GROPILE DE GUNOI - LUMEA CELOR MAI SARACI OAMENI DIN ROMANIA

GROPILE DE GUNOI - LUMEA CELOR MAI SARACI OAMENI DIN ROMANIA

In Romania, perioada de tranzitie a marcat adancirea crizei economice, cu toate fenomenele induse de acest proces, intre care o adevarata explozie a saraciei. De la un an la altul, starea de saracie a cuprins tot mai multi oameni, dintre care o parte, de loc neglijabila, a ajuns sa traiasca sub nivelul minim de subzistenta.

Ca urmare, pentru unii dintre acestia, aflati in situatia de saracie extrema, singura sursa de supravietuire au ramas gunoaiele, de unde recupereaza resturi de alimente, precum si diferite ambalaje sau materiale care pot fi valorificate contra cost. Asa se face ca, zilnic, gropile de gunoi ale oraselor, care au capatat semnificatia unor surse de existenta, sunt asaltate de "scormonitorii de gunoaie". Acestia formeaza o lume aparte, care traieste, in multe cazuri, in colibe de carton la marginea depozitelor de deseuri, lipsite de cele mai elementare facilitati, asaltate de mirosuri pestilentiale, de roiuri de muste si de hoardele de sobolani si caini vagabonzi. Acesti oameni, aflati pe scara sociala la periferia societatii, isi desfasoara viata si activitatea in conditii deplorabile si se conduc dupa legi proprii. Inarmati cu diferite ustensile pentru scormonit in gunoaie, adulti si copii zdrentarosi si murdari isi disputa, in permanenta, fiecare incarcatura adusa la groapa, cautand de la fier vechi pana la alimente alterate, pe care le vand crescatorilor de porci.

Intre cei mai expusi saraci la acest mod de viata trebuie mentionati, in primul rand, romii, grupul etnic cel mai vulnerabil la saracie extrema si la excluziune.

Datorita unor particularitati care caracterizeaza aceasta comunitate (nivel scazut de educatie si de calificare profesionala, pozitie marginala pe piata muncii, lipsa acumularilor materiale care se transmit de la o generatie la alta etc.), romii au ajuns sa desfasoare activitati relativ marginale, printre care se numara selectarea si valorificarea unor deseuri, in special de la gropile de gunoi orasenesti.

Aceste ocupatii, care le asigura venituri modeste si nesigure, sunt facilitate de necolectarea selectiva, in momentul de fata, a deseurilor menajere de la populatie. Se apreciaza ca acesti "recuperatori" sunt singurii care reusesc, de altfel, sa valorifice, prin sortarea efectuata dupa depozitarea deseurilor, a circa 1-2% din materialele aruncate la groapa de gunoi.

O serie de rapoarte asupra copiilor de etnie roma releva conditiile de munca si de viata ale unor grupuri de populatie, a caror existenta este legata, aproape in exclusivitate, de prezenta gropilor de gunoi de la marginea unor orase.

Prezentam, in continuare, rezultatul unei cercetari care s-a facut in aceasta directie la groapa de gunoi a orasului Cluj Napoca. In apropierea acesteia a luat nastere o comunitate de romi, cunoscuta sub numele de Pata Rat, dupa denumirea depozitului de deseuri.

Aceasta comunitate, aflata la circa 5 km de oras, este formata din familii de romi care s-au stabilit aici inainte de 1989, din diferite zone ale tarii, familii angajate in regim de zilieri la fermele agricole din apropiere. Dupa aceasta data, numarul lor a crescut, ajungand, in momentul de fata, la 378 de persoane, adulti si copii, formand 68 de familii. Din acest numar de persoane, doar una singura este angajata a intreprinderii Salprest S.A., ceilalti adulti pierzandu-si locurile de munca avute inainte de 1989, ca urmare a desfiintarii fermelor agricole sau intreprinderilor industriale de stat. Comunitatea de romi de la Pata Rat si-a improvizat, din materialele recuperate de la groapa de gunoi, un numar de 41 de baraci, care, datorita situatiei legale incerte si a conditiilor precare, nu pot fi conectate la retelele de electricitate, gaze sau apa curenta. De altfel, in cadrul comunitatii exista o singura sursa de apa potabila, realizata prin conectarea la sistemul de conducte al orasului Cluj Napoca. Presiunea apei este, de cele mai multe ori, scazuta, ceea ce face ca populatia de romi sa foloseasca si alte surse de apa aflate in apropiere, dar care prezinta riscuri serioase de imbolnavire. Astfel, in cursul anului 2000, trei copii au murit si alti cativa adulti au fost internati in spital, ca urmare a afectiunilor cauzate de calitatea proasta a apei utilizate. In ceea ce priveste ocupatia principala a membrilor comunitatii, aceasta este cea de colectare si valorificare a unor materiale refolosibile din deseurile menajere si industriale aduse la groapa de gunoi, cum ar fi: metale, plastic, sticle si hartie. Datorita conditiilor grele de viata, a ocupatiei prestate intr-un mediu toxic, a nivelului scazut de educatie sanitara, igiena comunitatii se afla la nivelul cel mai scazut, iar sansele de imbolnavire sunt foarte ridicate, in special pentru copii. Ca urmare, sunt foarte frecvente bolile digestive, pulmonare si cele ale sistemului circulator. De asemenea, numeroase persoane din cadrul acestei comunitati sufera de o lipsa importanta de vitamine, de anemie si uneori de malnutritie si rahitism, efecte deosebit de vizibile in nivelul dezvoltarii normale a copiilor. Faptul ca romii nu au toate actele necesare intocmirii carnetelor de sanatate, pentru care au nevoie de dovada unor venituri si a unor contributii la asigurarile de sanatate, reprezinta pentru acestia un impediment in ceea ce priveste accesul la ajutoarele sociale si, implicit, la asigurarile de sanatate.

In situatia in care primaria municipiului Cluj Napoca va gasi fondurile necesare construirii unei rampe ecologice de deseuri, este foarte probabila disparitia comunitatii Pata Rat, intrucat acest lucru va determina incetarea unicei surse de venit pentru membrii comunitatii.

Din cele prezentate rezulta starea nesatisfacatoare a ecologizarii localitatilor din Romania, atat datorita deficientelor care se manifesta in activitatea serviciilor de salubrizare, cat si a nivelului scazut de educatie ecologica a populatiei.

Remedierea acestei situatii presupune mobilizarea tuturor fortelor din diverse medii sociale si politice, pentru initierea si implementarea unor proiecte care sa ofere populatiei un mediu mai curat de munca si de viata.

In acest scop, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului a initiat, in anul 2002, doua programe nationale avand ca prioritate problema deseurilor: "Romania curata" si "Sa reciclam hartia".

Obiectivele acestor programe au in vedere, pe langa asigurarea protectiei si conservarii mediului in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile, educarea, informarea si responsabilizarea populatiei in actiunile de asigurare a unui mediu curat si de valorificare eficienta a deseurilor.