CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Conservarea biodiversitatii. Valoarea biodiversitatii pentru om. Modele de conservare a biodiversitatii. Organizarea unei rezervatii a Biosferei.
Fata de biodiversitate sunt posibile doua atitudini majore: una de conservare (pastrarea patrimoniului natural) si una de gestionare (care implica actiunea omului in economia naturii dar in interesul ambelor categorii. Conservarea biodiversitatii inseamna o recunoastere a resurselor biologice ( resurse genetice si organismele acestora, populatiile sau oricare al element biotic din ecosisteme, toate avand o valoare efectiva sau potentiala pentru omenire).Din punct de vedere al valorii efective sau potentiale pentru umanitate se pot distinge 4 categorii:
valoare de folosinta (in sensul ca se produce ceva, se consuma, serveste ca potential recreativ sau chiar numai pentru cunoastere). Altfel spus ar fi vorba de producere de biomasa (folosita si in diferite domenii si sectoare), de consumul acesteia, se asigura conditii deosebite de odihna, recreere, relaxare sau tratament si, nu in ultimul rand, serveste ca domeniu pentru cercetare sau educatia oamenilor.
valoare ecologica (datorita faptului ca are functii de protectie si de reglare a factorilor ecologici, in diferitele tipuri de ecosisteme).
valoare de optiuni viitoare (obliga intr-un fel generatiile actuale in a conserva si a transmite generatiilor viitoare tot ceea ce au mostenit, iar acestia sa decida cum vor folosi aceste resurse)
valoare de existenta (este un rezultat al eticii de protectie a mediului ambiant, al eticii ecologice, in sensul ca asigura dreptul la viata tuturor fiintelor vii). Aceasta valoare este foarte bine exprimata de Wilson (2000): "este oare moralmente corect sa se elimine mari parti din viata de pe Terra, in mumai cateva decenii, in timp ce evolutia va avea nevoie de milioane de ani pentru a opera o o lucrare de restaurare
Necesitatea conservarii patrimoniului natural este una care se impune cu maxima urgenta. Procentul de specii amenintate este urias (Tabelul 15), dar aceste date sunt de acum mai bine de un deceniu.
Tabelul 15
Numarul relativ al speciilor amenintate in ultimii ani (date dupa WCMC, 1992; Consiliul Europei, 1993).
Categoria |
In lume |
In Europa |
||
Nr. total |
Amenintate (%) |
Nr. total |
Amenintate (%) |
|
Mamifere | ||||
Pasari | ||||
Reptile | ||||
Amfibieni | ||||
Pesti | ||||
Nevertebrate |
>1.000.000* | |||
Plante superioare |
- valori estimate
Fiind un aspect complex, conservarea biologica a biodiversitatii impune o serie de obiective, solutii, tactici si strategii pentru realizare (Fig. 6-81).
Fig. 6-81. Cateva solutii eficiente pentru sustinerea biodiversitatii (stanga); obiective, strategii si tactici pentru protejarea biodiversitatii (dreapta) (dupa Miller 2006).
Frecvent se pune intrebarea referitoare la ce ar trebui sa conservam si sa protejam. Considerand ca ar exista o ierarhie valorica, intrebarea apare fireasca. Protejam raritatea, diversitatea, bogatia in specii, similaritatea, variatia genetica, utilitatea economica, folosinta medicala, istoricul evolutiv, aspectul placut, resurse pentru viitor etc ?
Un accent mai mare trebuie pus pe speciile de baza (keystone species) adica acele specii care intervin direct sau indirect si in pastrarea si supravietuirea altor specii. De exempliu, ficusul din padurea tropicala prin productia mare de fructe asigura hrana frugivorelor, iar fosforul acumulat in frunze este folositor cresterii vertebratelor.
Cum protejam ?. Cel mai frecvent prin folosirea inteleapta a strategiilor de conservare biologica. Prin rezervatii biologice (parcuri naturale, rezervatii, rezervatii ale biosferei etc) al caror design este vital pentru maximizarea biodiversitatii. Forma si marimea rezervatiei biologice depinde de o multitudine de factori (comportamentul general al speciei sau al speciilor; cerintele acestora, fiziologia nutritiei, marimea speciilor etc). Ca aspect general se considera ca o rezervatie trebuie sa includa o diversitate de habitate, sa contina coridoare ecologice si baze trofice diverse. In acest caz este necesara existenta zonelor tampon din jurul suprafetei protejate (Fig. 6-82). Inca se mai pun intrebari de genul: este necesara o rezervatie mare sau se pot organiza mai multe rezervatii mici ?.
Se sti ca pierderea biodiversitatii si pericolul extinctiei sunt mai mari in habitatele fragmentate. Pe de alta parte s-a constatat ca mlte specii rare pot fi protejate cu succes in habitate mici. Sunt asa-numitele "puncte fierbinti" de endemisme (hot spots) (cam 95% din speciile de pasari de la tropice se afla localizate in 168 asmenea hotspoturi, ce ocupa cam 5% din suprafata globala). Aceste principii nu sunt insa valabile pentru toate categoriile sistematice ale biotei. Astfel, multe nevertebrarte, specii rare, nu se gasesc in areale bogate in specii. De asemenea, evaluari diverse au evidentiat o slaba corelatie intre numarul de specii rare si aceste puncte fierbinti de diversitate.
Fig. 6-82. Un model ipotetic de rezervatie a biosferei, cu evidentierea zonelor tampon si a anexelor pentru activitati recreative, educative sau cu carcater stiintific.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2895
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved