Demografie

Ecologie mediu

Geologie

Hidrologie

Meteorologie

Concepte de baza pentru Sistemele de Monitoring al Mediului (SMM)

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

Scopul SMM:

Cunoasterea starii naturale a sistemelor ecologice, a gradului de afectare a calitatii sistemelor aflate sub influenta activitatilor antropice, a controlului poluarii.

Obtinerea in timpi reali a informatiilor cu privire la tendintele de evolutie, a functionalitatii sistemelor ecologice.

Stabilirea/Impunerea unor masuri de protectie a sistemelor, masuri restrictive cu privire la exploatarea resurselor naturale, a masurilor de reconstructie ecologica.

Realizarea unui control eficient asupra masurilor care se iau pentru protectia mediului, asupra evolutiei post-reconstructie, asupra masurilor care se iau in scopul utilizarii eficiente a resurselor naturale, a mentinerii sistemelor ecologice in parametrii echilibrului dinamic.

Obiectivele SMM:

• cu caracter general

obtinerea datelor care permit: descrierea problemelor de mediu; semnalarea in timpi optimi a urgentelor de mediu; ierarhizarea si abordarea prioritara a problemelor de mediu;

integrarea parametrilor/factorilor de mediu intr-un flux de informatii controlabil, sistemic, care sa respecte standardele de calitate;

controlul eficientei aplicarii masurilor de protectie a mediului: monitorizare post-evaluare a impactului de mediu, post-reconstructie ecologica, post-accident de mediu, post-implementare a unor sanctiuni, etc.;

obtinerea seturilor de date pentru fundamentarea tehnica in vederea elaborarii, selectarii si gestionarii rapide si corecte a situatiilor de urgenta, fundamentarea deciziilor si masurilor care se impun functie de particularitatile locale, regionale;

schimbul de informatii la nivel regional si global cu privire la dinamica unor fenomene, la starea naturala a sistemelor sau a unui incident de mediu.

• cu caracter specific-vizeaza aspectele de supraveghere ale poluarii

realizarea unui sistem de monitorizare a substantelor toxice si periculoase, al regimului lor de transport, gestionarea deseurilor rezultate din procesele tehnologice, al neutralizarii si depozitarii acestora;

supravegherea modului noxele in care se disperseaza in componentele mediului, a cailor de transfer, a mecanismelor de concentrare in subsisteme sau de bioacumulare/bioconversie in componentele biotice ale sistemelor ecologice;

stabilirea noxelor/emisiilor/efluentilor care sunt deja in circulatie in mediu si stabilirea "pragurilor"admisibile a concentratiilor emisiilor/efluentilor care sunt eliminati in mediu;

realizarea sistemelor de monitoring biologic de detaliu: precizarea structurii biocenozelor, a dinamicii, a parametrilor functionali, evidentierea parametrilor starii de echilibru si a bioritmurilor inregistrate in conditii naturale dar si in conditiile unui impact antropic;

• cu caracter prospectiv-vizeaza modul in care se "construiesc" predictiile, modelele de evolutie pentru sistemele supravegheate

controlul calitatii mediului in variante testabile (pe baza datelor colectate);

realizarea de modele ale situatiei existente si construirea unor alternative de evolutie a sistemelor;

controlul modului in care se realizeaza modelul si testarea gradului de fidelitate al modelului fata de sistemul supravegheat.

Principiile de realizare a SMM

Principii institutionale: a. Organizarea unui SMM la nivel suprastatal,

Constituirea unui sistem organizat la nivel suprastatal, subordonat unor foruri internationale create special in acest sens. Aceste activitati trebuie sa se desfasoare deasupra intereselor nationale ale oricarui stat, sa aiba un personal propriu si calificat - format din experti recunoscuti pe plan international; acesti experti vor stabili strategia, metodologia parametrii si directiile de cercetare si monitorizare (la scara regionala sau planetara). Pentru derularea activitatilor de monitorizare in cele mai bune conditii, trebuie asigurata:

cooperarea interguvernamentala care se va baza pe sistemele nationale si internationale/regionale deja existente;

Agentiile si organismele Natiunilor Unite trebuie angajate in coordonarea si implementarea programelor de monitoring;

identificarea si selectarea directiilor prioritare la scara planetara, prioritare fiind acestea si cele de interes multinational;

schimburilor de informatii in legatura cu problemele de importanta majora pe plan local/regional si comunicarea metodelor folosite pentru obtinerea lor;

conditiilor de selectare a variabilelor critice care sunt posibil de supravegheat prin metodele si aparatura existenta, dar cu nivel acceptabil de performanta;

definirea certa si clara a obiectivelor activitatii de monitoring;

logistica si cursurile de perfectionare pentru buna desfasurare a a observatiilor si intercalibrarea aparaturii si a metodologiei;

O problema prioritara a organizatiilor internationale este reprezentata de abordarile sectoriale multinationale, de mare interes pentru o regiune, sau pentru zone strategice: SMM al M. Baltice, M. Negre, al bazinului fluviilor Rin, Dunarea sau a Padurii Amazonului, etc., caz in care sunt folosite metode GIS de analiza si prezentare a informatiilor si metodele de supraveghere prin satelit.

b. Organizarea SMM la nivel national

Organizarea SMM in "sistem piramidal" pornind de la infrastructura sistemului de la nivel local (national) si regional reprezinta o necesitate; ii acest scop existand posibilitati de sprijin financiar, operational si logistic din partea forurilor internationale. Astfel, la nivel national se impune existenta sistemului centralizat cu o retea de unitati specializate in desfasurarea activitatilor de monitoring, cu responsabilitati clare, cu dotare corespunzatoare, cu tehnici si metode standardizate la nivel international. Tot la acest nivel trebuie sa existe un sistem centralizat de stocare a datelor, de centralizare a informatiilor si de transmitere a acestora spre bancile de date internationale.

Principii stiintifice

Activitatea de monitoring se desfasoara pe baze stiintifice, cu tehnica performanta din punct de vedere stiintific-de inalta precizie, fundamentata pe teoriile si metodologia domeniilor caracteristice: climatologie, hidrologie, pedologie, biologie, ecologie, toxicologie, chimie, fizica, matematica-statistica,etc. In prezent se pune tot mai mult accentul pe performanta sistemelor de stocare, prelucrare si interpretare a datelor, pe modelarea si prezentarea holistica a rezultatelor, pe "construirea" variantelor de evolutie care sa poata fi testate.

Principiile stiintifice sunt foarte importante in stabilirea modului de organizare/desfasurare a activitatii de supraveghere, a modului de selectare a criteriilor de alegere a metodelor si parametrilor, etc.

Principii operationale

a.       tehnicile de colectare a datelor, esantioanelor de proba trebuie sa fie compatibile la nivel international, datele prezentate in aceleasi unitati de masura;

b.      realizarea intercalibrarilor periodice a aparaturii si a referintelor standard;

c.       existenta bancilor de date compatibile;

d.      realizarea unui control periodic al performantelor de calitate a datelor, a aparaturii;

e.       respectarea termenelor clar stabilite de raportare a rezultatelor;

f.        realizarea descrierilor fizico-geografice, topografice si fotografice a zonelor;

g.      punctele de lucru trebuie mentinute in cele mai bune conditii pe perioada nedeterminata de timp;

h.      asigurarea autonomiei fiecarei statii care sa permita asigurarea desfasurarii activitatilor de supraveghere in conditii standard;

i.        modernizarea cu aparatura moderna a statiilor, conform cu cele mai noi tehnici;

j.        sistematizarea datelor si prelucrarea primara a acestora.

Etapele organizarii SMM

Organizarea SMM presupune desfasurarea lucrului pe doua fronturi:

Sistemul organizat pentru monitoring-ul de fond al calitatii mediului - SMFM (cu cele 4 etape),

Sistemul organizat pentru monitoring-ul poluarii mediului (SMPM).

SMFM

Statiile pentru controlul de fond al mediului sunt amplasate departe de asezarile umane, de obicei in marile rezervatii ale Biosferei, recomandarea (conform GEMS) fiind ca observatiile sa fie realizate in toate cele 3 zone a rezervatiilor (stiintifica, zona tampon si cea de protectie) in care sunt permise activitati umane limitate.

