CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
MEDIUL INCONJURTOR SI CARACTERIZAREA MEDIULUI
Definitii, concepte
Mediul este mai mult decat apa, aerul sau scoarta terestra; ele impreuna formeaza un sistem unitar insa nu reprezinta decat partial mediul; trebuie inteles faptul ca mediul este reprezentat de multitudinea interactiunilor stabilite intre cele trei subsisteme dar si intre acestea si sistemele biotice; aceste interactiuni definesc multitudinea parametrilor care caracterizeaza mediul diferitelor arii geografice, diferitelor zone cu extindere spatiala mai mare sau mai mica. Oamenii folosesc cel mai adesea termenul de mediu atunci cand se face referire la sensul "natural" al acestuia, la componenta mediului neafectata de activitatile antropice; din pacate este o perceptie gresita deoarece sistemele socio-umane (SSU) sunt parte integranta a mediului si deseori pot provoca variatii semnificative a parametrilor abiotici s/sau biotici sau mai mult, pot modifica intr-o oarecare subsistemele mediului. Intelegerea multiplelor interactiuni realizate intre SSU si subsistemele abiotice si biotice ale mediului constituie premiza adoptarii unei pozitii corecte fata de ceea ce intelegem prin mediu: depindem de mediu prin resursele organice si anorganice, depindem prin resursele de hrana si de apa, prin resursele cu valoare recreativa, etc.
Stiintele mediului inter-relationeaza cu numeroase
domenii astfel incat putem vorbi despre un camp interdisciplinar si nu de
putine ori sunt folosite pentru
cercetarile in mediu tehnici sau
metodologii de investigare din
aceste domenii de interferenta.
Ecologia ca stiinta a Mediului
abordeaza conform teoriei
sistemice (Fig.1.) structura
sistemelor supraindividuale
(biocenoze, ecosisteme Ecosfera)
si mecanismele de functionare a
acestora care au permis perpetuarea
vietii pe Terra milioane de ani,
regenerandu-se pe baza acelorasi
resurse minerale (totusi limitate) si
energetice, manifestand o remarcabila
capacitate de autoreglare (limitata si
aceasta) si inregistrand o remarcabila
dezvoltare si stabilitate.
Relatia Stiinte ale Naturii - Stiinte sociele si economice in elaborarea POLITICII DE MEDIU: domenii, structuri organizatorice, efecte (Brennan, 2005-modificat autor)
Presupun
intelegerea si integrarea notiunilor in Filozofia
fata de Mediu: - mediul de
viata ca mediu vital nu se rezuma la cel strict ocupat sau
local ci este important si cel regional global; - resursele de mediu
sunt limitate; exista o "capacitate de suport" a mediului; - mediul are o
"reactie" specifica; - se impune
dezvoltarea durabila; durabilitatea se bazeaza pe: - "principii de mediu" , - relatia Economie-Mediu, - evaluarea resurselor de mediu si a impactelor umane asupra
mediului, - evaluarea componentelor socio-umane in raport cu mediul - evaluarea impactului socio-economic asupra mediului.
Principii pentru comportamentul fata de Mediu
Strategii de dezvoltare a SSE si SSU in raport cu Mediu
Politici de Mediu
Actiuni si alternative - dezvoltarea eficientei economice;
personale, comunitare, - strategii de dezvoltare a afacerilor
ONG-uri si Asociatii (in conformitate cu principii de protectie
"pro-mediu" a mediului)
Are o metodologie complexa de abordare a problemelor care stau in fata atat a ecologiei teoretice dar mai ales a celei aplicate; aceasta metodologie trebuie sa fie operationala atat in plan educational, economic cat si politic pentru a ajunge la o protectie reala a mediului si la o realizare a unei dezvoltari durabile; in aceasta dezvoltare durabila fiind inclusa si problematica echitabilitatii - ca o echilibrare a tuturor "sferelor" uman integrative care au ca finalitate asigurarea bunastarii sociale** prin garantarea accesului tuturor oamenilor (generatii actuale si viitoare) la: educatie, diferitele resurse naturale, produse si servicii din zona social - economica, garantiia manifestarii cultural-traditionale si un MEDIU SANATOS).
* Mahatma Ghandi, "Pamantul produce destul pentru satisfacerea necesitatilor oricarei persoane, dar nu produce suficient de mult pentru satisfacerea lacomiei fiecaruia."
Educatia ca modalitate de "construire a comportamentului pro-mediu" prin informare (prin diferite forme-mai ales media), prin invatare constienta si continua a opiniei publice, a tinerei generatii, a organizatiilor si asociatiilor neguvernamentale din toate sferele de activitate reprezinta un instrument eficient de creare a responsabilitatii colective pentru rezolvarea problemelor de mediu; sistemul educational de formare a specialistilor de mediu are ca obiective majore "armonizarea" programele analitice din invatamantul preuniversitar dar mai ales universitar cu politica de mediu, cu strategiile de dezvoltare dar si cu problematicile de mediu care se impun a fi rezolvate pe termen mediu si lung. Tot ca o cerinta educationala se impune abordarea interdisciplinara a realizarii planurilor de invatiamant din cadrul diferitelor specializari (mai ales universitare si postuniversitare) deoarece fiecare specializare se confrunta cu problematici specifice de mediu.
Evolutia are o masura a schimbarii (masura a proceselor de evolutie naturala dar mai ales a celor induse de activitatile antropice din sfera SSE) si prin diferite studii se evidentiaza indicatorii "cheie" care permit pe de o parte evaluarea cantitativa a impactelor generate de activitati din SSE si SSU si pe de alta parte directia si extinderea acestora asupra sistemelor naturale.
Activitatea de monitorizare a mediului-intre responsabilitate si necesitate
Aceasta activitate definita intr-un mod simplist ar putea fi rezumata la o activitate si observare a mediului; in termeni stiintifici, reprezinta o activitate de colectare a seturilor de date din sistemele si subsistemele mediului, care permite evaluarea starii acestora (Fig.1).
Mediul inconjurator in relatie cu sistemul socio-economic (SSE) si socio-uman (SSU)
Definirea activitatilor care au ca obiectiv protectia mediului are ca punct de plecare dublul rol al mediului in relatia sa cu activitatile soco-economice, un rol de furnizor de resurse si altul de "receptor" al unor serii de "produse" rezultate din activitatile antropice.
Mediul, integrand si populatia umana alaturi de populatiile din intreaga flora si fauna impreuna cu mediul lor de viata specific (aflat intr-o masura mai mare sau mai mica sub impactul activitatilor din sfera socoi-economica) este definit prin valorile sale:
- sanatatea mediului, la nivele diferite de structurare supraindividuala (la scara locala, regionala si globala) si a omului, incluzand si sfera SSE;
- calitatea capitalului natural, data fiind valoarea intrinseca a bogatiei si a diversitatii resurselor biologice, non-biologice, de gradul de afectare a sa prin poluare; desigur nu trebuie neglijata asigurarea si mentinerea calitatii si a capitalului socio-uman, pornind de la patrimoniul cultural al populatiei umane (problematica eticii de mediu);
- potentialul de sustinere al capitalului natural si socio-uman pentru un anumit ritm de dezvoltare a SSE (ritm de exploatare a resurselor, capacitate de regenerare a resurselor si mentinerea echilibrului natural al sistemelor naturale dar socio-umane);
- problemele globale ale mediului - dereglarea echilibrelor, scaderea biodiversitatii, reducerea stocurilor resurselor naturale, alterarea proceselor naturale in evolutia naturala a capitalului natural si socio-uman, constituie o prioritate pentru intreaga omenire.
Din aceasta perspectiva problematica protectiei mediului are ca prioritati aspectele de functionalitate a sistemelor naturale, semi-naturale si SSE (Fig. 2. in baza inter-relatiilor care se stabilesc intre ele), aspecte legate de cauzele si efectele generate de scaderea biodiversitatii, aspecte legate de reducerea/epuizarea resurselor de mediu (regenerabile si neregenerabile) intr-un ritm alarmant, aspecte legate de dinamica proceselor de succesiune a sistemelor ecologice aflate sub impactul activitatilor din SSE-procese care nu mai reusesc sa mentina integritatea sistemelor.
Nu este suficienta simpla recunoastere a "crizei ecologice mondiale" actuale (prin Declaratia de la Rio), se impune o reevaluare a relatiei OM - MEDIU abandonand viziunea antropocentrista a acestei relatii si adoptarea punctului de vedere al celor "5 E" (relatia este privita din perspectiva: Economie - Mediu (Environment - Ecologie) - Etica - Educatie - Evolutie).
Relatia Economie- Mediu se impune a fi reconsiderata din perspectiva protectiei mediului n detrimentul obiectivului economic: cantitate-calitate-eficienta; mecanismele economice (de piata) trebuie sa ia in calcul problematicele mediului, astfel incat: - elaborarea/urmarea de strategii pe termene scurte de dezvoltare sunt daunatoare pentru mediu deoarece supraliciteaza capacitatea de refacere a resurselor utilizate, acest fapt putand provoca dezechilibre cu efecte negative (in timp si spatiu) in cadrul diferitelor compartimente de mediu; - abandonarea pozitiei "bunului simt" in raport cu mediul (opiniile nefundamentate stiintific, adoptate/sustinute de specialisti din afara ecologiei si protectiei mediului pot determina efecte dintre cele mai imprevizibile in ceea ce priveste protectia mediului); - necorelarea capacitatii de suport a mediului cu ritmul impus de dezvoltarea nu numai a SSE dar si a SSU (sistemul socio-uman) si cu dinamica proceselor de degradare a mediului (la scara regionala si globala) este de asemeni in detrimentul mediului.
Reevaluarea acestei relatii are in vedere o analiza a tuturor scenariilor posibile de realizare a dezvoltarii SSE, evident evitand scenariile care pot ajunge la provocarea unor procese ireversibile in mediu sau a unor evenimente de mediu (pana la catastrofe); analiza eficientei economico-financiare trebuie sa ia in calcul: "preturi" pentru factorii externi - ai mediului, - "preturi" legate de incertitudinile si riscurile pe termen mediu si lung din sfera mediului induse de dinamica dezvoltarii SSE; - "costuri" legate de epuizarea resurselor naturale, de refacerea/reabilitarea/reconstructia sistemelor mediului.
Reevaluarea acestei relatii are in vedere o analiza a tuturor scenariilor posibile de realizare a dezvoltarii SSE, evident evitand scenariile care pot ajunge la provocarea unor procese ireversibile in mediu sau a unor evenimente de mediu (pana la catastrofe); analiza eficientei economico-financiare trebuie sa ia in calcul: "preturi" pentru factorii externi - ai mediului, - "preturi" legate de incertitudinile si riscurile pe termen mediu si lung din sfera mediului induse de dinamica dezvoltarii SSE; - "costuri" legate de epuizarea resurselor naturale, de refacerea/reabilitarea/reconstructia sistemelor mediului.
Figura 3. Analiza "Cauza-Efect"
Analiza si reevaluarea relatiei economie-mediu trebuie abordata functie de magnitudinea efectelor, a riscurilor produse (sau care s-ar putea produce) la scara geografica (Box. I.) dar si in timp, aceasta constituind baza pentru elaborarea unei politici de mediu si a unui management de mediu viabil. Analiza simplista "cauza/sursa - efect" (unic sau/si propagat in componentele de mediu) la o scara de timp sau spatiu neadecvata poate duce la formarea unei imagini nerealiste asupra aparitiei si a magnitudinii unor riscuri viitoare (riscuri greu previzibile si mult mai dificil de gestionat, Fig. 3.). Scara timpului de extindere a unui eveniment de mediu necesita investigatii uneori chiar dintr-un trecut indepartat, este dependenta de performantele tehnologice, de gradul de dezvoltare a SSE si nu in ultimul rand de performantele economice in inter-relatie: Economie - Tehnologie - Mediu din diferitele perioade; astfel se disting diferite categorii de timp (Tab 1.).
Tabelul II. 1. Extinderea in timp a evenimentelor de mediu
Categorii de timp |
Caracteristici |
1. timp de descoperire |
Se refera la timpul necesar pentru descoperirea "problemelor" (evenimentelor/riscului de mediu); acest timp este dependent de nivelul de educatie al opiniei publice, de constientizarea si informarea asupra implicatiilor "problemelor" de mediu in viata comunitatilor umane (implicate sunt ONG-urile de mediu, sistemul de invatamant, diferite organizatii non-guvernamentale, media, etc.). |
2. timp de manifestare |
Timpul care trece pana la aparitia primelor efecte acute, afecte care se mentin intr-un timp mai indelungat. |
3. timp de reactie |
Este timpul cuprins intre momentul aparitiei (manifestarii) primelor schimbari in subsistemele de mediu vizate si momentul manifestarii unor efecte propagate de la un subsistem de mediu la altul (sau daca este surprins - momentul introducerii noxelor prin intermediul sursei/surselor, in cazul in care "nocivitatea" determina reactii imediate in subsistemul de mediu receptor). |
4. timp de frictiune |
