Efectul de sera: descriere, cauze, efecte, efecte in lant

Efectul de sera: descriere, cauze, efecte, efecte in lant

Efectul de sera este o formula care desemneaza actualul proces de crestere globala a temperaturii atmosferei, respectiv de incalzire globala. Expresia isi are originea in similitudinile care se pot face intre o sera acoperita cu sticla sau plastic si acumularea in atmosfera a unor gaze care au practic acelasi efect.

Principala calitate a unei sere este aceea de a inmagazina caldura. Acest lucru este posibil datorita geamurilor serei care opresc in interior caldura adusa de razele solare, principalul efect fiind cresterea temperaturii mediului interior al serei.

Pamantul este inconjurat de atmosfera, care este un amestec constituit din gaze si vapori de apa. Caldura provenita de la Soare este in mare parte reflectata de scoarta terestra, pierzandu‑se apoi in spatiu. Gazele care formeaza atmosfera - in mare parte oxigen si azot - au calitatea de a capta caldura razelor cu lungime mare de unda, realizand astfel efectul natural de sera al Pamantului si mentinerea vietii pe Pamant, in conditiile pe care noi le consideram normale. Fara aceasta calitate a atmosferei, Terra ar fi cu 33  C mai rece, viata devenind astfel imposibila.

O data cu cresterea concentratiei de gaze ce produc efectul de sera, o cantitate mai mare de caldura este inmagazinata in aer, rezultatul direct al acestui proces fiind cresterea temperaturii globale.

De pe urma activitatii umane rezulta o serie de gaze ce isi maresc continuu concentratia in atmosfera. o mare parte din aceste gaze - dioxid de carbon, metan, dioxid de azot, clorofluorocarboni si ozon - au calitatea (sau defectul) de a inmagazina caldura reflectata de Pamant. Astfel, incet dar sigur, temperatura Terrei este in pericol de a creste.

Schimbarile climatice

Clima terestra este rezultatul unui complex de reactii intre atmosfera, oceane, pamant, gheata, zapada si alti factori naturali. Totalitatea acestor procese nu este pe deplin cunoscuta de catre specialisti. Acum este cunoscut faptul ca activitatea umana provoaca climatului serioase dereglari pe termen lung. Media temperaturii globale a crescut in ultimii 100 de ani cu aproximativ 0,5  C. O mare parte a acestei probleme este cauzata de gazele ce produc efectul de sera. Prezicerile savantilor arata ca media temperaturii globale va creste cu 1  C/an pana in anul 2030 si cu 3  C pana la sfarsitul secolului viitor. Rezultatele unui asemenea eveniment ar fi catastrofale!

Principalele gaze care provoaca efectul de sera

Dioxidul de carbon (CO₂)

Dioxidul de carbon este un gaz obisnuit al atmosferei noastre. Exista un echilibru foarte important intre cantitatea de CO₂ expirata de animale si cea absorbita de plante in timpul fotosintezei. Inaintea revolutiei industriale, atmosfera Terrei continea aproximativ 280 ppm CO₂. Astazi, aceasta cantitate a atins 370 ppm, adica cu 32% mai mult[1]. In cazul in care lucrurile vor continua asa, cantitatea de CO₂ se va dubla pana la mijlocul secolului viitor.

De unde provine dioxidul de carbon ?

Ø din procesele de producere a energiei prin arderea carbunelui, petrolului si gazelor naturale in termocentrale. Energia este produsa in cea mai mare parte prin arderea combustibililor fosili, desi multe din metodele utilizate sunt ineficiente.

Ø din transport. Folosirea autoturismelor - peste 500 milioane in intreaga lume - provoaca o mare poluare cu CO_2. Un autoturism produce anual o cantitate de 4 ori mai mare de CO₂ decat greutatea sa.

Ø din procesele industriale. Aceste procese depind aproape in totalitate de arderea combustibililor fosili.

Ø prin distrugerea padurilor. Arderea padurilor elibereaza o mare cantitate de CO₂ in atmosfera. Taierea lor scade absorbtia de CO₂ folosit in procesul de fotosinteza, stricand astfel echilibrul natural.

Clorofluorocarbonii (CFC)

Aceste gaze produse artificial, sunt folosite in sistemele de racire si izolare ale frigiderelor si congelatoarelor, ale aparatelor de aer conditionat din case si masini si pentru spalarea circuitelor electronice ale calculatoarelor. Ele sunt de 1000 ori mai efective in inmagazinarea caldurii decat CO₂, si contribuie in procent de 24% la procesul de incalzire globala. Raman in atmosfera timp foarte indelungat si sunt in acelasi timp principalele gaze responsabile pentru distrugerea paturii de ozon.

Metanul (CH₄)

Metanul este eliberat in principal prin descompunerea materiei organice. De asemenea, el este produs de agricultura, in urma cultivarii orezului si a cresterii vitelor (procesele digestive ale vitelor produc o cantitate foarte mare de metan). Alte surse de metan sunt arderea padurilor, mineritul si ingroparea materiilor organice in gropile de gunoi. Desi metanul se gaseste in cantitati mai mici decat CO₂, este un gaz cu un efect de sera mai puternic, fiind responsabil pentru 15% din totalul proceselor de incalzire al planetei.

Ozonul (O₃)

Ozonul este foarte folositor in straturile superioare ale atmosferei, aparandu‑ne de periculoasele raze ultraviolete. Dar ozonul poate apare si in straturile inferioare atmosferice - in troposfera - unde are un efect nociv asupra sanatatii oamenilor si se comporta ca un gaz ce produce efectul de sera. Gazele de esapament ale autoturismelor contin monoxid de carbon, hidrocarburi si oxizi de azot care, sub influenta radiatiilor solare, produc ozon. Depasirea concentratiei de ozon din troposfera provoaca arsuri pe frunzele plantelor si alte efecte negative.

Efectele incalzirii globale

Cresterea nivelului marilor si oceanelor - acest fapt va fi datorat topirii gheturilor calotelor glaciare si a altor zone reci, cum ar fi Groenlanda, nordul Canadei, nordul Rusiei. Se presupune o crestere cu aproximativ 20 cm pana in anul 2030 si cu 65 cm pana la sfarsitul secolului actual. Astfel, zone care se afla sub nivelul marii si zone de coasta cum ar fi Bangladeshul, Olanda, Insulele Maldive s.a. vor disparea sub ape. Apele marilor si oceanelor vor inainta de‑a lungul bazinelor fluviale provocand mari inundatii; sarea acestor ape va distruge multe specii de plante si animale ce traiesc de regula in jurul raurilor si fluviilor.

Efecte asupra habitatelor si vietii - schimbarile climatice datorate incalzirii globale vor influenta foarte grav un numar mare de specii de plante si animale. Foarte multe vor disparea[2], inmultindu‑se in schimb o serie de daunatori - sobolani si tantari. Padurile vor fi foarte sever marcate de aceste schimbari. Copacilor le trebuie un timp indelungat pentru crestere si nu se adapteaza rapid schimbarilor. Padurile tropicale, deja in declin, vor avea enorm de suferit datorita schimbarii sezoanelor ploioase.

Culturile - o crestere cu 2  C produce mari pagube culturilor, in special celor de grau. Incalzirea globala va provoca accentuarea fenomenului de infometare a populatiei - astazi exista aproximativ 400 milioane de oameni afectati de acest fenomen - tinandu‑se seama si de cresterea demografica prognozata.

Rezervele de apa potabila - vor fi de asemenea amenintate de incalzirea globala, acest fenomen provocand scaderea lor.

Topirea ghetii reprezinta una din manifestarile cele mai vizibile ale incalzirii globului. De exemplu, in Oceanul Arctic gheata se topeste repede. Daca in 1960 grosimea ghetii arctice era in medie de 2 m, in 2001 ea ajunge doar la 1 m, iar suprafata inghetata a scazut cu 6 procente.

Groenlanda pierde anual 51 miliarde m³ de apa prin topirea ghetii, situatie cu care ne intalnim si in continentul Antarctic. De asemenea, ghetarii alpini se topesc peste tot in lume, masa de zapada si gheata restrangandu-se in principalele zone alpine ale planetei: Muntii Stancosi, Anzi, Alpi si Himalaia.

Ca rezultat vor cadea mai multe ploi in sezonul ploios, se va reduce masa de gheata si zapada si se va topi mai putina zapada pentru alimentarea raurilor in sezonul secetos, ceea ce ar afecta alimentarea cu apa a circa 1 miliard de persoane.

In acest caz, se vor restrange resursele de apa pentru irigatii in timpul verii, iar alimentarea cu apa a marilor orase va avea de suferit.

Daca patura masiva de gheata si zapada din Himalaya continua sa se topeasca, va fi afectata alimentarea cu apa a majoritatii populatiei asiatice. Toate marile fluvii ale regiunii - Indus, Gange, Mekong, Yangtze si Fluviul Galben izvorasc din Himalaia, iar de alimentarea cu apa din aceste fluvii depinde o parte a populatiei din India, Pakistan, Bangladesh, Vietnam si China.

Sanatatea umana - va fi afectata de cresterea temperaturii prin accentuarea sau revenirea unor boli specifice mediului tropical - de exemplu malaria.

Alte efecte sunt legate de schimbari ale elementelor meteorologice si posibile migrari ale populatiei din zonele de coasta spre interiorul continentelor.

La sfarsitul anului 2006, intr-un raport al guvernului britanic privind schimbarile climatice, se arata ca acestea risca sa provoace o criza economica fara precedent. Raportul avertizeaza ca daca nu vor fi adoptate masuri drastice pentru oprirea actualelor tendinte dezastruoase, lumea ar putea fi confruntata cu cea mai mare criza economica din istorie. PIB-ul global ar putea scadea cu pana la 20%, ceea ce ar echivala cu o pierdere fantastica de pana la 3,6 milioane de miliarde de lire sterline (3,6 trilioane). In schimb, daca s-ar intreprinde de pe acum masuri in directia reducerii emisiilor de gaze poluante, in primul rand dioxid de carbon, costul ar reprezenta doar 1% din PIB-ul mondial. Dupa unele estimari ar fi afectate peste 100 milioane de persoane, datorita inundatiilor