Dezvoltarea marilor orase, cum au influentat mediul - Avantajele si dezavantajele unei metropole

Dezvoltarea marilor orase,

cum au influentat mediul

Definitia unei zone urbane: in ciuda numeroaselor definitiilor a unei zone urbane/oras, o zona urbana este de obicei definita ca un areal unde au loc activitati nelegate de agricultura (industrie si servicii) si unde locuiesc muncitorii acestora. Deasemenea orasul mai are si un statut legal oferit de guvernul national sau provinciar si este asociat cu forme specifice administrative.

Urbanizarea si rata de urbanizare:

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare. Deasemenea se refera la procentul dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari. Tarile dezvoltate (Am de N, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare.

Rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatiei in zonele urbane ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de urbanizare a oraselor (ex Africa).

Urbanismul: urbanismul este un mod de viata asociat cu zonele urbane. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara).

Cresterea urbana nebalansata apare daca cresterea urbana este concentrata intr-o singura zona a unei tari atunci distributia spatiala a populatiei acelei tari poate fi debalansata. De exemplu pot aparea megaorasele. Acest termen se refera la dominanta demografica, economica, sociala si politica a unui oras asupra unui sistem urban (exemplu Bangkok este de 30 de ori mai mare decat al II-lea oras ca marime din Thailanda ). Megaorasele sunt specifice tarilor din lumea a III-a dar se gasesc si in zonele dezvoltate ale lumii.

Sub aspect geografic vectorul urbanizarii se indreapta de la vest spre est. Cu toate ca mai precis ar fi termenul de intoarcere inspre est, deoarece estul e considerat mai urban decat vestul inca din vremea antichitatii pana in mijlocul secolului al XIX-lea.

Una din caracteristicile izbitoare ale urbanizarii moderne este cresterea rapida a numarului de megaorase (peste 8 milioane de locuitori) si concentrarea populatiei lor. La mijlocul secolului fiecare a 7 tara avea un oras cu peste un milion de locuitori, in zilele noastre fiecare al 3-lea stat. In prezent pamantul are 372 de aglomeratii urbane cu o populatie de peste 1 milion unde traiesc aproape 37 % din oraseni si 17,8% din populatia

lumii.

Evolutia si dominarea stilului de viata urban este departe de a fi un simplu accident. Orasele ofera posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influentat dezvoltarea oraselor a fost acela ca aici educatia, sanatatea si serviciile sociale se gasesc la un standard mai inalt decat in zonele rurale.

1.Metropola

Metropola este un oras de mari dimensiuni,

cu cel putin un milion de locuitori si care joaca rolul de capitala regionala sau nationala sub aspect economic, cultural, administrativ: Atena, Milano, Moscova, Rio de Janeiro, Tokio, etc.

Trebuie sa indeplineasca criteriile de marime, legaturi de transport, de potenitial intellectual, sa aiba rolul de "oras-poarta" sis a aiba rol central pe scara internationala si in primul raund in propria tara.

In 1900 erau 21 de metropole,iar numarul lor au crescut continuu ajungand la 315 la sfarsitul secolului al XX-lea Metropolizarea trebuie remarcata atat in centrele-motoare ale economiei mondiale (S.U.A, Japonia, Europa Occidentala), cat si in tarile mai putin avansate, acolo unde urbanizarea demonstreaza slabiciunea oraselor mijlocii sau mici. Totodata, ordinea ierarhica a principalelor aglomerari ale planetei se schimba. In Londra era, de departe, cea mai mare unitate urbana din lume, alte 5 orase britanice fiind printer primele 20 de aglomerari urbane mondiale. In 1925 new York-ul trece in frunte . Statele unite plaseaza la randul lor 5 orase in clasament. La inceputul secolului al XXI lea , Sao Paulo detinea locul al doilea, ianaintea orasului Tokyo, urmat de New York, Shanghai, Beijing, Rio de Janeiro, Calcutta si Bombay.

In tarile dependente , cresterea populatiei urbane este in acelasi timp un fenomen demografic si social: importanta debordanta a populatiilor neintegrate, care traiesc in lagare sau in forme d locuire elementare, confera gigantismului urban un caracter patologic deosebit d exploziv. In acest caz se va vorbi despre megalopolisuri mai degraba decat despre metropole.

Avantajele si dezavantajele unei metropole

1.Avantajele unei Metropole

Numeroase locuri d munca pentru locuitorii din sau veniti din afara tarii;

Metropola ofera locuitorilor sai o numeroase locuri de munca in domenii diverse, ducand la dezvoltarea economiei si a nivelului de trai.

Sistemul sanitar,industria si transporturile sunt dezvoltate intr- o metropola;

Acest lucru duce la reducerea mortalitatii, cresterea populatiei, evitarea aglomeratiilor urbane.

Descoperirea unor noi tehnici pentru reducerea poluarii si a consumului de resurse ale Terrei.

2.Dezavantajele unei Metropole

Poluarea:

Poluarea este problema cea mai grava cauzata de metropole. Ea este impartita in mai multe tipuri, fiecare dintre ele avand un efect mai nociv sau mai putin nociv asupra mediului. Spre exemplu, poluarea sonica. Ca orice alt tip de poluare si poluarea sonica are numai efecte negative in special pentru om.

Poluarea sonica produce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii audutive, instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni.

Sursele de zgomot sunt :industria, orasele, mijloacele de transport. Ele produc zgomote de diferite intensitati si pot fi stationare sau mobile. Atmosfera poluata si ceata atenueaza zgomotele. Obstacolele de asemenea atenueaza intensitatea sonora, fiind utilizate la reducerea zgomotelor.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorari ale cladirilor, aparatelor, instrumentelor.

Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.

Poluarea cu subst.chimice

Efectul de sera. Bioxidul de carbon si bioxidul de sulf

Principalul vinovat de producerea efectului de sera (peste 50%) este bioxidul de carbon (CO2). Al doilea element nociv ca importanta este bioxidul de sulf (SO2); cantitatea mare de CO2 si SO2 emisa in atmosfera se datoreaza despaduririlor masive.

Transportul urban si emisia de SO2

Principala sursa a emisiei de SO2 in atmosfera o reprezinta mijloacele de transport. Aceasta situatie este dramatica in aglomeratiile urbane, unde poluarea atmosferica se datoreaza concentratiei ridicate de noxe.

Reducerea resurselor Terrei

Pana nu demult resursele naturale ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera.

Cresterea populatiei

Aproximativ 90 de milioane de persoane se adauga populatiei globului, care atinge 6 miliarde. Aceasta echivaleaza cu adaugarea anuala a unei populatii egale cu cea a Marii Britanii, Belgiei si Olandei la populatia lumii.

Niciodata populatia globului nu a fost atat de numeroasa ca astazi, iar viteza de crestere, de aproximativ 1,7 % pe an, nu a fost atat de mare. Explozia demografica actuala exercita o presiune crescanda asupra resurselor naturale limitate ale Pamantului. Cresterea accentuata a populatiei dupa 1800, a fost, practic, un rezultat al evolutiilor inregistrate in agricultura si sanatate si igiena dar si datorita schimbarilor economice si sociale care au ridicat mult nivelul de trai, mai ales in Europa si America de Nord.

CHICAGO

Al treilea oras ca marime din Statele Unite ale Americii, Chicago se afla in nordul teritoriului american , pe tarmul sud - vestic al Lacului Michigan , la 176 metri altitudine absoluta, intr-o zona de campie strabatuta de raurile Chicago si Calumet. Cu o populatie de peste 8314000 locuitori si o suprafata de circa 9595 km 2 , Chicago este considerat o metropola americana ( densitatea : 866,4 locuitori / km 2 ) .

Marea metropola americana are o istorie relativ recenta . Tinutul apartinea triburilor de indieni.

In 1837 Chicago este declarat oras , avand 4200 locuitori . La inceput orasele au aparut in jurul unui element favorizant al unei regiuni geografice : o intersectie , un loc fortificat , un nucleu administrativ,o resursa naturala , un port ( Chicago , Moscova , Roma , Johannesburg , Rotherdam ). Ele erau produsul organic al mediului inconjurator , reprezentau o concentrare de oameni cu o anumita capacitate de munca , de productie , dar si cu anumite nevoi de exigente , pentru a caror satisfacere trebuiau sa se organizeze si sa efectueze schimburi . Comertul creste vertiginos , solicitand o intensificare a transporturilor . Traficul naval de pe Lacul Michigan devine insuficient , desi sporeste foarte mult . Apar noi cai de comunicatii: se construiesc canalele Chicago si Illinois in 1848 care fac legatura cu sistemul navigabil al fluviului Mississippi ; liniile de cale ferata se inmultesc in asa masura incat in 1856 orasul devine principalul nod de cale ferata al S.U.A. ; in 1869 este deja deservit de linii transcontinentale feroviare si rutiere . Aceasta dezvoltare a transporturilor si comertului are urmari imediate asupra aspectului urbanistic. Numarul populatiei creste rapid , ceea ce declanseaza o crestere a spatiului construit pentru care este caracteristic lemnul. Aceasta este si cauza care amplifica dezastruosul incendiu din 8/9 octombrie 1871, ale carui urmari nefaste au insemnat distrugerea completa a unui perimetru de 11,3 km 2 ce cuprindea peste 5000 de cladiri si unde locuiau circa 100.000 de oameni . Acest incendiu a avut si alte urmari : populatia ramasa fara locuinte a format noi comunitati in apropierea orasului sporind numarul suburbiilor , al oraselor satelit : Evanston , Winnetka , Lake Forest etc. Pe de alta parte , edilii au declansat reconstructia orasului pe baza unui plan riguros de sistematizare . Arhitecti ca : Jenny , Root , Burnham , Sullivan , Alder si-au legat numele de marile edificii ale orasului . In 1890 sunt anexate numeroase suburbii ce dubleaza suprafata si numarul populatiei ( 1.100.000 locuitori ) . Efercenta construirii de noi cladiri culmineaza cu aparitia primilor zgarie - nori , premiera mondiala absoluta , ce schimba aspectul oraselor lumii , inaltandu-le pe verticala , atribuind acesti uriasi de otel si sticla stilului american , indiferent de meridianele pe care sunt construiti. Tot acum se contureaza principalele zone functionale ale orasului : Loop ( numita asa din 1890 ) , zona centrala , situata la sud de varsarea raului Chicago , concentreaza comertul , finantele si o parte a locuintelor celor avuti , care se stabilesc in cea mai mare masura pe Gold Coast ( Coasta de Aur ) , o zona de parcuri intinse , vile ultraelegante presarate pe tarmul Lacului Michigan.

Zonele industriale se concentreaza in jurul raului Chicago , in zona Calumet , in lungul liniilor de cale ferata , formand areale bine delimitate in sud si sud-est . Zonele muncitoresti inconjoara pe cele industriale , fiind masate si in nord si vest , in suburbii dar si in zona complexului portuar de la tarmul Lacului Michigan.