Pentru desfasurarea activitatilor din cadrul acestui sistem sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:

Inventarierea - se are in vedere trecerea in revista a tuturor informatiilor:

legate de zona in care urmeaza sa se amplaseze statia pentru derulare timp nelimitate a activitatilor impuse de realizare observatiilor si masuratorilor, a colectarii probelor;

legate de materialele necesare pentru cartografierea zonei, cautarea hartilor mai vechi si mai noi, evidentierea proprietatilor din zona respectiva (date de cadastru), aero-fotograme, pentru obtinerea unei viziuni spatiale, globale;

se stabilesc folosintele si modul de utilizare al ternului, modul de structurare al acestuia din punctul de vedere al gradului de acoperire cu vegetatie; se identifica cantitatea si calitatea recoltelor, regimul nutrientilor, a erbicidelor, pesticidelor, a sistemelor de combatere a defoliatorilor sau a invaziei xilofagilor in sistemelor forestiere;

bagajului de cunostinte cu referire la: datele meteorologice, hidrologice, specii rare, periclitate, rezervatii, inventarul floristic si faunistic;

intr-relatiilor, inter-dependentelor dintre parametrii caracteristici zonei.

In aceasta etapa sunt formate colectivele de specialisti si se realizeaza consensuri cu privire la metodologii si abordarea frontului de lucru.

Selectarea obiectivelor cheie si elaborarea programelor concrete de lucru

din multitudinea seturilor de date acumulate in prima etapa sunt selectate elementele "cheie", parametrii fizici, chimici, climatici, hidrologici, morfologici, specii indicatoare, parametrii ecologici structurali si functionali; de cele mai multe ori se identifica parametrii "cheie" din mediul natural abiotic si "elemente cheie"/specii de mare valoare (din punct de vedere economic sau din punctul de vedere al rolului lor in ecosistemele naturale) si care se preteaza sistemului de monitoring;

se selectioneaza parametrii geofizici si geochimici specifici, se selecteaza (daca este cazul) trasori radioactivi/fluorescenti pentru evidentierea circuitului unor substante (poluanti sau nu) in natura

Organizarea si desfasurarea observatiilor

Este etapa care practic se desfasoara timp nelimitat, se realizeaza acumularea seturilor de date, clasificarea lor, stocarea si analiza preliminara a acestora; lucrarile necesita o mare precizie in modul de obtinere a observatiilor, in frecventa realizarii acestora, in numarul probelor si replicatelor. Se pot realiza observatii suplimentar de cele periodice (stabilite prin programul de monitoring), functie de situatii de necesitate (provocate de fenomene naturale sau de activitati antropice). Derularea acestei etape presupune realizarea colectivelor de specialisti care lucreaza impreuna, periodic, sistematic pe perioade nedeterminate de timp.

Centralizarea, sistematizarea, conservarea si prelucrarea datelor obtinute in teren

Pe masura ce se desfasoara etapa a 3a, concomitent se realizeaza organizarea sistemelor de stocare a datelor si de prelucrare primara (prin sisteme informatizate si programe software specifice); astfel se realizeaza si o verificare a seturilor de date si inlaturarea erorilor, gruparea, inter-relationarea lor si compararea informatiilor obtinute din diferite domenii. Pe masura ce se deruleaza aceasta etapa, si datele se acumuleaza, se realizeaza transmiterea lor la centrul de baza (cazul Romaniei-Bucuresti) unde se realizeaza prelucrarea superioara si sinteza informatiilor. La acest nivel sunt puse in evidenta aspecte care la nivel zonal pot trece neobservate deoarece sunt greu decelabile (inclusiv poluarea transfrontiera). Prin transferul de date pe plan international se realizeaza sinteze cu privire la starea mediului la scara planetara. Cu cat se acumuleaza mai multe date se pot realiza modelarea fenomenelor si apoi prognozarea tendintelor de evolutie a sistemelor pe termen scurt si lung.

SMPM

Acest sistem difera fundamental de SMFM; acesta se realizeaza in zona surselor de poluare si are ca obiectiv controlul poluantilor eliberati in componentele mediului (in aer, apa, sol, mediu subteran); extinderea in timp si spatiu a activitatilor acestui sistem este dependenta de: natura poluantilor, de impactul acestora asupra sistemelor ecologice si a populatiei umane, de durata de functionare a sistemului socio-economic (SSE), de strategia de dezvoltare locala si planul de urbanism in cadrul zonei afectate.

Statiile acestui sistem sunt amplasate in "punctele fierbinti" unde se realizeaza deversarile/emisiile, insa colectarile de probe si inregistrarile parametrilor se realizeaza la diferite distante de sursa pentru evidentierea dispersiei poluantului in mediu si pentru estimarea gradului de extindere a impactului generat; se urmareste modul in care interfereaza poluantii cu factorii biotici si abiotici in sensul diminuarii sau chiar amplificarii efectelor negative (aparitia fenomenului de poluare secundara: emisii SO2 care genereaza ploile acide, fenomene de bioacumulare si bioconversie a poluantilor de-a lungul lanturilor trofice). In acest sistem se aduna toate informatiile specifice legate de poluanti, cantitatile evacuate, modul in care difuzeaza in aer, apa,sol, modul in care se produce autoepurarea componentelor mediului, modul in care sunt afectate ciclurile biogeochimice, efectele generate in componentele biotice la nivel fiziologic, biochimic, genetic, etc.

Un rol esential in realizarea SMM il are interconectarea celor doua sisteme de control a calitatii mediului:SMFM si SMPM, la nivel national, regional si international, pentru obtinerea unei imagini globale.

Nivelurile de lucru in cadrul SMM

Nivelul local

Se refera la sistemul de supraveghere realizat de catre fiecare tara in parte, suportul financiar si logistic fiind suportat de aceasta si se realizeaza in functie de:

necesitatile locale si de potentialul (uman si material) de care dispune; la acest nivel se stabileste ponderea actiunilor din monitoring-ul de fond si a celor care supravegheaza poluarea;

numarul, locul unde se gasesc, extinderea rezervatiilor Biosferei si distanta fata de asezarile umane determina selectarea statiilor pentru monitoring-ul de fond; in Romania se gasesc 3 rezervatii ale Biosferei: Muntii Retezat, Rarau si Delta Dunarii, insa in tara noastra conditiile din cele 3 rezervatii nu sunt similare (din punctul de vedere al altitudinii, suprafetei acoperita de fiecare statie, grad de izolare), motiv pentru care aceste statii au fost amplasate in locatii ceva mai izolate din: Muntii Semenic, Rarau si zona Bran-Moieciu;

interesul stiintific al zonelor constituie un criteriu important pentru efectuarea inregistrarilor de fond;

pentru amplasarea statiilor de control al poluarii criteriul cel mai important este dat de amploarea impacturilor umane si a poluarii generate de diversele activitati desfasurate in zona; de ex. in Romania sunt considerate "puncte fierbinti": Baia-Mare, Zlatna, Copsa-Mica, Valea-Calugareasca/Ploiesti, Suceava, Midia-Navodari, etc.

In organizarea SMM la nivel local, organizatiile internationale pot oferi indrumari, recomandari, cursuri de perfectionare in ceea ce priveste metodologia diferitelor activitati din cadrul monitoring-ului, elemente de logistica; fiecare stat in parte va stabili amploarea activitatilor de monitorizare, numarul statiilor (de fond si a poluarii), categoriile de parametrii, frecventa inregistrarilor si tot ele vor stabili care sunt categoriile de date care se transmit statelor vecine, centrelor internationale.

Structura statiei locale pentru controlul de fond

sa acopere (in medie) 25 000 Km²,

la acest nivel sunt stabilite: categorii de parametrii , frecventa realizarii observatiilor si colectarilor de probe, tipul aparaturii cu care se realizeaza observatiile si colectarile de date, standardele internationale si nationale cu referire la: norme si metodologii pentru activitatea de monitoring;

trebuie sa fie prevazuta sistem modern de inregistrare si stocare a datelor, de prelucrare si transmitere a informatiilor;

trebuie sa dispuna de personal calificat (30-35 persoane: tehnicieni, operatori, personal administrativ si specialisti cu studii superioare pe domeniu).

In ceea ce priveste structura statiei pentru controlul poluarii, structura este dependenta de categoriile si tipul de noxe, substante poluante emise in mediu, de modul de emisie si dispersie, gama parametrilor analizati si o serie de date specifice poluarii si zonei afectate.

Nivelul regional

Acest tip de monitoring se realizeaza la nivel de tara cu suprafata mare (SUA, Canada, Rusia, China, Brazilia, etc.) sau grup de tari care au un interes comun asupra unei zone: zona M. Mediterane, M. Baltice, M. Negre). In acest caz,daca modul de organizare pentru o singura tara nu ridica probleme, pentru organizarea la nivelul mai multor state pot apare probleme legate de modul de organizare, de infrastructura sau datorate intereselor particulare ale participantilor: politice religioase strategice, etc.; pentru implementarea programului de monitoring la acest nivel se au in vedere propunerilor de interes comun si luarea deciziilor in consensul tuturor participantilor, datele obtinute sunt transmise tuturor partilor participante.

Tabelul 1. Centrul regional al Europei centrale si de est, sediul la Moscova cu statiile regionale de supraveghere de fond si suprafata acoperita

La acest nivel datele sunt colectate/inregistrate in statiile locale, sau prin statiunile de cercetare din fiecare tara participanta dar sunt transmise unui sediu central de coordonare a programelor, de colectare si sinteza a datelor si informatiilor.

Atributiile unei statii regionale:

sintetizeaza informatiile venite de la nivel local,

modeleaza, selecteaza si generalizeaza modelele cele mai bine fundamentate si care ilustreaza cel mai bine starea reala pentru intreaga regiune,

realizeaza prognoze asupra schimbarilor posibile sau a evolutiei sistemelor din regiune,

gestioneaza banca de date

are personal de inalta calificare din toate tarile participante,

are posibilitatea utilizarii si gestionarii seturilor de date obtinute prin teledetectie satelitara.

Nivelul global

Acest tip de monitoring se desfasoara deasupra intereselor unui stat sau a unei regiuni; este destinat supravietuirii si dezvoltarii durabile a SSU si SSE in conditiile pastrarii capitalului natural. Este realizat de prin intermediul organizatiilor internationale, sponsorizate sau patronat de ONU ( ex. PNUE, SCOPE, MAB, etc.) sau organizatii internationale profesionale (ICSU/IUCN, IUBS, OMM-Organizatia Meteorologica Mondiala, etc.).

Diferitele organizatii au centre proprii de colectare si sinteza, unde diversele tari si centre regionale transmit datele masuratorilor proprii, la acest nivel realizandu-se centralizarea si prelucrarea datelor; sunt urmariti parametrii de interes planetar (radioactivitatea, structura si dinamica stratului de ozon, ritmul cresterii temperaturii si al topirii ghetarilor, localizarea zonelor, a ritmului si intensitatea procesului de aridizare, fenomene meteo periculoase, biodiversitatea diferitelor sisteme ecologice, etc.); la acest nivel colaboreaza si alte institutii/organizatii internationale care nu au ca obiectiv declarat activitati de monitoring dar prin activitatile desfasurate pot aduce contributii insemnate la baza de date (ex. miscarea magmei, deriva continentelor, structura stratosferei, etc.).

Box. 2. Categorii de parametrii urmariti in monitoring-ul ecologic (Godeanu, 1997) Parametrii geofizici urmariti in cele toate mediile de viata: atmosfera, acvatic, sol, subteran Parametrii geochimici: elemente: macroelemente esentiale biosferei, solului sau mediului acvatic, microelemente (mai ales cele implicate in metabolismul organismelor: Zn, Co, Cu, Mo); introduse prin activitati antropice: S, Pb, As, Cd, Hg, etc. compusi rezultati din activitati antropice: CO2, CO, SO2, NH4, NH3 Sbst. org. naturale sau de sinteza, prodisi petrolieri, etc.; Parametrii radioactivitatii: radioactivitate globala, α,β, γ, dozarea tritiului si radonului; Parametrii biologici: indici structurali (populationali, biocenotici, ecosistemici) si functionali, biodiversitatea, toxicologici; ai monitoring-ului biologic de informare timpurie, de diagnosticare sau de prognoza; Parametrii ai sistemului socio-uman: istorici, sociologici, epidemiologici, de securitate a sanatatii publice (alimente si apa potabila), zgomot; Parametrii de evidentiere a a poluarii si a surselor: sunt o gama variata a parametrilor

De exemplu, ICSU a lansat un proiect international IGBP - Programul International pentru Geosfera-Biosfera, care are ca obiectiv mentinerea echilibrelor Viu-Neviu la nivel planetar (implica studii complexe de geologie, geografie, biologie, ecologie, chimie, hidrologie, etc.) si are ca obiective evidentierea interactiunilor dintre componentele mediului abiotic si Biosfera, circulatiei elementelor in natura; INTECOL (Societatea Internationala de Ecologie) a lansat in anii `90 un proiect de cercetare, ISBI - Initiativa Internationala pentru o Biosfera Dura abila, care abordeaza 3 directii: stiintifice, educationale si de interventie la nivelul forurilor de decizie.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1421
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Concepte-de-baza-pentru-Sistem62261.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Concepte-de-baza-pentru-Sistem62261.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Concepte-de-baza-pentru-Sistem62261.php">Concepte de baza pentru Sistemele de Monitoring al Mediului (SMM)</a>