populatii de lalea pestrita - Fritillaria meleagris si o colonie de starci cenusii - Ardea cinerea.

Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a populatiei de stejar pedunculat - Quercus robur, ca sursa de seminte de calitate deosebita.

Padurea cu larice de la Costiui

Localizare:

Este situata in comuna Rona de Sus, satul Costiui, in suprafata de 0,7 ha.

Descriere:

In padurea aria naturala protejata Padurea cu larice de la Costiui vegeteaza exemplare grandioase de larice - Larix Decidua, cu varsta cuprinsa intre 125-150 de ani, cu diametrul de 80-90 cm si inaltimea de cca. 35 m.

  Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.

Cornu Nedeii Ciungii Balasinei

Localizare:

 Rezervatia este situata in localitatea Borsa si are suprafata de 800 ha.

Descriere:

Culmea montana a rezervatiei este reprezentata printr-un substrat geologic variat (roci cristaline, sedimentare si eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona Fantana Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcanul, Stana Sasului, Podul Cearcanului), caldari glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).
     Reteaua hidrografica este tributara celor trei bazine hidrografice Tisa, Somes, Prut si o formeaza apele curgatoare Tasla, Balasana, Sesuri, Valcanescu, Hasmar. Vegetatia rezervatiei este constituita 60% din pasuni de munte si 40% paduri de conifere si jnepenisuri (Jupania, cel mai extins din Carpati, Cornul Nedeii si Cearcanul Mestecanis). Jnepenisurile constituie habitatul cocosului de mesteacan. Fauna reprezinta un motiv important pentru aceasta arie naturala protejata. Fauna corespunzatoare este constituita din: cocos de munte - Tetrao urogallus, cocos de mesteacan Lyrurus tetrix. Rezervatia faunistica Cornu Nedeii Ciungii Balasinei are ca scop protejarea populatiilor de cocos de mesteacan - Lyrurus tetrix.

Arboretul de castan comestibil Baia Mare

Localizare:

  Rezervatia se afla situata in nordul localitatilor Tauti Magheraus, Baia Mare si Tautii de Sus in versantul sudic al muntilor Ignis si are suprafata de 500 ha.

Descriere:

Rezervatia se situeaza pe marginea sudica a muntilor Ignis in zona sa centrala, pana la zona de racord cu depresiunea Baia Mare. Vegetatia corespunzatoare acestei zone este: castanul comestibil - Castanea sativa,stejarul -  Quercus robur, platanul - Acer pseudoplatanus, teiul - Tilia tomenosa, ciresul - Cerasus avium, alunul - Corylus avelana, paducel - Crataegus sp., iarba neagra - Calluna vulgaris, muschi de turba - Polytricum sp.  Protejarea populatiei spontane de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situata la limita nordica naturala a arealului de raspandire a speciei din Europa.

Defileul Lapusului

Localizare:

 Aria narurala protejata este constituitaa din cursul mijlociu ar raului Lapus intre localitatea Groape, apartinand orasului Targu Lapus, si confluenta cu rsul Cavnic, Impreunaturi, comuna Remetea Chioarului, avand lungimea de 25 km.

Descriere:

 Defileul Lapusului este un defileu epigenetic considerat unicat in Romania prin dimensiuni si prin rocile in care se dezvolta (sisturi cristaline cu nivele de calcar si dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mica - Salnita, Buteasa Rau - La Impreunatura) si are in versanti custuri stancoase (Custura Cetatelii, Custura Vimei), pereti si pinteni stancosi, cascade (La Pisatoare) si pesteri.   Scopul administrarii rezervatiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.

Padurea cu pini Comja

Localizare:

 Este situata in orasul Seini, comuna Orasul Nou, satul Racsa si are o suprafata de 0,5 ha.

Descriere:

    In anul 1939, la implinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, ostasii Diviziei 20 Infanterie condusi de generalul Pion Georgescu planteaza conifere pe versantul cu numele Domnul Comja de aici provenind si numele rezervatiei.

 Scopul declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a padurii de conifere ce are forma numelui Eminescu.

Vf. Farcau - Lacul Vinderel - Vf. Mihailecu

Localizare:

   Aceasta arie naturala protejata este situata pe teritoriul administrativ al localitatilor Repedea si Poienile de sub Munte si are suprafata de 150 ha si se afla la altitudinea de 1700 m.

Descriere:

Rezervatia este o creasta montana cu doua varfuri proeminente (Farcau, Mihailecu), cu relief glaciar in versantul nordic (Farcau) si estic (Groapa Julii, Groapa Bologhii, Groapa Lupilor). Lacul Vinderel este situat in saua dintre Farcau si Mihailec, aceasta fiind o zona plata, usor inclinata spre vest, ce gazduieste si alte foste lacuri. Acesta are o lungime de 155 m, latimea maxima de 85 m, suprafata 0,90 ha, adancime maxima de 5,5 m.
    Vegetatia acestei zone este reprezentata prin urmatoarele specii: floarea de colt - Leontopodium alpinum, bumbacarita - Eriophorum angustifolium, rogoz - Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex canescens, afin vanat - Vaccinium uliginosum, vulturica - Hieracium alpinum, branduse de primavara - Crocus heufellianus, ochiul boului - Aster alpinus, barba ungurului - Dianthus carthusianorum. In apa lacului se gasesc si alge din specia Mallomonas actinoloma var. Maramuresensis si tritoni - Triturus alpestris, Triturus montandoni.

Scopul administrarii rezervatiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice.

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

Localizare:

   Aceasta rezervatie este situata in localitatea Repedea si are suprafata de 100 ha.

Descriere:

 Poiana Sehleanu se afla in partea sudica a Vf. Tomnatec care are inaltimea de 1618 m, iar de sub acesta izvoraste valea omonima. Vegetatia acestei zone este tipica golului de munte, aici intalnim o statiune compacta de narcise - Narcius radiiflorus (numite de localnici aiut de munte) in asociatie cu ghintura - Gentiana clusii. si degetarut - Soldanella hungarica.
    Fauna reprezentativa este ursul brun - Ursus arctos, corbul - Corvus corax, cerbul carpatin - Cervus elaphus si mistretul - Sus scrofa.

Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea mai inalta altitudine din judet.

Arcer Tibles

Localizare:

 Este situata pe teritoriul administrativ al comunelor Suciu de Sus (satul Grosii Tiblesului) si Dragomiresti si are o suprafata de 150 ha.

Descriere:

  Rezervatia Arcer Tibles cuprinde zona centrala inalta a muntilor Tibles, intre varfurile Arcer (1829 m) si Tibles (1840 m). Principalele specii de plante care se gasesc in aceasta zona sunt: clopoteii - Campanula alpina var. ciblesii, bulbuci de munte - Trollius europaeus, scaiete - Carduus kerneri var. rodnensis.

    Principalul scop al declararii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice caracteristice ecosistemelor forestiere.

Categoria a V-a IUCN

Parcul Natural Muntii Maramuresului

Localizare:

 Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat pe teritoriul adminstrativ al oraselor Viseu de Sus, Borsa si al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Viseu de Jos, Leordina. Suprafata acestuia este de 148.850 ha.

Descriere:

   Muntii Maramuresului sunt cel mai inalt masiv montan situat pe granita de stat a Romaniei, punct de convergenta al mai multor regiuni etnografice (Maramuresul romanesc, Zakarpatia, Bucovina de Sud si de Nord, Galitia). Situati in partea nordica a Carpatilor Orientali, Muntii Maramuresului se invecineaza la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Muntii Rodnei si depresiunea Maramuresului, iar la nord cu muntii Rahiv, Cernahora si Civcin (Ucraina).

     Muntii Maramuresului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prezentand o structura extrem de complexa. Structura geologica este caracterizata de larga dezvoltare a panzelor de sariaj de varsta cretacica, panze de soclu ce apartin Unitatii Dacidelor Mediene. Substratul geologic determina o morfologie extrem de variata a zonelor inalte, ceea ce reprezinta un unicat in Carpati.

     In Legea nr. 5/2000 se mentioneaza existenta a 4 rezervatii naturale in muntii Maramuresului:
- Rezervatia faunistica de cocos de mesteacan Cornul Nedeii-Ciungii Balasinei, 800 ha, infiintata in anul 1971;
- Rezervatia Farcau-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusa in anul 1994 ca rezervatie geologica, faunistica, peisagistica;
- Rezervatia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica-peisagistica (poiana cu narcise);
- Rezervatia Stancariile Salhoi-Zambroslavele, 1,00 ha, infiintata in anul 1977 ca rezervatie botanica pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

    Principalul obiectiv turistic ramane Valea Vaserului, datorita caii ferate forestiere cu o lungime de peste 40 km, acest tip de transport devenind o atractie turistica mondiala datorita numarului redus de astfel de mijloace de transport.   

 Parcul are scopul de mentinere a interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Arii naturale protejate constituite prin Hotarare de Consiliu Local

Pestera Ponorul Jitelor

Localizare:

Grosii Tiblesului.

Descriere:

 Arie naturala protejata de interes local.

Taurile si turbaria de la Hoteni

Localizare:

Sunt situate la sud-est de satul Hoteni, la o altitudine de 530 m in partea de sud-vest a Depresiunii Maramuresului,in zona Piemontului Gutai.

Descriere:

Taurile de la Hoteni reprezinta doua mlastini a cate 2 ha situate la sud-est de satul Hoteni, la o altitudine de 530 m in partea de sud-vest a Depresiunii Maramuresului.
    Cele doua lacuri mari au o lungime de 300 m si latimea de 15 - 20 m , comunicand intre ele printr-o suprafata de apa cu latimea de aproximativ 2m. Mlastina oligotrofa are o forma alungita cu o orientare pe directia nord - sud, cu o lungime de 550 m si o latime de aproximativ 40 m.
    Stratul de turba situat la suprafata, are o grosime medie de 2,4 - 2,7 m si este asezat pe un strat de apa cu o adancime de 4 m. Pe partea dreapta, in marginea mlastinii se afla inca trei lacuri eutrofe mici.
    Flora acestor mlastini este foarte bogata, aici putand fi identificate speciile de plante: Agrostis stolonifera, Alnus glutinosa, Betula pendula, Betula pubescens, Bidens tripartita, Calamagrostis epigeios, Carex rostrata, Comarum palustre, Deschampsia caespitosa, Drosera rotundifolia, Epilobium palustre, Equisetum palustre, Eriophorum vaginatum, Frangula alnus, Galium palustre, Juncus articulatus, Juncus conglomeratus, Juncus effusus, Humulus lupulus, Lemna trisulca, Lycopus europaeus, Lysimachia vulgaris,  Lythrum salicaria, Menyanthes trifoliata, Molinia coerulea, Myosotis scorpioides, Oenanthe aquatica, Oxycoccus microcarpus, Oxycoccus palustris, Polytrichum sp. (P. longisetum), Populus tremula, Potamogeton natans, Potentilla anserina, Potentilla erecta, Quercus robur,  Salix aurita, Salix cinerea, Salix fragilis, Salix purpurea, Scheuchzeria palustri*, Scutellaria galericulata, Selinum carvifolia, Sparganium erectum, Sphagnum sp. (S. rubellum, S. subnitens, S. fallax), Thelypteris palustris, Typha latifolia, Utricularia vulgaris, Veronica scutellata.
    Aici, se poate observa un mozaic de specii de plante caracteristice zonelor mlastinoase pe de o parte, dar mult mai diversificat, deoarece aici apar unele plante interesante, tipice pentru mlastinile eutrofe.

 Arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor acvatice.

Taurile Chendroaiei

Localizare:

 Sunt situate la sud-est de satul Hoteni, la o altitudine de 530 m in partea de sud-vest a Depresiunii Maramuresului, in zona Piemontului Gutai

Descriere:

 Tinovul Taurile Chendroaiei este o mlastina oligotrofa dezvoltata la altitudinea de 1053 m fiind alimentat predominant din precipitatiile atmosferice.
    Suprafatta bombata, sub forma de dom, inalt de cca 4 m, este formata in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnum), pe care s-au instalat pernite de afin, merisor, afin vanat (Vaccinium uliginosum) si rachitele (Vaccinium oxicoccos). Zona centrala prezinta doua ochiuri de apa de forma neregulata cu suprafata de 852 mp  si respectiv 566 mp cu aciditate crescuta avand un pH de 4,13
    Turbaria are o suprafata de 24.592 mp si adaposteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte.
    Acest ecosistem unic contine 95% apa, integritatea lui fiind mentinuta de stratul de plante vii si radacini care se impletesc pe suptafata tinovului.
    Spre deosebire de alte ecosisteme, plantele moarte din tinov nu se descompun. Lipsa oxigenului din formatiunea acvatica neaerisita previne aparitia microorganismelor (bacterii si fungi) responsabile de procesul de descompunere. In aceste conditii, plantele moarte se turbifica, aglomerandu-se la fund sub forma unui zacamant turbos. Formarea turbei este un proces de durata: pentru formarea a 1 cm de turba, este necesar de aproximativ 10 ani.
    Turba formata are o mare importanta stiintifica, conservand animale si plante moarte constituie un veritabil laborator pentru studiul diverselor specii. Tinovul este o sursa importanta de biodiversitate. El adaposteste o serie de animale microscopice precum rotiferi, protozoare, larve de insecte, melci, dar si vertebrate precum tritoni, salamandre, intamplator soparle, vipere, pasari ajunse din padurile invecinate in cautare de hrana.

   Arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor acvatice.