Aceasta aglomeratie urbana se confrunta cu o multitudine de probleme . Evident , cea mai acuta a fost si ramane concentrarea excesiva de oameni, mozaicul de populatii originare din tarile celor sase continente. Dezavantajul cel mai evident al marilor concentrari urbane este congestionarea traficului urban ( Chicago, New York , Tokio , Paris , Ciudad de Mexico ). Ca urmare, deplasare in metropole devine foarte anevoioasa, cu numeroase puncte de strangulare a circulatiei, iar ziua de lucru a salariatilor se lungeste cu orele pierdute pentru a ajunge de la locul de munca acasa. S-au adoptat cateva solutii cu eficienta partiala : construirea unor noi autostrazi pentru usurarea transportului celor ce lociesc in afara metropolei :noi zone industriale au fost amplasate direct in suburbiile celor mai indeparta-te : s-au construit complexe comerciale uriase in afara orasului. Un rol deosebit a revenit si construirii aeroportului O'Hare , printre cele mai mari din Statele Unite ale Americii , care a angrenat amenajarea a foarte multe anexe in jurul sau creand locuri de munca pentru zeci de mii de oameni: Dar metropola detinea si recorduri dintre cele mai detestabile : crima organizata, gangsterii lui Capone e.t.c. Astazi , alte triste recorduri se adauga celor enumerate : crimele si jafurile in plina zi , consumul ridicat de droguri , conflictele rasiale ,mii de oameni morti sub rotile celor 1500 de autoturisme ce se scurg intr-un minut pe cele mai multe strazi ale orasului , aerul poluat .

Pozitia geografica a avantajat foarte mult dezvoltarea economica a orasului : pe Lacul Michigan se aduceau cu navele minereu de fier si carbune ; pe caile ferate era adus cocsul din Appalachi ; pe canale , cai ferate si sosele se aduceau din sud granele si vitele preriei . Aceasta a incurajat de timpuriu dezvoltarea industriei : prima otelarie apare in 1880 , construita la varsarea raului Calumet in Lacul Michigan , urmata in 1900 de altele in Indiana Harbor si , in 1906 , de otelariile de la Gary . Chicago a devenit o renumita piata de grane si de vite - abatoarele au dominat viata economica pana dupa anii 1960 ; paienjenisul cailor de comunicatii pe care nu il egaleaza nici o alta metropola a lumii .

Chicago , situat in zona agricola Middle West si in cea urban - industriala Northeast , cu cele 15.000 de intreprinderi pe care le detine , da 6 % din productia industriala a S.U.A. . Printre principalele ramuri si produse industriale se numara : siderurgia ( uzine la Gary si Calumet ) , aparatajul electrotehnic si utilajul electronic ( trustul Zenith ) , automobile , masini agricole ( Mc. Cormick , una din marile uzine de tractoare din S.U.A. ), vagoanele si locomotivele electrice ( trustul Pullman ) , utilaje grele ( concernul International Harvester ), complexele petrochimice , rafinariile ( instalate la Whiting , East Chicago , Gary , Calumet cu o capacitate totala de 55,4 milioane tone ) ,

aparatele electrocasnice (principalul producator al Statelor Unite ale Americii ) , industria carnii ( mari abatoare in sud ) , prelucrarea lemnului , moraritul , confectiile , incaltamintea , tipariturile . Orasul este o renumita piata a graului , a comertului cu vite ( comercializare de celebra Chicago Union Stock Yards ) , ca si un mare centru financiar si comercial , sediul marilor banci ( Continental Illinois , First National Bank ) , al burselor de marfuri si valori ( Midwest Stock Exchange , Chicago Mercantile Exchange ) , al unor puternice corporatii comerciale ( Sears Roeleuck , Marcor , Jewel Companies ) . Ca nod al cailor de comunicatii se remarca prin : 39 de linii de cale ferata, 9 aeroporturi ( O'Hare , Midway , Harlem , Northerly Island e.t.c. ); cel mai mare coplex portuar pe ape interioare din S.U.A. cu un trafic de 40.000.000 tone pe an ; metroul inaugurat in 1892 , cu o retea de 143 km , din care 17 subteran ; numeroase autostrazi .

Chicago este un mare cetru de cultura si arta : universitati ( University of Illinois - 1897 , University of Chicago , Chicago State University , Loyola University , Northwestern University ) , muzee ( Muzeul de arta contemporana , Muzeul stiintei si al industriei , Muzeul de istorie naturala ) , teatre , edituri . Orasul are o gradina botanica , acvariu , planetarium , parcuri intinse ( Grant , Milton Lee , Olive , Buruham , Lincoln , Garfield ) . Prin aceste caracteristici , Chicago este considerat de specialisti o mare metropola americana.