Este timpul trecut de la momentul identificarii unei "probleme" de mediu pana la momentul in care este deja elaborata o serie de alternative de abordare/gestionare a evenimentului in baza unui program de management elaborat si adaptat pentru conditiile date (implicate sunt Agentiile locale pentru Protectia Mediului, Autoritatea locala prin reprezentantii sai abilitati, Institute de cercetarea sau Societati implicate in astfel de activitati). |
5. timp de declin |
Acest timp este caracteristic pentru noxele biodegradabile sau a celor care sufera procese de bioconversie astfel incat efectele produse se diminueaza semnificativ pe masura ce creste perioada de timp de la momentul manifestarii primelor efecte; este timpul necesar pentru ca "reactia" mediului sa inregistreze scaderi in intensitatea de manifestare a efectelor, prin mecanisme proprii (homeostatice) elementele subsistemelor reduc (intr-o prima faza) si anihileaza noxele/"problemele" directe de mediu. In acest caz efectele secundare, care pot apare pe termen lung la o scara a spatiului necunoscuta, raman necunoscute ca si efectele ireversibile/reversibile induse (cazul bioacumularilor la diferite nivele si reintroducerii in circulatia materiei si energiei din subsisteme). Subsistemele mediului (in baza mecanismelor homeostatice) reactioneaza in sensul diminuarii magnitudinii efectelor produse de evenimentele primare de mediu, insa in anumite conditii si in acest context, pot fi generate "probleme" de mediu noi ca urmare a "poluarii secundare" (combinarea noxelor mai vechi sau mai noi existente in subsistem sau "potentarea" unora prin actiunea altora: ex. exemplu ploile acide). |
6. timp de viata |
Este caracteristic pentru acele procese/mecanisme care au ca scop elaborarea politicilor de mediu, a programelor de management de mediu, a strategiilor de eficientizare a procesului de protectie a mediului (sunt incluse si metodologiile de audit de mediu si de evaluare a ciclului de viata al produselor). |
Etica - Mediu - Economie Aceasta relatie este analizata din perspectiva istorica si a traditionalismului local: - perceptiile personale ale populatiilor umane locale asupra "valorilor" mediului (mediul de viata extins pana la nivel global), asupra vederii de ansamblu a problemelor de mediu, precum si valorile traditional-culturale locale legate de mediu constituie puncte de plecare in realizarea obiectivelor pentru protejarea mediului.
Etica este operationala prin suma valorilor mostenite si dezvoltate in timp ce Economia poate fi in acelasi timp cea care transmite dar si aplica intr-un mod foarte eficient un anumit comportament "pro - mediu" la nivelul populatiilor umane (Fig. 4.), inter-relatia dintre cele 2 constituind sursa de valori in manifestarea acestui comportament "pro - mediu".
Barry Lopez - "pentru unii oameni, identitatea lor nu este rezumata la individ; ea este extinsa, prin bogatia simturilor, pana la includerea in identitatea lor a PAMANTULUI lor mostenit de la stramosi. Daca Pamantul este reorganizat sau mutilat - efectele pot genera mari "dureri" la nivelul identitatii individuale si colective."
Stiintele mediului implica realizarea de studii asupra sistemelor naturale ale Ecosferei, asupra SSU si SSE, asupra dinamicii proceselor (naturale sau induse de om), asupra cailor prin care omul poate afecta aceste sisteme si efectele generate (efecte care in ultima instanta sunt resimtite tot la nivel uman).
Problemele de mediu si dinamica lor trebuie facute cunoscute populatiei care se confrunta cu acele probleme (dar nu numai ei, ci intregii omeniri - transparenta in aceste cazuri fiind o necesitate) astfel incat oamenii sa constientizeze si sa "evolueze" etic in concordanta cu valorile reale ale componentelor mediului lor de viata (natural dar si socio-uman). Ca si Etica, Economia si aceste Stiinte ale Mediului-Ecologia sunt discipline academice fiecare dintre ele apeland la propriile mijloace de cercetare pentru a intelege valorile reale ale omenirii, cum sunt percepute elementele mediului si cum este influentat comportamentul omenirii de aceste valori (Fig. 4.).
Noua conceptie de etica este formulata pe baza principiului " Biosfera Terrei constituie un patrimoniu al Vietii in ansamblul sau si nu este numai al generatiilor prezente si mai ales al celor viitoare," (H. Solana, 2000).
Care sunt valorile traditionale - Cum sunt percepute din punct de vedere
umane fata de Mediu si subsistemele sale? economic elementele mediului ?
1 Scara de extindere a efectelor resimtite in mediu produse de dezvoltarea neechilibrata a SSE (dupa Brennan, 2005)
Nr |
Scara/Extinderea geografica a problemelor de mediu |
Magnitudinea (unitati de magnitudine) |
Procese induse |
Autoritatea raspunzatoare |
Extindere a efectelor |
Locala |
Dezvoltare urbana |
Municipalitate |
Mediul de viata urban (in extinderea sa) |
||
Regionala |
Supraexploatare, eroziune sol, desertificare, etc. |
Prefecturi, autoritati nationale |
Landcshaft, peisaje, regiuni |
||
Fluviala |
Degrad. calit. apei; difuzia microelem.; eutrofizare, micropoluare |
Grup de tari, Comisii Interguvernamentale (IAD - ex.) |
Bazine fluviale care strabat mai multe tari |
||
Continentala |
Probleme legate de atmosfera, circulatia atmosf. a poluantilor, ploi acide |
Aurorit de rang continental (CEE), Org. continentale |
Zone oceanice-larg sau de coasta; z. continentale |
||
Globala |
Probleme de radioactivitate, depletia stratului de ozon stratosferic, nivel eustatic al Oc. Planetar, schimbari climatice globale |
Organizatii generale (ONU) |
Globale Ecosfera |
Politica de mediu trebuie sa includa obiectivele care asigura dezvoltarea SSE si SSU dar trebuie sa includa si premisele de mentinere a capitalului natural (structural si functional) la un nivel care sa poata sustine aceasta dezvoltare; aceasta are la baza existenta unei "interactiuni" intre stiintele ecologie si dezvoltare economica, abordarea problemelor de mediu se realizeaza in ordinea obiectivelor "tinta" iar indeplinirea acestor obiective raspunde nevoilor actuale locale (particulare) si globale (in limita realizarii lor la nivel local) avandu-se in vedere schimbarea comportamentului uman renuntandu-se la viziunea antropocentrista in favoarea celei ecocentriste (Ecosfera nu reprezinta "un rezervor urias" si mai cu seama nu este inert la presiunile antropice de orice natura ar fi acestea).
Politica de mediu trebuie sa implice o abordare holistica si presupune parcurgerea unor faze ale ciclului sau de viata (in numar de 4, faza a 2 a fiind subimpartita in 3 etape, Box. 2.) desi relative sunt foarte importante (de exemplu ceea ce este strategic pentru nivelul local-comunitar sau pentru o firma sau alta poate sa fie pentru Ministerul Mediului de un nuvel mai inferior al importantei).
Mijloacele de operare ale sale au la baza instrumente proprii (functie de nivelul de aplicare al politicii de firma, a comunitatii locale sau regionale, etc.) si are in vedere:
- Care este calitatea actuala a mediului, cum ar trebui sa fie si spre ce se indreapta in evolutia sa?
- Care sunt functiile din sfera activitatii economice care pot contribui la schimbarea calitatii actuale a mediului (analiza relatiei Economie -Mediu si alegerea instrumentelor financiar-economice, Box. 3.) ?
- In ce punct cauzal si la ce scara trebuie sa se intervina pentru aplicarea masurilor, (la nivel de management al resurselor si stocurilor, la nivelul input-urilor sau iesirea din SSE-prin managementul riscurilor si evaluarea impactelor sau chiar in interiorul SSE prin intermediul conexiunilor feedback)?
Mediul insusi trebuie considerat ca baza
pentru constituirea taxelor - "taxa pe folosirea mediului" (pentru
spatiul fizic, resursele sale) substructureaza toate celalalte
instrumente; instrumentele specifice ale politicii trebuie sa mute
regimul taxelor de la produsul finit al activitatii economice la
costurile protectiei mediului; tipurile de instrumente financiare: Impozite sau taxele se prezinta sub
diferite forme (forme care pot avea in acelasi timp functii
diferite - de stimulare a reducerii lor prin respectarea normelor, implementarea tehnologiilor nepoluante,
etc., de stimulare a colectarii lor - mai ales amenzile. Subsidiile sunt constituite ca un stimulent
pentru firmele/activitatile poluante de a-si schimba
atitudine fata de mediu prin incurajarea adoptarii unor
standarde; subsidiile sunt alocatii nerambursabile bugetare, private
sau din proiecte internationale, imprumutiri pe termen lung cu dobanda
scazuta si deasemeni scutiri/reduceri de taxe-impozite;
fondurile lor provenind din diferite
surse. Sisteme de rabursare a depozitelor este cel
mai potrivit pentru produsele voluminoase si potential poluante
(masini/utilaje mari, cauciucuri, baterii) si pentru produsele
care pot fi refolosite (sticla, hartie, etc). Creatia de piata este o metoda
bazata pe sistemul de constituire si vanzare a drepturilor de
poluare transferabile (drepturi de emisie care pot fi negociate); sunt
vizate sistemul de asigurari in cazul producerii unor riscuri de
mediu. Stimulente pentru consolidarea financiara
- programul de conformare, auditul de mediu.
Box. 3. Instrumente financiar economice
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2289
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved