NOTIUNI GENERALE DE PROTECTIA MEDIULUI

NOTIUNI GENERALE DE PROTECTIA MEDIULUI

NOTIUNEA DE PROTECTIA MEDIULUI
In 1969 U. Thant - secretar O.N.U. a tinut o dare de seama in fata Consiliului O.N.U. despre situatia mediului si problematicile acesteia prin care a subliniat conturarea unei crize de proportii mondiale. U. Thant subliniaza in discurs 'daca tendintele in dezvoltarea economica si in consumul materiilor prime va continua, putem fi siguri ca va fi periclitata insasi viata de pe Pamant'.

Conferinta internationala organizata de O.N.U. la Stockholm in 1972 a expus prima data problemele existente in domeniul mediului in complexitatea ei, bazata pe un volum de date globale sistetizate. Conferinta a fost dezbatuta in prezenta reprezentantilor a 113 tar

1. DEFINIREA NOTIUNII DE MEDIU SI PROTECTIA MEDIULUI
Este o activitate interdisciplinara la baza careia stau, in primul rand, volumul de cunostinte si date provenite din cadrul stiintelor naturi
Protectia mediului se bazeaza pe principiile ecologiei si s-a dezvoltat din cadrul acestei stiinte, avand in centrul atentiei omul.

Protectia mediului se ocupa cu:
prevenirea, combaterea, preantampinarea pagubelor;
inlaturarea poluantilor, care pericliteaza nemijlocit sanatatea oamenilor si mediul inconjurator, respectiv lichidarea, amortizarea efectelor poluarilor;
dezvoltarea ambiantei umane, a mediului antropic,
o mai buna gospodarire a resurselor naturale.
Parte componenta a protectiei mediului este protectia naturii, protectia peisagistica a zonelor. In acelasi timp se ocupa de protectia mediilor artificiale (ale asezarilor umane).
Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit incepand din secolul al XIX-lea, in sens biologic, de ambianta naturala a vietuitoarelor. Ulterior in domeniul geografiei este definit ca spatul locuit si influentat de om.
Odata cu aparitia si amplificarea problemelor ecologice, mai ales in a doua jumatate a secolului XX se afirma o conceptie holistica privind mediul ca obiect de interes si de actiune publica, ce s-a reflectat cu termenii actelor normativelor adoptate in unele tari europene, la sfarsitul anilor 60 (Precum National Environmental Policy Act S.U.A. 1969), precum si in documentele primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul (Stockholm, iunie 1972).
In acelasi timp, actiunile concrete de natura economica, juridica, institutionala in vederea prevenirii si combaterii poluarii au reclamat circumscrierea si definirea mai precisa a conceptului de mediu si a elementelor sale componente.
Astfel, potrivit Consiliului International de limba franceza al colocviului international (Aix, Provence, 1972) mediul reprezinta ansamblul, existent la un moment dat, al aspectelor fizice, chimice, biologice si sociale, susceptibile de a crea un efect direct sau indirect, imediat sau ulterior, asupra vietuitoarelor, asupra omului si activitatilor umane'' In cadrul aceluiasi colocviu, comisia pentru limba engleza formuleaza o definitie in care considera mediu 'ansamblul tuturor fiintelor si lucrurilor care compun spatiul apropiat si indepartat al omului, care ii poate determina sau schimba existenta si poate influenta total sau partial modul sau de viata'.
Intr-o asemenea perspectiva, orice poate intra in conceptul de mediu: se poate include atat invatamantul, petrecerea, timpului liber, sporturile, problema sporturilor, sistemul de comunicatii in ansamblul sau, artele, medicina, criminologia, etc
Definirea mediului in raport direct cu conditia naturala a omului a condus la formularea termenului de mediu uman (Human Environment) care a facut tranzitia spre conceptul complex care se afirma astaz
La originea sa, termenul de mediu a izvorat din substantivul englez environment', preluat apoi si de limba franceza sub forma de l environnement' si in alte limbi si a avut rolul de a desemna spatiul din jurul omulu
El a fost definit in Le Grand Larousse din 1972 ca fiind ansamblul elementelor naturale si artificiale care conditioneaza viata umana'. Dictionarul Webster, prefera o definitie generala a mediului care ar fi circumstantele, obiectele, ori conditiile care inconjoara persoana', urmata de precizarea ansamblul factorilor fizici, chimici si biotici (precum climatul, solul si fiintele) care actioneaza asupra unui organism, ori o comunitate ecologica si determina in definitie forma si supravietuirea lor', la care se adauga ansamblul conditiilor sociale si culturale care influenteaza viata unui individ ori a unei comunitati'.
Aceste definitii de dictionar au sfarsit prin a se orienta prograsiv catre o dubla acceptiune a termenului: cadru de viata al individului si/sau ansamblul conditiilor susceptibile sa actionaze asupra organizmelor vii si activitatilor umane'.
Pentru Comunitatile europene, mediul reprezinta ansamblul elementelor care, in complexitatea lor relationala, constituie cadrul si conditiile vietii omului'. Un alt document al Consiliului stabilea ca mediul inseamna apa, aer si sol in interactiunea lor, precum si raportul dintre acestea si orice alt organism viu' (art.2, Council Directive din 27 iunie 1967). In documentele internationale, in absenta unui tratat global, nu exista o definitie clara a notiunii de mediu.
La randul sau, Convetia privind raspunderea civila pentru daune rezultand din exercitarea de activitati periculoase pentru mediu (1993), il defineste in sensul in care acesta ar cuprinde resursele naturale abiotice si biotice, cele precum aerul, apa, solul, fauna si flora si interactiunea intre aceleasi factori, bunurile care compun mostenirea culturala si aspectele caracteristice ale peisajulu
In acceptiunea celor relatate si intr-o conceptie actualizata am putea accepta ca definitie a protectiei mediului la modul general: ca totalitatea activitatilor spirituale, intelectuale si fizice, care asigura perpetuarea speciei umane, sanatatea mentala si fizica a acesteia, respectiv o viata decenta pe Pamant.
Acest lucru se va putea realiza numai daca vom proteja intregul sistem biotic de pe Pamant.
Notiunea de activitate spirituala din definitie se refera la totalitatea indrumarilor, dispozitiilor pe linie economica si juridica, care deservesc scopul insasi a protectiei mediulu
Prin notiunea de activitate fizica din definitie se intelege suma activitatilor economice, care inlesnesc definitivarea telurilor propuse.

Se contureaza trei moduri de abordare juridico-legala a conceptului de mediu:
- resurese renovabile (regenerabil) (adica acele resurse care trebuie protejate impotriva poluarii ori a orcaror alte degradari, in primul rand: aerul, apa si solul, acesta din urma atat in calitate de suprafata locuibila, cat si ca resursa cu caracter recreativ si estetic);
- toate resursele mediului (adica toate resursele si procesele naturale care compun mediul considerat ca biosfera (inclusiv oceanul) si litosfera. Principalele categorii de resurse ale mediului sunt: resurse renovabile (aer, apa, sol, fauna, surse de energie naturala, solara etc), sisteme de resurse naturale: ecosisteme, spatiile aeriene, subsolul, zonele de concentrata poluare, sisteme active, sisteme animale/plante, sol/apa/plante si altele de acest gen, resurse nerenovabile (neregenerabile) ori rezervate (resurse minerale si combustibili minerali fosili)
- resurse pentru om (resurse apreciate in functie de nevoile omului, inclusiv resurse economice si capacitatea sa de a le gestiona si utiliza.


2. Locul stiintelor naturii si rolul lor in protectia mediului

Stiintele naturii cu metodele de studiu care le stau la indemana percep schimbarile nefavorabile (poluari) intervenite in mediul ambiant biotic si abiotic. Asstfel stiintele naturii

exploreaza, cerceteaza legitatile naturii si schimbarile intervenite in mediul inconjurator;
prognostizeaza efectele acestor schimbari in timp si directia de evolutie ale fenomenelor;
elaboreaza metode de incetinire, combatere si prevenire a proceselor nefavorabile;
rezultatele cercetarilor sunt monitorizate, aduse la cunostinta politicului si a forumurilor competente economice pentru punerea in practica a solutiilor propuse.

Pentru cunoasterea fenomenetor care se deruleaza in natura, cat si a efectelor acestora studiate in timp si spatiu, si in complexitatea ei, se poate studia si cerceta prin asenalul cunostintelor si metodelor de cereacetare care stau la dispozitia tuturor stiintelor naturii si prin sintetizarea datelor obtinute din diferitele ramuri ale acestora.
Functiile si rolul pe care-l are una din stiintele naturii nu poate fi inlocuit de o alta stiinta a naturi, sau de o ramura a acesteia. In acelasi timp din punct de vadere al protectiei mediului nu se poate si nu suntem indreptatiti la o categorisire, diferentiere intre diferite stiinte ale naturi

Exemplu.: - In cazul unei poluariie este greu de decelat care dinte fazele cercetarii este mai important observarea, descoperirea faptului ca mediul biotic dispare la o anumita concentratie a poluantilor ajunsi in mediul acvatic sau aerian etc., sau elaborarea unei tehnologii care prezinta emisii mult sub nivelul admis a poluantilor emisi in mediul inconjurator, nivel pe care mediul inconjurator il poate tolera..

Elementele, rezultatele, contributiile aduse de fiecare disciplina, stiinta se va transpune intr-o conceptie unitara, conforma si interpretata in mod propriu, sintetic, in cadrul protectiei mediulu






3. Problematicile biosferei

Problema generala a protectiei mediului se poate defini ca dezvoltarea economica de proportii din sec. XX, care a dus la disparitia pe scara globala a o serie de specii din cadrul biosfere
Acest fenomen produs de poluarea pe scara mondiala, cauzata de efectele industriei, in primul rand, nu se pot mentine pe durata lunga.
Din punct de vedere al protectiei mediului este foarte important cunoasterea limitelor de poluare, la care anumite specii mai rezista in cadrul unui ecosistem.

Autoreglarea sistemelor ecologice are o importanta primordiala, din punct de vedere al protectiei mediului, putand fi definit ca si capacitatea de regenerare a acestora, respectiv de acomodare la noile conditii de mediu.
Puterea organismelor vii de a se acomoda la noile solicitari exterioare impuse de schimbarile intervenite in mediul inconjurator numim homeostazie.
Homeostazia este insusirea ecosistemelor de a reduce, a elimina, de a prelucra, poluarea (schimbarile generate in primul rand de activitiatea umana) la care sunt expuse. Poluarea de care este afectata biocenoza o poate sau nu anihila, descompune astfel incat procesul biotic sa ramana nestingherit (stabil).
In natura vorbim de sisteme biotice (ecosisteme) stabile care raman sechimbate in urma unor fenomene perturbatoare (un anumit tip de poluare) cu efect indelungat sau intermitent
Sistemele biotice (ecosisteme) labile in care se deruleaza fenomene, procese nefavorabile, care in final genereaza disparitia biotopului, sistemului ecologic.
In sistemele ecologice existente se disting lanturi nutritive in care disparitia unei verigi poate duce la disparitia intregului ecosistem.

Omul influenteaza transformarea biosferei, in acelasi timp este singura fiinta vie care poate modela constient si poate transforma direct sau indirect mediul sau inconjurator cu efect de feed-back' (efect asupra mediului, dar si asupra omului atat direct cat si indirect prin efectele colaterale ale activitatii sale).
Efectele de baza ale actiunii antropice asupra biosferei se pot sintetiza astfel

- modificari ale mediului sol, climat, vegetatie;
- alterarea distributiei speciilor de animale si plante, distrugerea, rarefierea, propagarea, extensia, reducerea biodiversitatii;
- modificarea insasi a speciilor, fie indirect, datorita efectelor mai sus prezentate, fie direct, prin selectia si crearea de noi surse.

Intervantiile umane care, inventariate, se dovedesc, cel mai adesea, destructive sau perturbatoare, ca urmare aconstientizarii societatii umane, pot fi inventariate, apoi stabilizate si coordonate iar, in viitor, orientate spre conservare si ameliorare.