RECUPERAREA SI RECICLAREA MASELOR PLASTICE DIN DESEURILE URBANE

1 Consideratii privind recuperarea si reciclarea materialelor plastice

Printre cele mai importante transformari inregistrate in economia mondiala a secolului XX trebuie inclusa aparitia si dezvoltarea industriei de polimeri si in mod deosebit a celei de mase plastice.

Dinamica acestei din urma industrii a atins ritmuri spectaculoase in a doua jumatate a secolului trecut si paralel cu cresterea volumului s-a extins si aria geografica a productiei si consumului.

Fiecare tona de mase plastice reprezinta un volum de 6-10 m³ ceea ce ne poate da o imagine a dimensiunii problemei.

Aparitia si dezvoltarea maselor plastice de sinteza a instituit din soarta produselor scoase din uz o problema cheie deoarece:

productia de mase plastice creste vertiginos, cu o prima consecinta a acumularii, de regula dezordonata, de materiale uzate;

polimerii sintetici, desi sub actiunea factorilor atmosferici se degreseaza, nu ajung la forme de descompunere perfect biodegradabile (ca celuloza sau proteinele naturale);

chiar distrugerea prin ardere nu se poate aplica fara risc in cazul maselor plastice, deoarece acest proces duce la eliminarea de componenti toxici sau corozivi.

Conditiile care impun reciclarea maselor plastice sunt:

intr-o perioada de timp determinabila si determinata, toti polimerii produsi la un moment dat se regasesc sub forma de produse scoase din uz;

productia realizata la un moment dat (mai putin exporturile directe si indirecte), plus importurile directe si indirecte, reprezinta volumul de produse ce vor trebui recirculate si in final inlaturate din societatea care le-a lasat in uz;

cea mai mate rata a volumului de produse scoase din uz revine utilizarilor de scurta durata, care sunt si cele mai raspandite ca teritoriu;

domeniile de utilizare a polimerilor cunosc o evolutie permanenta;

constiinta necesitatii protejarii mediului inconjurator constituie un factor major al problemei generale a materialelor refolosibile.

Pentru masele plastice, durata de utilizare variaza intre:

ore, pentru ambalaje alimentare ce se consuma in stare proaspata, butelii, recipiente;

zeci de ani, pentru conductele din reteaua de apa a imobilelor;

Se observa ca din consumul casnic (individual, familial) rezulta cea mai mare cantitate si dispersare, de deseuri de mase plastice in timp ce produsele cu durata de folosire indelungata prezinta o cantitate si o dispersare mult mai mica.

Cunoscand numarul de locuitori si durata medie de exploatare a produselor din mase plastice se poate aproxima volumul de obiecte din masa plastica scoase din uz si se poate stabili un program de investitii pentru recuperarea si reciclarea lor.

Cu sau fara acest program de investitii pentru reciclarea deseurilor din mase plastice, acumularea acestora are loc inevitabil si atunci pentru colectivitatea umana in cauza diferenta se reduce la a alege intre un mod ordonat sau anarhic de dirijare a sortii acestor bunuri care sunt concomitent si valoroase si poluante.

Pentru aprecierea dimensiunilor ecologice ale problemei trebuie sa se tina cont de urmatoarele caracteristici ale acumularii de substante polimerice scoase din uz:

masele plastice au o masa specifica relativ mica, iar masa volumica este preponderent foarte mica. Ca atare, majoritatea substantelor polimerice sunt purtate de vant, plutesc pe apa. Ele sunt si inflamabile sau cel putin combustibile, putand in aceste conditii usor initia un incendiu la mare distanta de locul unde au luat foc sau au fost aprinse;

materialele plastice sunt practic impermeabile si foliile, care reprezinta o cota importanta din acestea, ocupa suprafete de teren pe care le sufoca, impiedicand procesele naturale care au loc;

in conditiile depozitarii organizate, masele plastice nu depasesc 300kg/m³ ceea ce insemna un volum de "balast ecologic" foarte ridicat;

depozitarea de recipiente in care au fost pastrate produce nocive (pesticide, insecticide, lacuri nitrocelulozice) prezinta riscul de a genera scurgeri contaminate ca urmare a ploilor.

Din aceste caracteristici ale depozitarii maselor plastice scoase din uz rezulta:

depozitul constituie o premiza de eveniment nedorit;

se ocupa spatiu din ce in ce mai mare in zona de depozitare odata cu trecerea timpului.

Pentru eliminarea acestor factori nedoriti este necesar:

educarea populatiei pentru o participare activa la desfasurarea strategiei elaborate;

colectarea deseurilor din mase plastice sa se faca organizat, intensiv si selectiv;

timpul de stationare in zona de depozitare sa fie cat mai mic;

introducerea in procesele tehnice de productie a maselor plastice a deseurilor recuperate.

2 NECESITATEA COLECTARII PRESELECTIVE

Materialele refolosibile care rezulta din gospodariile populatiei, indeosebi cele de uz casnic si personal, deteriorate sau uzate sunt aduse de catre posesorii acestora sau de catre colectorii specializati la punctele de colectare si la centrele de recuperare.

Pentru o cat mai buna colectare a materialelor refolosibile de la populatie si unitati comerciale au fost luate si alte masuri si anume:

instalarea la intrarea in blocuri a unor microcontainere pentru hartie;

amplasarea pe cartiere, la unitati comerciale, a unor containere pentru depozitarea sparturilor de sticla, etc.

S-a trecut in mod experimental si la alte masuri, printre care:

predarea pe familii a unor saci din material plastic pentru colectarea hartiei;

amplasarea, la punctele de recolectare a reziduurilor menajere de la blocuri, a unor containere inscriptionate pentru colectarea diferentiata a materialelor refolosibile din gospodariile populatiei.

Cu toate aceste masuri menite sa colecteze materialele refolosibile direct de la populatie, un procent insemnat din acestea se regasesc in reziduurile menajere evacuate si depozitate in afara localitatilor pe terenuri degradate, fara nici un fel de valorificare.

Colectarea selectiva este determinata de doua ratiuni:

recuperarea mai usoara a materialelor refolosibile, aceasta recuperare putandu-se face fie inaintea colectarii deseurilor urbane, fie dupa colectare in asa - numitele statii de tratare;

usureaza utilizarea agricola a deseurilor urbane, in cazul tratarii industriale prin fermentare (compostare), separand elementele nefermentabile sau vatamatoare.

Se recomanda, astfel, ca, in mod esalonat, sa se treaca la aplicarea unui sistem complet de precolectare pe sortimente a tuturor materialelor refolosibile (hartie, cartoane, sparturi de sticla, textile, mase plastice, cauciuc, metale), si deci sa se doteze fiecare tip de locuinta cu saci de plastic, microcontainere, containere receptionate pe fiecare tip de deseu etc.

In privinta organizarii serviciului, frecventa colectarii va fi aleasa in functie de natura deseurilor: pentru deseuri urbane putrescibile se pastreaza sistemul stabilit prin serviciul de salubritate, iar pentru materialele recuperabile ritmul de colectare poate fi mai rar.

Materialele refolosibile din containerele destinate acestora sunt preluate si transportate prin grija municipalitatii la punctele de selectare unde se face trierea materialelor si livrarea la uzinele de prelucrare.

3 PLAN UNITAR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DESEURILOR URBANE.

In contextul unei urbanizari accelerate cererea in serviciile pentru a asigura conditii de viata unor populatii de ordinul acum chiar a milioanelor de oameni intr-o comunitate este in crestere deosebita. Necesitatile in apa, energie, retele de transport colectiv si in general in domeniul curateniei se fac din ce in ce mai presante si raman practic in toate cazurile in urma aglutinarii oamenilor in mari colectivitati. Problemele care apar in legatura cu aceasta solutie noua de gestiune sunt cel putin de doua categorii:

politica - deoarece puterea locala este eligibila si asigurarea sau neasigurarea corespunzatoare a unei vieti civilizate pentru populatie constituie miza electorala esentiala si cedarea ei din mana poate reduce interesul alegatorilor pentru o anume optiune;

sociala - intrucat raspunderea asigurarii unor servicii de gospodarie comunala la nivelul necesar este deosebit de importanta, depasind cu mult aspectele comerciale, concurentiale si de eficienta economica care stau la baza antreprizei private. Este vorba in fapt de a asigura conditii de sanatate, higiena si viata civilizata a populatiei urbane.

Deseurile se reproduc in prezent mai repede ca oamenii. Ele au o viata mult mai lunga si presupun uneori sute sau chiar mii de ani inainte de a se descompune total.

La scara unei natiuni, a unei antreprize sau a unui simplu cetatean nimeni nu mai poate ignora acum faptul ca asemanatoare unor forme de relief, muntii de deseuri cresc cu cativa metri in fiecare an, transformand peisajul, poluand apa, aerul si solurile si reducand in mod semnificativ resursele in materii prime.

Pana nu demult deseurile produse de oameni nu reprezentau o problema insemnata deoarece:

populatia, predominant rurala, utiliza in cea mai mare parte deseurile ce le producea: resturile organice se compostau si utilizau in agricultura, anumite ambalaje se reutilizau de foarte multe ori, hartia putina cata era se folosea la foc, hainele uzate si alte textile se refoloseau;

obiectele create de om erau constituite din materiale degradabile: paie, lemn (sub toate formele), textile din plante sau de origine animala. Alte materiale utilizate, cum ar fi metalele, se degradau si ele rapid ,in special fierul prin ruginire, sticla si ceramica se reutilizau si oricum ponderea lor era redusa in civilizatia materiala. Aceasta a facut ca mediul inconjurator sa poata prelua, descompune si chiar reintegra in ciclurile vietii - vezi composturile - cea mai mare parte a deseurilor omenirii, iar ceea ce a ramas in special sub forma de produse ceramice sa fie inerte, sa nu se mai descompuna in continuare poluand ambientul.

Mediul "tare", si produsele din diverse metale si apoi recent masele plastice, azbocimentul, fibrele de sticla, sau alte materiale nebiodegradabile sunt o creatie practic a ultimului secol si ele au creat in prezent o "zestre" considerabila de deseuri greu destructibile si care se acumuleaza neincetat.

Degradarea lor atunci cand are loc produce insa o poluare extrem de puternica - de exemplu cazul bateriilor cu plumb, mercur, zinc, buteliilor de aerosoli - care se imprastie insidios in toti factorii de mediu.

In fine, mecanismele societatii de consum, specifice sistemelor economice post industriale au la baza cresterea necontenita a necesitatilor in produse ale populatiei, uneori exacerbata de interese pur speculative si totodata sporirea din aceleasi considerente a volumului ambalajelor si ele de multe ori supradimensionate.

ABORDAREA PROBLEMEI DESEURILOR MENAJERE

A. Planurile de abordare

Deseurile menajare sunt la origine un "tot", un "bloc" unitar care trebuie abordat si tratat unitar.

Se impune definirea unei serii de "planuri", de "sectiuni" care au drept scop asigurarea cunoasterii sectoriale si secventiale, in vederea gasirii solutiilor specifice. In acest sens, trebuie definite urmatoarele planuri de atacare:

-Planul legislativ cu legi, norme, normative

-Planul institutional cu institutii ce exista sau trebuie create, inclusiv in spatiul NGO-urilor, pentru a asigura aplicarea planului legislativ si a duce politica concreta in domeniul deseurilor

-Planul financiar cu instituirea sistemului de taxe, amenzi, dar si de degrevari pentru cei care produc deseurile

-Planul stiintific cuprinzand cunoasterea fenomenelor fizice, chimice, bacteriologice ce au loc in masa deseurilor la formare, transport, depozitare

-Planul tehnic si tehnologic cu dezvoltarea solutiilor concrete, derivate din cercetarea stiintifica, care sa asigure preluarea, transportul, prelucrarea si depozitarea deseurilor cu riscuri minime pentru mediu si sanatatea populatiei

-Planul social referitor la cunoasterea relatiei om-deseu, a motivatiilor pentru un comportament igienic, a masurilor ce pot declansa procese evoluate de triere si depozitare diferentiata la producator

-Planul educational prin formarea de opinii si atitudini evoluate in masa populatiei si in special in randul copiilor, pentru a sprijini masurile luate in procesul de reducere si eliminare a deseurilor

-Planul de sanatate si curatenie care se constituie ca rezultanta finala a celorlalte actiuni si activitati descrise anterior si constituie de fapt tinta ultima

-Planul obiectiv de satisfactie, frumusete si bucurie este o componenta paralela a celui precedent; si daca primul are ca efect sanatatea fizica, cel deal doilea vizeaza sanatatea psihica, reducerea stresului asupra populatiei.

In fapt, constatam ca:

"MULT CONSUMAM, MULT DEGRADAM, MULT POLUAM".

B. Prevenirea si utilizarea

Aceasta constituie ABC-ul sistemului, care la randul lui presupune urmatoarele trepte: REDUCEREA, UTILIZAREA, PROCESAREA.

REDUCEREA deseurilor subsumeaza activitatile ce vizeaza diminuarea producerii initiale a deseurilor prin:

-conceptia produselor, urmarindu-se in special la cele complexe de tipul autoturismelor, utilajelor menajere, sa fie fabricate din componente care sa poata fi usor dezasamblate, din materiale cu acelasi specific (plastic, metal, cauciuc), permitand o reciclare sau refolosire usoara a lor;

-diminuarea cantitatii de ambalaje, care constituie in unele cazuri peste 30% din masa deseurilor

Desigur ca trebuie semnalata si prezenta din ce in ce mai importanta a ambalajelor ecologice, care au caracter biodegradabil;

-diminuarea consumului conduce in final la reducerea obiectelor care se dovedesc rapid nefolositoare sau pe care le achizitioneaza un om in cantitati mari si care isi gasesc locul mai devreme sau mai tarziu la pubela. Un exemplu in acest sens il constituie medicamentele care dupa expirare se arunca in masa deseurilor, avand un caracter deosebit de nociv.

UTILIZAREA deseurilor constituie cea mai importanta cale de a diminua masa deseurilor, ea la randul ei avand urmatoarele componente majore:

- reutilizarea - a folosi din nou unele ambalaje, cum sunt cele din sticla;

- reciclarea - reintroducerea ca materie prima a unor componente ale deseurilor, cum ar fi hartia, cauciucul din anvelope, plasticul sau metalul din recipiente, in circuitul productiv deci economic;

- recuperarea energetica - arderea cu producere de energie a acelor deseuri care au o putere calorica de peste 1.400 kcl/kg;

- compostarea - cea mai ecologica prelucrare in spatiul utilizarii - prelucrarea deseurilor organice vegetale pentru a fi folosite apoi ca ingrasamant.

PROCESAREA deseurilor constituie etapa finala de tratare a "deseului ultim" definit initial si ea, in general, se rezuma pentru majoritatea deseurilor la depozitare in rampe, gropi mai mult sau mai putin controlate ecologic si la incinerare.

PLANUL UNITAR DE MANAGEMENT INTEGRAT

Din cele aratate rezulta evident ca o solutionare a problemei deseurilor menajere prin gospodarirea lor corecta nu se poate face fara a avea o imagine de ansamblu a situatiei pe intreg ciclul de miscare a lor:

PREVENIRE si UTILIZARE     COLECTARE SI TRANSPORT

PROCESARE FINALA

Acest mod de tratare sistematica, folosit de altfel in majoritatea domeniilor, este singurul care permite abordarea si tratarea articulata, secvential - diferentiata si graduala.

Scheme de management integrat al deseurilor presupune o tratare mai detaliata a etapei de recuperare - reciclare conform modelului urmator:

Planul unitar de management integrat presupune urmatoarele etape:

a. Cunoasterea, evaluarea, cuantificarea valorilor si parametrilor situatiei existente. Aceasta presupune date extrem de corecte, culese prin masuratori directe sistematice si indelungate, caci compozitia deseurilor variaza evident dupa sezoane.

b. Identificarea problemelor si constrangerilor. Specificul fiecarei asezari constituie de asemenea un ansamblu de elemente de care trebuie sa se tina seama. Asezarea si structura cartierelor, trama stradala, obiceiurile cetatenilor, posibilele spatii pentru statii de incinerare si/sau depozitare constituie factori ce trebuie bine cuantificati, nu doar apreciati sumar.

c. Analiza in sensul definirii unor solutii. Fiecare alternativa va fi examinata in mod preliminar si va fi sau nu retinuta in functie de elementele culese.

COLECTARE

SCHEMA FARA MANAGEMENT

SCHEMA DE MANAGEMENT INTEGRAT

Mase plastice

Piroliza

Metale

Incinerare

Sticla

Refuzuri

Hartie si cartoane

Cauciuc

Textile

	DEPOZITARE

Refuzuri de recuperare / reciclare    Refuzuri

d. Stabilirea obiectivelor, tintelor si nivelurilor pentru gospodarirea deseurilor urbane. Sloganul " a face un oras curat" are pur caracter propagandistic, el poate fi folosit cel mult in campaniile electorale, a se vedea si "gunoiul inteligent", dar nu are nici un suport concret si nu poate constitui o baza nici macar pentru discutii.

In aceasta etapa trebuie definite tinte concrete ce se propun a fi atinse intr-o anume perioada de timp, cum ar fi:

-eliminarea sticlei din deseuri inainte de a ajunge deseu;

-introducerea a 3 pubele - organic, hartie, plastic;

-inchiderea ghenelor etapizat.

Aceste tinte se vor constitui drept "Indicatori ai Gospodaririi Deseurilor" si pe baza lor se vor definitiva alternativele.

e. Selectionarea alternativelor viabile, presupunand urmatorii pasi:

-determinarea alternativelor - selectarea catorva solutii alternative (cel mult 2 sau 3), cu luarea in considerare a intregului lant tehnologic pana la procesare;

-definirea starilor de cuantificare a efectului solutiilor retinute - punctul nodal al intregului Plan unitar, caci trebuie trecut din sfera unor pareri, pasiuni sau evaluari in sfera dimensionarii cat mai exacte a efectului. Si in acest domeniu numai criteriul economic nu este suficient, caci sunt alte criterii care se masoara altfel, cum ar fi: modificarea obiceiurilor cetatenilor prin educare si/sau constrangere in ideea adoptarii unor solutii, nivelul de zgomot si emanatii in aer produs la colectare si transport, poluarea produsa prin procesare, etc.

Metoda consta in a da note calitative pentru fiecare din aceste criterii, la nivelul solutiilor alese, de exemplu solutia A are un nivel de zgomot de nota 3 si solutia B de nota 5, fiind deci mai buna.

-evaluarea alternativelor - se iau in considerare scarile alese si se compara global, inclusiv cu elementele economice, stabilindu-se solutia cu punctajul cel mai favorabil.

f. Transpunerea in planuri de abordare si sectoriale - solutia final aleasa va avea componente in toate etapele procesului ce se vor detalia in mod specific.

g Aplicarea in timp va lua in considerare nu numai disponibilitatea banilor si capacitatea de educare si convingere si ea va cel putin 2 etape: pe termen mediu si pe termen lung.

In conditiile tarii noastre cea mai corecta etapizarea este cea a pasilor mici, dar fermi si ireversibili, care presupune mijloace financiare mai modeste, dar demonstreaza ca se face ceva, ca mecanismul poate si este scos din punctul mort.

Aceasta etapa trebuie cu adevarat insotita de o propaganda tehnica adecvata in mass - media, pentru a constitui un suport real de convingere si educare a populatiei.

A. Prevenirea si utilizarea deseurilor

"Prevenirea deseurilor" si "Utilizarea deseurilor" sunt doua modalitati principale de reducere a deseurilor. Utilizarea deseurilor este realizata pe una din urmatoarele cai:

-reutilizare - utilizare secundara in starea in care se afla

-reciclare - recuperarea materialului

-recuperarea termica - utilizarea deseurilor drept combustibil.

Un plan de utilizare a deseurilor trebuie sa fie fezabil din punct de vedere economic, altminteri el nu va fi operational. Promovarea utilizarii deseurilor necesita formularea unei politici la nivel national

A.1 Refolosirea deseurilor menajere

Aproximativ 60% din sticlele de apa minerala sau bauturi racoritoare a marcii principale sunt returnate magazinelor printr-un sistem de depunere si reutilizare. Acest procent este considerat destul de ridicat si trebuie intretinut. Cu toate acestea, in ultimii ani, unele magazine particulare nu au mai acceptat aceste sticle pe motivul ca nu mai fac parte din reteaua de reciclare. Acest lucru constituie o piedica in sistemul de depunere.

Sticlele PET (polietilen terephtalat) au patruns pe piata din Romania numai acum 7 ani ( 1991). In prezent 80% din sticlele PET sunt refolosite drept recipiente in gospodarii, dar probabil ca in viitorul apropiat acestea vor fi eliminate ca deseuri generale.

A.2 Reciclarea deseurilor menajere prin unitati specializate in reciclarea deseurilor 20 pana la 40% din deseurile menajere reciclabile au fost colectate prin intermediul unitatilor specializate in reciclarea deseurilor prin punctele de colectare ale acestora, dar cantitatea de materiale colectata e la cetateni pare a fi in scadere. Si cooperarea cetatenilor pare a fi slabit. Motivele probabile fiind legate de scaderea preturilor la deseurile reciclabile datorita unei scaderi a cererii, accesibilitatea redusa a punctelor de colectare datorita programului scurt de functionare.

A.3 Reciclarea materialelor din activitatea comerciala

Unele materiale sunt reciclate de catre societati comerciale cum ar fi birouri, hoteluri si restaurante. Majoritatea articolelor reciclate sunt din sticla, hartie, plastic si metal. Potrivit unui studiu efectuat in anul 1994, 32% din societatile comerciale recicleaza deseurile, rata de participare este ridicata dar cantitatea reciclata totala este estimata la cote mici datorita unor cai insuficiente de reciclare a deseurilor rezultate din activitatea comerciala. Este de remarcat faptul ca exista cumparatori particulari de deseuri comerciale care deja au inceput desfasurarea unei activitati de reciclare in Bucuresti.

A.4 Sistemul introdus pentru promovarea reciclarii

Primaria orasului trebuie sa fie o institutie cheie care sa fie responsabila pentru promovarea reciclarii. Optiunile propuse pentru reciclare sunt:

- colectarea separata a deseurilor, ceea ce necesita costuri aditionale si se poate face doar cu cooperarea cetatenilor;

- separarea prin instalatie de sortare, ceea ce presupune costuri foarte ridicate pentru investitii si exploatarea instalatiilor de sortare, fiind de asemenea necesara separarea preliminara la sursa;

- instalarea cutiilor de colectare, presupunand cel mai mic cost dintre toate optiunile prezentate, dar care necesita cooperarea cetatenilor, Primaria acordand permisiune colectorilor interesati;

- subventii pentru punctele de colectare, costul depinzand de pretul pietei pentru materialul colectat iar cererea, furnizarea si preturile trebuind monitorizate.

Avand in vedere costul si eficienta separarii materialelor reciclabile, colectarea prin cutii de colectarea este considerata a fi cea mai practica solutie. Deseurile ce urmeaza a fi colectate in aceste cutii de colectarea sunt recipiente utilizate pentru lichide pentru uz uman, cum ar fi sticlele din sticla, plastic, cutiile metalice. In viitor un nou sistem de colectare cum ar fi sistemul dual german sau sistemul ambalajelor ecologice din Franta ar putea fi introdus in Romania, acest sistem de cutii de colectare ce implica societatile comerciale private ar putea constitui baza noului sistem.

Cheia succesului colectarii prin intermediul cutiilor de colectare este cooperarea voluntara a cetatenilor. Daca cutia de colectare de 2 m³ cu trei sectiuni este instalata, unitatile necesare ale cutiilor colectare care vor fi instalate in intreg orasul si costul achizitionarii cutiilor este estimat dupa cum urmeaza:

- cutiile colectoare necesare: 1.000 bucati

- costul de achizitie a 1.000 bucati cutii: 400.000 dolari SUA

Aceasta estimare a fost facuta conform urmatoarelor ipoteze:

1.capacitatea cutiilor de colectare ce vor fi introduse este de 2 m³; o cutie este divizata in trei sectiuni, cate una pentru sticla, plastic si cutii metalice;

2.frecventa de colectare realizata de catre prestatori este de 1 data pe saptamana;

cantitatea reciclabila zilnica ce va fi adusa la cutiile de colectare in anul 2000 este stimata la o medie de 35 gr pe o persoana si un maxim de 50 gr de persoana, luand in considerare variatia cantitatii de reciclare;

4.densitatea totala a acestor deseuri este de 0,35 t/m³;

5.cutia de colectare costa 400 $/bucata.

Bazandu-se pe aceste ipoteze, cantitatea sticlelor si cutiilor metalice colectate este stimata a fi maximum 100 tone de la intreaga populatie, volumul fiind de 285 m³/zi = 2000 m³/saptamana. Pentru a acoperi acest volum sunt necesare 1000 bucati de cutii de 2 m

A.5 Beneficiile sociale ale prevenirii si utilizarii deseurilor

Considerate ca presupunand acelasi gen de actiuni si solutii, reutilizarea si reciclare aduce urmatoarele BENEFICII SOCIALE:

- reducerea presiunii asupra resurselor naturale, in special a celor nerecuperabile, dar si a celor greu sau dificil de reimprospatat: solul, apa, padurea, acum chiar aerul;

- reducerea proceselor industriale de prelucrare si transformare deci a poluarii mediului;

- reducerea in consecinta a consumurilor energetice si, ca urmare, a emanatiei de caldura;

- reducerea volumelor de depozitare in rampe care acum pun probleme dificile multor municipalitati;

- reducerea eforturilor de import, in cazul tarii noastre, in special de combustibili fosili, dar nu numai;

- crearea de locuri de munca, pe seama economisirii de materii prime si de procese industriale.

Reutilizarea si reciclarea au insa si costuri sociale:

- costul separarii deseurilor la sursa, la producatorul casnic care presupune schimbarea totala a mentalitatii prin educare, convingere (taxe suplimentare sau degrevate si/sau amenzi), dotare (pubele, pungi);

- costul colectarii si al transportului separat;

- costul procesarii finale cu poluarea mediului.

Masurile cele mai insemnate pentru reutilizare si reciclare sunt:

- crearea pietei deseurilor respectiv a componentelor utile care reprezinta pompa aspiratoare a sistemului; fara a avea asigurati consumatorii, cerintele pentru ceea ce "scoatem" din masa deseurilor, separarea in sine poate fi inutila si in orice caz costisitoare. Folosirea de hartie reciclata in anumite domenii, cu reducerea de TVA de exemplu la producatorul respectiv ar putea fi compensata economic prin diminuarea fondurilor pentru impaduriri sau refacerea calitatii apei raurilor.

- educarea populatiei care trebuie responsabilizata ca producatoare de deseuri pentru mediul ce si-l autopolueaza si ca fara participarea ei motivata si constienta in a anticipa geneza unui deseu, unui gunoi amestecat si dezagreabil, greu de separat apoi, prin gestul mult mai simplu de a depune separat resturile menajere in saci sau pubele, nu este posibila rezolvarea acestei situatii grave actuale;

- introducerea de sisteme publice de preluare de la populatie cu sau fara plata a componentelor separate de catre populatie;

- dezvoltarea bazei materiale pentru sistemele de colectare si transport diferentiate;

- introducerea in circuitul de prelucrare finala a deseurilor ramase a unor instalatii mecanice sau semi mecanice de separare a unor componente (metale, sticla, butelii);

- amenajarea de depozite pe grupe de deseuri dupa toxicitatea lor, cunoscand ca sistemele de etansare pot deveni foarte scumpe pentru deseurile toxice si periculoase.

B. Colectare si transport

B.1 Probleme majore

Problemele majore care privesc colectarea si transportul sunt reprezentate de: lipsa unui container de eliminare, faptul ca pubela este grea si dificil de manipulat, faptul ca sistemul de colectare este complicat si utilizeaza un echipament invechit, ca atelierul are o productivitate scazuta si ca distanta de transport este relativ mare.

B.2 Politica de colectare si masurile de ameliorare

Se recomanda:

1 Utilizarea contractantilor - Primaria va folosi cel putin 3 contractanti pentru colectarea deseurilor pentru a crea concurenta si a obtine o activitate competitiva

2. Responsabilitatea generatorilor de deseuri de alta natura - se refera la deseuri industriale, provenite din demolari sau deseuri provenite din activitatea comerciala dar care sunt in cantitati mari si care vor fi colectate prin grija celor care le genereaza

Stabilirea unui sistem de monitorizare - pentru performanta si evolutia activitatii contractantilor de colectare deseuri

4. Alegerea celor mai economice sisteme de colectare

5. Recuperarea integrala a costurilor - astfel incat primaria sa-si recupereze toate costurile pentru prestarea serviciilor de colectare si transport

6. Asigurarea pubelelor - ar trebui incurajata utilizarea pubelelor de plastic importate la mana a doua pentru ca sunt cele mai economice

C. Procesarea finala a deseurilor urbane

C.1 Solutii de eliminare

Se propune urmatoarea politica de eliminare a deseurilor:

Primaria trebuie sa raspunda de eliminare

2. Inchiderea ecologica a amplasamentului existent al rampei de deseuri a orasului

Se propune introducerea unei rampe controlate

4. Imbunatatirea treptata a standardului de eliminare

5. Administrarea si urmarirea comportarii in timp a fostelor rampe de depozitare

6. Valorificarea gazului metan rezultat din rampele de deseuri.

C.2 Metodele administrarii deseurilor solide

1. Metode alternative

Se considera ca merita studiata posibilitatea de aplicare a 2 metode, ca modalitate principala de eliminare a deseurilor:

Alternativa 1 - rampa sanitara

Alternativa 2 - incinerarea

Compostarea nu se poate lua in considerare ca modalitate principala de eliminare a deseurilor urbane datorita faptului ca produsul obtinut prin compostare poate contine metale grele ca si datorita faptului ca cererea pietei pentru acest produs nu era suficienta.

2. Evaluarea

Atat rampa sanitara cat si incinerarea sunt considerate sigure si acceptabile din punctul de vedere al protectiei mediului, astfel incat poate fi facuta o comparatie relevanta din punct de vedere al costurilor a alternativelor.

Costurile variaza mult in functie de echipamentele respective. In scopul obtinerii unei comparatii sugestive s-au luat in considerarea echipamente la nivel minim de cost, fiind insa sigure din punctul de vedere al protectiei mediului.

$/t la nivel an 2003

Concluzie

-Incinerarea este de 8 ori mai costisitoare decat depozitarea sanitara deci rampa ecologica se recomanda ca varianta de proiectare aleasa

-fezabilitatea depozitarii controlate depinde de disponibilitatea terenurilor;

-specificatiile tehnice pentru realizarea rampei sanitare depind de conditiile geografice, geologice, hidrogeologice ale amplasamentului, distanta de la amplasament la prima asezare urbana, standardele si regulamentele nationale de protectia mediului.

3 PLANUL DE MONITORIZARE

A. Obiective

Primaria intentioneaza sa foloseasca contractanti pentru serviciile de colectare a deseurilor, transportul deseurilor si maturatul strazilor. Pentru ca activitatea contractantului sa se desfasoare bine este necesar ca Primaria sa-i monitorizeze activitatea. Prin monitorizare Primaria trebuie sa verifice gradul in care contractantul respecta conditiile contractului incheiat pentru colectare, sa faca cunoscute conditiile si problemele aparute, sa verifice daca deseurile speciale nu au fost transportate la amplasamentele de eliminare.

B. Responsabilitatea monitorizarii

Administratia de salubritate trebuie sa poarte responsabilitatea pentru colectarea informatiei, in timp ce departamentul de servicii publice a orasului va fi responsabil cu analiza si utilizarea informatiei de monitorizare pe langa aplicarea sanctiunilor prestatorilor care au incalcat conditiile contractului. Acelasi departament trebuie sa fie insarcinat si cu elaborarea planului de monitorizare ca si cu elaborarea formularului raportului de monitorizare ce va fi folosit de administratiile de salubritate de sector.

4 Recuperarea si reciclarea materialelor plastice

uzate

In localitate exista doi producatori de materiale plastice:

S.C. "Nitramonia" S.A. - materiale plastice termorigide:

a. din aminoplast:

bunuri de larg consum si subproduse;

busoane si dopuri pentru diferite tipuri de recipienti,

cutii de medicamente

palnii, tavi, farfurii, pahare

elemente igienico-sanitare

elemente pentru SC Balanta Sibiu: talere balanta si carcase pentru diferite tipuri de balante

carcase pentru aparatura electrocasnica

b.      din bachelita:

- din bachelita neagra (cu negru de fum):

busoane pentru recipienti

busoane aragaz

manere pentru aparatura electrocasnica

cutii de medicamente

carcase

izolatori (subansamble pentru uzina electrica Sacele

- din bachelita neagra cu adaos de cauciuc.

diferite tipuri de volane

- din bachelita textila (adaos de deseu textil si formaldehida):

lagare si segmenti pentru industria siderurgica

subansamble pentru produse speciale: carcase pentru focoase mine antitanc, prasele pentru baioneta pumnal, manere pentru pistoale Kalasnicov

din bachelita cu fibra de sticla

subansamble pentru produse speciale, uzina mecanica Cugir

izolatii

subansamble pentru produse electrocasnice

- din bachelita armata cu fibra de azbest sau klingherit

saboti pentru franare la agregate mari: macarale, vagoneti minieri

c.       din FAF (rasina fenol - anilino - formaldehidica)

subansamble pentru produse militare

carcase

d.      din celuloid

elemente decorative

rame pentru ochelari

rigle de desen si pentru calcul artileristic

suporti pentru diferite tipuri de sabloane

Fabrica de mase plastice - materiale plastice termoplaste

tuburi si tevi din PVC;

tuburi si tevi din polietilena

obiecte de uz casnic

folii si placi din PVC

folii din polietilena

diferite tipuri de carcase

4.1 RECUPERAREA MATERIALELOR PLASTICE SECUNDARE (UZATE)

FORMATE IN PROCESELE TEHNOLOGICE

Materialele polimerice secundare tehnologice se considera toate materialele rezultate la prelucrare; inerente procedeului in studiul respectiv al tehnologiei si constructiei instalatiei si care nu pot fi balotate, chiar in conditii perfecte de lucru. Ca exemplu de astfel de mase plastice:

culeele, materialul din canalul de injectie si banurile formate la prelucrarea prin injectie;

banurile formate la prelucrarea prin presare, suflare si turnare;

benzile laterale rezultate la taierea marginilor foliilor si placilor extrudate sau calandrate;

materialele rezultate la decuparea produselor fabricate prin termoformare sau alte procedee secundare de prelucrare, confectie;

rebuturile (materiale formate ca rezultat al unor conditii necorespunzatoare de lucru, defectiuni ale instalatiei sau variatiei in structura materiei prime si compozitiei amestecului asupra formarii);

Aceste tipuri de materiale, colectate si pastrate in conditii corespunzatoare se caracterizeaza printr-o structura unitara si lipsa contaminarii, ele putand fi valorificate rapid si eficient prin reciclare directa in instalatii de prelucrare.

Din fluxul tehnologic mai rezulta si alte tipuri de materiale secundare, cum ar fi:

maturatura provenita de la spargerea rocilor in care se transporta polimerul sau amestecul ce urmeaza a fi prelucrat (cel mai adesea sub forma de granule);

corzi sau baghete din procesul de granulare si refuzul de la sitele de sortare a granulelor;

filme, placi, eprurete distruse rezultate in urma pregatirii si incercarii epruretelor in cadrul controlului de calitate;

materiale rezultate la pornirea si oprirea instalatiilor de prelucrare sau la curatirea utilajelor.

Aceste mase plastice se caracterizeaza, de obicei printr-un grad mai mare sau mai mic de degradare, si grade variate de contaminare. Pot fi si reciclate in procesul tehnologic, dar necesit o operatiune tehnologica suplimentara de decontaminare - spalare - uscare.

4.2 CONSIDERATII PRIVIND RECIRCULAREA MASELOR PLASTICE

SECUNDARE OBTINUTE IN PROCESELE TEHNOLOGICE

in cazul maselor plastice secundare termorigide, acestea sufera modificari chimice importante ireversibile, ele devin rigide, infuzibile si insolubile, iar materialul odata format nu mai poate fi adus in stare fluid-vascoasa pentru a fi reprelucrat.

Exemplul este la S.C. "Nitramonia" S.A, la sectia de bachelite, unde deseurile tehnologice sunt trimise la maruntire, si apoi ca material de umplutura la sectia de rasini fenalformaldehidice.

produsele obtinute in urma prelucrarii unui amestec de pulbere de formare noua si pulbere fina de masa plastica secundara pot avea proprietati mecanice si rezistenta la apa sporita;

pulberea de masa plastica secundara poate inlocui in proportie de 30-100% materialul de umplutura specificat in reteta in cazul rasinilor fenalformaldehidice;

in cazul maselor plastice secundare termoplaste, in conditii de lucru ce nu depasesc o anumita limita de temperatura si durata, nu se observa modificari chimice esentiale ale acestora. Drept urmare, ele pot fi supuse unor cicluri repetate de trecere din stare amorfo-sticloasa in stare fluid-vascoasa si invers fara a-si modifica sensibil caracteristicile lor de baza. Aceasta insemna ca materialele secundare termoplastice pot fi introduse in circuitul de productie fara dificultati.

folosirea de mase plastice termoplastice la reciclare nu ridica probleme privind proprietatile mecanice ale produsului finit. O problema ce se poate intalni se refera la aspect, culoare si transparenta dar se poate inlatura foarte usor obtinand culori opace sau inchise.

RECUPERAREA SI RECICLAREA MASELOR PLASTICE DIN

DESEURILE MENAJERE

Asa cum am aratat, masele plastice din cadrul consumului casnic ocupa un volum foarte mare in cadrul deseurilor menajere.

In cadrul localitatii, existand doua intreprinderi specializate in productia de mase plastice, oportunitatea recuperarii deseurilor de masa plastica este demna de a fi exploatata.

Acest lucru poate fi motivat prin faptul ca numarul de locuitori este relativ mic (40.000 loc) si suprafata orasului este relativ mica.

Astfel se pot colecta deseurile de masa plastica eficient si nu se pun probleme deosebite cu transportul deseurilor recuperate si pregatite pentru a fi reciclate de la centrul de colectare/transformare primara la producatori.

Avantajul unei asemenea linii de recuperare este ca se reduce considerabil volumul de material nebiodegradabil din volumul de deseu menajer pentru depozitare iar rata de exploatare a depozitului de gunoi creste.

Un alt avantaj al recuperarii deseurilor de masa plastica este ca se vor depozita numai deseuri biodegradabile, constituindu-se un depozit ecologic, nepoluant pentru mediu, asigurand o stare de confort locuitorilor.

Deseurile recuperate si transformate vor fi livrate la cei doi producatori fie contra cost fie gratuit, mai ales ca tehnologiile de fabricatii permit, intr-o gama larga, folosirea deseurilor de masa plastica, fie ca material de umplutura, fie pentru produsul specific.

Amortizarea investitiei se poate realiza prin vinderea maselor plastice de recirculat sau prin cresterea pretului de depozitare al deseurilor.

O astfel linie de recuperare-transformare primara se va amplasa la centrul de depozitare al deseurilor urbane, asigurandu-se recuperarea deseurilor de mase plastice din masa de deseu colectat.

De asemenea, la centrele locale de colectare a deseurilor se va propune si asigura locuitorilor o colectare separata si diferentiata a deseurilor de mase plastice prin amplasarea unui numar suplimentar de pubele pentru materiale reciclabile. Colectarea acestor deseuri se va executa separat, pentru a se asigura deseurilor un grad de contaminare cat mai mic.

4.4 SCHEMA TEHNOLOGICA PENTRU O INSTALATIE DE

RECUPERARE-TRANSFORMARE PRIMARA A MASEI PLASTICE DIN

DESEURILE MENAJERE URBANE

Deseurile din polimeri organici colectate de la populatie sunt transportate pana la depozit unde vor fi introduse in circuitele instalatiilor de prelucrare in vederea recuperarii. Prima operatiune la care sunt supuse este cea de separare din masa deseurilor, operatiune care se efectueaza manual si/sau automat cu dispozitive de separare cu benzi cu carlige, separare mecanica si/sau separare pneumatica.

Materialele separate sunt trimise in instalatii de maruntire reprezentate de moara cu cutite sau moara cu ciocanele. Daca rezulta la separare o cantitate prea mica de deseuri acestea sunt trimese la depozitare intrucat prelucrarea in continuare nu se justifica economic si energetic pentru cantitati reduse de material.

Schema tehnologica pentru o instalatie de

recuperare-transformare primara a masei plastice din

deseurile menajere urbane

Dela utilajele de maruntire deseurile sunt transportate spre instalatiile de spalare (cu spalare orizontala sau verticala), decontaminare, clatire si uscare.

Materialul rezultat se prezinta sub forma unor granule si a unor fasii cu dimensiuni reduse care se introduc la compactare pentru reducerea volumului dupa care se depoziteaza.

In final deseurile compactate vor fi livrate producatorilor locali de mase plastice sau vor fi valorificate energetic prin incinerare sau piroliza.

a) Separarea

Separatorul mecanic functioneaza pe baza diferentei dintre proprietatile mecanice (rigiditate, natura deformatiei) ale maselor plastice si celorlalte materiale.

Schema de separare a deseurilor de mase plastice

Pentru separarea deseurilor din materiale plastice se utilizeaza patru tipuri de utilaje:

1. separator mecanic cu carlige

- dispozitivul este folosit pentru separarea din masa deseurilor a foliilor

Rigiditatea mai mica a foliilor de polietilena fata de cea a hartiei permite carligelor de pe benzile transportoare, legate in serie, care se deplaseaza cu viteze crescatoare de la prima spre ultima sa culeaga cu multa usurinta bucatile de polietilena.

Banda cu viteza cea mai mica separa grosier, cea cu viteza medie separa mediu, iar ultima, care are viteza de deplasare cea mai mare desavarseste procesul. Bucatile de polietilena sunt concentrate pe banda cu viteza cea mai mare.

2. separatorul pentru butelii

Amestecul de deseu urban trece apoi in separatorul pentru butelii de masa plastica si in cele metalice.

In acest separator buteliile uzate se scot cu usurinta din amestecul cu cele metalice prin aceea ca primele se deformeaza sensibil la aplicarea unei forte special dimensionate. De aceea, dupa trecerea amestecului printre cilindrii de aplatizare ai separatorului, butelii de mase plastice isi vor recapata forma iar celelalte nu. In consecinta, formele aplatizate (butelii metalice) vor trece printre fantele dreptunghiulare ale tamburului de separare, iar buteliile din mase plastice vor ramane in tambur, de unde vor fi trimise la separatorul pentru etichete. Un detector metalic, plasat pe gura de evacuare, va impiedica trecerea oricarei forme metalice in buncarul de colectare a maselor plastice.

Schema operatiunii de separare

separatorul pentru etichete

La separatorul pentru etichete, trecerea buteliilor printre cei doi tamburi, care se rotesc cu viteze egale si se gasesc la o distanta egala cu 30-80% din diametrul buteliei determina exfolierea acestora. Rezistenta la abraziune slaba a hartiei permite distrugerea cu usurinta a etichetelor, mai ales daca acestor li se proiecteaza, cu viteza mare, un fluid de abraziune.

4. separatorul pneumatic

Pentru o separare cat mai eficienta a deseurilor de mase plastice din masa de deseuri menajere, deseurile se supun unei operatiuni de separare, separarea pneumatica, realizata intr-un separator pneumatic cu injectarea de aer cald pentru marirea eficientei.

Ultima operatiune este separarea manuala, unde operatorii vor selecta din masa de deseu ultimele elemente de deseu din material plastic.

b) Maruntirea

Scopul acestei operatiuni este de a reduce volumul de deseu de masa plastica pentru o manipulare mai usoara si pentru pregatirea pentru operatiunea de spalare-decontaminare.

Pentru maruntirea deseurilor se utilizeaza o moara cu cutite, cu deschiderea larga a palniei de alimentare.

Aceasta operatiune de maruntire se aplica numai deseurilor cu volum mare:

butoaie;

recipiente;

butelii;

carcase;

Maruntirea permite o reducere a volumului deseurilor cu cca. 50-60%.

c) Spalarea - decontaminarea

Scopul acestei operatiuni este de a indeparta impuritatile din masa de deseuri si se realizeaza intr-o baie de spalare verticala. Materialul si apa se introduc prin guri de acces situate la partea superioara, iar spalarea propriu-zisa este accelerata de un ax cu doua palete orizontale.

Eficienta spalarii este controlata prin introducerea continua a apei proaspete. Gura de evacuare se obtureaza cu o sita, iar cand s-a atins gradul de spalare dorit se opreste apa si deseul se trimite la operatiunea de uscare. Apa murdara se evacueaza pe la partea inferioara si de aici la canalizare.

d) Uscarea

Uscarea deseurilor spalate se realizeaza intr-un uscator cu reciclarea aerului cald.

La atingerea gradului de uscare dorit se opreste admisia de aer cald iar deseurilor uscate se trimit la operatiunea de compactare.

e) Compactarea

Compactarea are ca scop cresterea densitatii masei de deseu prin reducerea volumului si se efectueaza in vederea micsorarii numarului spatiilor de depozitare si a utilajelor de transport de la linia de recuperare la beneficiar.

Compactarea se realizeaza cu un compactor cu piston. Acesta este alcatuit dintr-o incinta prevazuta cu elemente de incalzire si racire in care culiseaza din partile laterale doua pistoane.

Dupa incarcarea deseurilor in incinta se comanda la atat intrarea in functiune a elementelor de incalzire cat si inaintarea pistonului de avans. Deplasarea pistonului determina compactarea folie, iar caldura furnizata de elementele de incalzire plastifierea stratului de suprafata al balotului astfel format. Conectarea elementelor de racire produce solidificarea stratului de suprafata si transformarea acestuia intr-o carcasa care asigura stabilitatea balotului. Deplasarea pistoanelor in sens invers determina scoaterea balotului din presa.

5 Neutralizarea deseurilor explosive

Pe raza municipiului Fagaras S.C. ROMPIRO S.A. este singurul producator de material exploziv.

Societatea produce urmatoarele tipuri de material exploziv:

brizanti (explosivi cu putere mare de rupere): dinamita, astralita, pentrita, trinitrotoluen, nitramoniu, hexogen;

pulberi fara fum:

de tip tubular NDT - 62, NDT - 38;

de tip lamelar NBL - 42, NBL - 72, NBK - 23;

grafitata NBG

explosivi cu pulberi metalice: tip Rovex (cu pulbere de aluminiu)

pulberi cu fum tip grafitata P - 800

fitile Bickford si detonante

mine antitanc

capse pirotehnice

Exempul cel mai concludent pentru reciclarea deseurilor in totalitate este procesul de fabricare a pulberii fara fum.

Plastifianti