Omul si clima

Omul si clima

Clima reprezinta regimul de mediu multianual al proceselor si fenomenelor meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau intregului glob, determinat de radiatia solara si de circulatia generala a atmosferei, care variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si configuratia reliefului.
Inca de la aparitia primilor reprezentanti ai regnului animal si vegetal in istoria Pamantului, clima a fost aceea care a avut un cuvant de spus in repartitia vietuitoarelor, in evolutia lor de-a lungul timpului, in schimbarea aspectului lor, in felul de hrana sau in modul de a-si construi adaposturile. Daca plantele si animalele au ajuns sa aiba astazi caracteristicile pe care le observam la fiecare specie in parte, aceasta nu este decat rezultatul adaptarii lor la mediu, prin perpetuarea raselor, genurilor si speciilor care s-au dovedit ma puternice in lupta cu natura sau a celor care au reusit sa supravietuasca capriciilor atat de schimbatoare ale climei se-a lungul erelor.
In functie de zonele climatice s-au format zonele de vegetatie, iar acestea, la randul lor, constituind baza hranei si mijlocul de adapost al animalelor, a influentat raspandirea lor. Daca plantele din regiunile desertice au radacini adanci si frunze groase ceruite, aceste nu sunt decat adaptari la o clima uscata si calda, pentru a putea absorbi apa de la o adancime cat ami mare si a impiedica transpiratia prea puternica. Daca animalele aceleiasi one sunt acoperite cu o crusta chitinoasa si pot supravietui un timp indelungat fara apa, este tot o adaptare la climatul locului respectiv contra unei deshidratari prea puternice. Toate vietuitoarele din tinuturile polare au o blaba scurta , deasa si in permanenta alimentata cu grasime pentru a le feri de gerurile naprasnice, dar si pentru a le inlesni inotul in cautarea hranei.

Nici infatisarea Pamantului n-a scapat de capriciile climei. Aspectul actual al scoartei terestre oglindeste si evolutia climatului erelor geologice. Alaturi de activitatea tectonica, eroziunea cauzata in principal de diferentele de temperatura, de vant si de precipitatii este un mare modelator al scoartei terestre. Martore ale actiunii ei sunt numeroase monumente ale naturii, canioanele, vaile sau sculpturile in diferite straturi de roci. Sunt celebre canioanele Colorado si Yellowstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate din Bad Lands. La noi in tara sunt Babele din Bucegi si Sfinxul din Ciucas.
Oamenii, cu toate posibilitatile stiintifice si tehnice cunoscute in momentul de fata, sunt supusi climeim pornind de la succesiunea zilelor si noptilor, care imprima ritmul de viata si de activitate, si pana la una dintre cele mai importante ocupatii ale omului, agricultura, care se desfasoara in functie de anotimpuri. Dar influenta climei nu se manifesta numai asupra ritmului de viata si de activitate a oamenilor, ci si in multe alte directii. Astfel, chiar imbracamintea reflecta adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita indelungata a soarelui.
Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii.
In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.

Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide.
In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat.
Meteorologia are din ce in ce mai mult o deosebita importanta practica. Prevazand fenomenele meteorologice care pot aduce pagube agriculturii, se iau masuri de protectie in vederea diminuari pagubelor sau chiar evitarea pierderilor. O ramura specifica a meteorologiei numita agroeteorologie se ocupa cu studiul influentei fenomenelor meteorologice in productia agricola. Toate unitatile agricole primesc informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra aparitiei fenomenelor daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina, inghetul.
Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie cunoscute previziunile meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel mai mult de cunoasterea lor: avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea dupa care aduc la cunostinta pilotului navei eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii referitoare la starea atmosferei. Transportul maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei. Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta informatii si de la satelitii meteorologici special lansati.
Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si terasamentelor.
O mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea judicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief inconjurate de munti nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare, compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor regiunilor respective. In momentul de fata, amplasarea noior obiective industriale, cum sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma studiului de microclimat al localitatii respective. In nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece fumul se va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere si de odihna sau a sanatoriilor.

Un studiu climatologic amanuntit este necesar si inainte de inceperea unei constructii: in cazul unui bloc de locuinte se va tine cont de directia predominanta a vantului, orientandu-se pe directia vantului pentru a nu fi supus actiunii acestuia. Obiectivele industriale care polueaza aerul vor fi inconjurate de perdele de vegetatie, care au rolul de purificare a atmosferei. In calculul capacitatii lor de evacuare a apei din precipitatii se va tine seama de cantitati maxime cazute in zona respectiva. Pentru asigurarea unei bune functionari a hidrocentralelor trebuie cunoscute regimurile de precipitatii si de inghet. In proiectarea liniilor electrice si in amplasarea si forma salpilor determinante vor fi directiile predominante ale vantului si depunerile de gheata pe conductori, sporindu-se parametrii de rezistenta a constructiei respective.
Tratamentele balneoclimatice presupun studii climatologice anterioare pentru indeplinrea scopului lor. In amplasarea spitalelor, a sanatoriilor si a localitatilor balneare se tine seama de conditiile climatice locale. Amenajarea unor microclimate optime in halele de lucru, in incaperi, in scoli, in fabrici are o mare importanta in obtinerea unui randament maxim al omului in munca sa.
Din cele prezentate mai sus rezulta marea importanta ce se acorda in momentul de fata studiilor climatologice, cunoasterea diferitelor fenomene meteorologice, gradul lor de manifestare si frecventa aparitiei lor in zona in care in care ne intereseaza. Fara nelipsitul studiu climatologic, omul nu va putea valorifica in cel mai inalt grad obiectivul industrial construit si telurile propuse de el nu vor putea fi in intregime realizate, de multe ori ivindu-se chiar efecte neasteptate si contrare. De aceea in prezet se acorda o deosebita importanta cunoasterii amanuntite a conditiilor naturale ale mediului in care omul isi desfasoara activitatea sa creatoare.

Clima si civilizatia
Incepand din 1816 ,anul fara vara de pe intinse teritorii,foameta a cuprins aproape toate tarile din Europa ,producand o febra revoutionara care a maturat continentul timp de trei ani.In Franta ,de exemplu guverul existent a cazut si conservatorului duce Richelieu I s-a cerut sa formeze un alt guvern.Peste tot guvernele se luptau sa mentina ordinea scolara ,in timp ce un val de crime fara precedent bantuia orasele.Elvetia era coplesita de valul de activitate criminala .Chiar si numarul de sinucideri a crsecut dramatic odata cu executiile femeilor pentru pruncucidere .
Istoricii descriau bandele de cersetori care umpleau drumurile si implorau trecatorii .Intr-o relatare de epoca un calator prin Burgundia din 1817 arata ca cersetorii sunt foarte numerosi astazi ; la fiecare oprire o gloata de femei ,copii si batrani inconjurau trasura.Un alt observator din Insulele Britanice care vizita Burgundia adauga ca numarul lor era la fel de mare cu cei care asediau calatorul in Irlanda . In Elvetia martori oculari spuneu ca nr. cersetorilor care impanzeau toate drumurile era atat de mare incat semanau cu adevarate armate .In ochii lor era disperare si din cuvintele unui cronicar local ,Ruprecht Zollikofer "aveau pe obraz paluarea mortii".
Cum teama de revolutie crestea in multe tari,s-au folosit forte militare pentru a stapani multimile crescande care cereau de mancare.Un val fara precedent de incendii a izbucnit in aprope toate tarile.O alta amenintare ,prima din revoltele antisemite din istoria Germaniei moderne a izbucnit in orasul bavarez Wurzburg in vara anului 1819 si dupa ce foametea si fervoarea revolutionara a exacerbat tensiunile si resentimentele ,aceasta s-a raspandit rapid in tota Germania ,pana spre nord ,in Amsterdam si Copenhaga.
Totusi efectele cele mai rele asupra restului lumii nu au fost resimtite decat un an mai tarziu ,timp in care praful rezultat din eruptie s-a raspandit in toata atmosfera si a produs o reducere dramatica a cantitatii de lumina solara ce atingea suprafata Pamantului ,determinand scaderea temperaturii.
In Noua Anglie ,a cazut zapada in luna iunie a anului 1816 si a fost ger toata vara .Almanahul vechiului fermier a devenit foarte cunoscut cand ,printr-o eroare de tipar ,a prevazut zapada in iulie 1816 - si asa s-a intamplat.Din Irlanda ,peste Anglia si pana in Baltica a plouat aproape continuu dim mai pana in octombrie.Ruptura produsa in modelul de climat stabil a avut consecinte sociale bine documentate : recolte slabe , criza de alimente si aproape colaps social in insulele Britanice si Europa .Istoricul Jon D. Post a numit-o "cea mai mare criza a nivelului de trai din lumea occidentala".
Schimbarile de clima care au precipitat aceasta criza par sa fi tinut mai putin de 3 ani,intrucat,cea mai mare parte din praful vulcanic s-a depus ,iesind din atmosfera intr-o perioada relativ scurta de timp.De aceea ,chiar si cele mai mari eruptii vulcanice, cand au efecte globale ,de obicei nu persista mai mult de 1 pana la 2 ani.Eeuptia Muntelui Pinatubo din Filipine ,din 1991 de exmplu,a avut un impact global dar de scurta durata ,racind pamantul si mascand temporar puterea mai mare de incalzire produsa de civilizatia umana si accelerand diminuarea ozonului.
Cu toate acestea ,marile eruptii vulcanice inregistrate de-alungul istoriei sunt instructive pentru trnsformarile pe termen mai lung in trei moduri importante .Mai intai ele demonstreaza cat de dependenta este civilizatia noastra de conditiile stabile de clima de care ne-am bucurat cel putin in ultimii 10.000 de ani.In al doilea rand ele arata ca tragediile care lovesc o parte a lumii pot fi produse de schimarile de clima care isi au originea in cu totul alta parte a lumii .In al trei-lea rand ele sugereaza consecintele devastatoare ala unei schimabari artificiale masive si relativ bruste in modelul global de clima.
Cinci secole mai tarziu ,cam intre 1150 si 1136 I.CHR,vulcanul " Hekla din Islanda a aruncat milioane de tone de praf si alte particule in atmosfera.In aceeasi perioada conform unui manuscris chinezesc primitiv pastrat pe o fasie uscata de bambus se arata ca: " ploua cu praf" .Un alt scriitor chinez relata ca : " a nins in luna a seasea si si zapada a fost de peste un picior adancime ..inghetul a distrus cinci lanuri de cereale ,viermii de mtase nu au mai crescut ..si au cazut ploi torentiale ".
Pe la anul 209 I. Chr. a fost o eruptie uriasa ,se crede de la un Vulcan din Islanda care a lasat urme adnci in straturile anuale de zapada si gheata care acopera Groenlanda, precum si inelele degerate ale stejarilor din Irlanda.Doi ani mai tarziu conform istoricului chinez Szu-ma Chien " recoltele au fost distruse" din motive pe care nimeni nu le-a inteles . Iar doi ani dup aceea istoricul chinez Pan Ku scrie in Han shu " foametea a omorat mai mult de jumatate din populatie .Oamenii se mancau unii pe altii ".
Surprinzator ,dar micile variatii de clima produse de eruptiile vulcanice au jucat un rol essential si intr-unul din evenimentele definitorii ale erei moderne ,revolutia franceza .In studiul sau fundamental asupra istoriei climei ," Vremuri de ospat ,Vremuri de foamete ",Emanuel Le Roy Ladurie descrie I detalii amanuntite recolte slabe si chiar dezastroase din Franta ,in timpul celor sase ani care au precedat revolutia din 1789 ,culminand cu iarna grea din 1788-1789 si una din cele mai reci luni mai din istorie ,dinaintea asaltului Braziliei .In acel an recolta de struguri a fost ,de asemenea compromisa .
Din acel timp de la Benjamin Franklin care era in Franta din decembrie 1776 avem una dintre cele mai bune relatari asupra vremii acelor ani .In mai 1784 el scria : " In timpul lunilor din vara anului 1783 cand efectul razelor solare asupra incalzirii pamantului din aceste regiuni nordice ar fi trebuit sa fie cel mai intens , a persistat ceata deasupra intregii Europe si a unor parti din America de nord.Aceasta ceata avea un character permanent ,era uscata ,iar razele de soare pareau sa aiba un efect slab in risipirea ei ,asa cum se intampla cu o ceata umeda ,provenita din apa.Intr-adevar razele de soare erau atat de slabe incat de-abia reuseau sa aprinda hartia ,cand le concentram intr-o lentila de sticla.Desigur ,efectul lor in incalzirea pamantului a fost extreme de mult diminuat.De aceea suprafata era aproape inghetata.Zapada ramane pe pamant netopita si se adauga mereu alta.Probabil ca iarna 1783-1784 a fost una din cele mai grele care au existat de multi ani.
Rolul climatului in modelarea istoriei omenirii este desigur extrem de complex iar istoricii climei dezbat gradul in care I s-ar putea atribui un rol determinist.
Una din cele mai dramatice efecte ale schimbarii climei asupra civilizatiei care se aduga la sustinerea cauzelor foametei si instabilitatii politice ,au fost migratiile massive dintr-o zona geografica in alta.Suprafetele mari de fund oceanic ,numite platforma continentala ,au fost expuse ca terenuri uscate ,si in locurile cu mica adancime ca stramtoarea Bering si Golful Carpentaria ,au aparut punti de uscat.Aceste punti au servit drept cai de migrare pentru popoare.Pe masura ce ghetarii s-au retras cu cca. 10.000 de ani in urma ,nivelul marii a scazut din nou.In acelas timp pe masura ce temperature s-a ridicat,climatul global s-a stabilizat intr-un model care, in mare masura s-a mentinut pana azi.
Intre 8000 si 7000 I.Hr. cand conditiile favorabile de clima au devenit preponderente pe masura ce ghetarii se topeau pana la configuratia existenta in present,regiunea cunoscuta ca Mesopotamia a putut obtine un surplus de produse agricole.Se crede ca negotul cu aceste surplusuri sta la baza inventarii banilor.Icrihonul de exmplu ,cel mai vechi oras cunoscut,a fost fondat in aceasta perioada ,in timp ce Europa abia incepea sa se reface dupa era glaciara.
Acum incepe sa devina limpede este si mai importanta in dezvoltarea umanitatii. Antropologii ,biologii evolutionisti specialisti in clima ca : Elisabeth S. Vrba,Frederick E. Grine ,Richard G. Klein si David Pilbeam au corelat recent istoria variatiilor de clima cu dovezi antropologice pentru a ajunge la un nou consens si anume ca insasi evolutia umana a fost modelata de tranzitiile dramatice din modelele globale de clima din ultimii 6 milioane de ani.
Perioada de racire globala majora care a avut loc cu peste cinci milioane de ani in urma coincide cu aparitia primilor hominizi,australopitecii.Aceasta s-a intamplat pentru ca ,dupa parerea multor specialisti , cel putin una din speciile de maimute care traiau in copaci a reusit sa se adapteze la disparitia habitatului sau ,invatand sa se hraneasca pe pamant si sa mearga in doua picioare,lasand bratele-care se ridicau pentru a se apuca de ramurile copacilor.
Dar in cadrul acestui mai mare ,glaciar si interglaciar , au existat fluctuatii considerabile .In timp ce acestea sunt relativ mici ,comparative cu o era glaciara sau cu o perioada de incalzire artificiala din perspectiva de acum ,ele nu au fost totusi destul de mari pentru a avea efecte dramatice asupra civilizatiei.

Schimbarea climei

Toate regiunile planetei prezinta risca sa fie influentate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o marire a temperaturii globale, este foarte posibil ca atat numarul cat si intensitatea furtunilor sa se mareasca in multe regiuni ale lumii. Este, deasemenea , posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate si sa inceapa sa se extinda.
Riscul depinde de natura schimarilor in circulatia atmosferica si de caracteristicile mediului local. Ciclul hidrologic al Pamantului este atat de dinamic incat in prezent nu este posibil sa se prezica efectele schimbarii climei intr-o locatie specifica in viitor.
Principala cauza a schimbarii climei o reprezinta gaura mereu crescanda formata in stratul de ozon si efectul de sera.


Seceta

Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezinta o perioada extinsa de precipitatii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se intampla cand mai multa apa este luata dintr-un rezervor decat cea adaugata.
Acesta este de obicei rezultatul unei combinatii de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitatii putine sau ne-existente , si folosirea excesica a apei pentru activitatile umane.
Rezultatele secetei pot fi miscorarea lanurilor , micsorarea calitatii si existentei apei de baut si micsorarea rezervelor de hrana. Astfel, cand populatia e in continua crestere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicatiile secetei devin din ce in ce mai serioase.
De asemenea, vegetatia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenintand locuinte, lanuri si vieti. Seceta cauzeaza si desertificarea sau marirea deserturilor planetei








Uraganele

Cicloanele tropicale sunt celule de mica presiune mult intensificate care au originea si isi petrec majoritatea "vietii" in oceane. In Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. In Oceanul Pacific sunt numite taifune.
Sunt alimentate de temperaturi mari si aer umed; cand un uragan se misca pe uscat, tinde sa-si piarda din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cand vantul trece de 74 km/h. Intr-un uragan, usile si ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc in mijocul lor. In unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamana cu cele ale tornadelor care pot distruge in totalitate cladiri intregi. Ploaia torentiala si valurile pot cauza inundatii de-a lungul coastelor, amenintand vieti si proprietati private.
Erodarea coastelor si chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzeaza contaminarea apei potabile si intreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicatii, transport ) .




Zapada si gheata

In atmosfera inalta, ploaia este adesea initial inghetata sub forma de zapada sau gheata, chiar si vara. Iarna, temperaturile din atmosfera joasa permit precipitatiilor sa ramana in forma solida.
Zapada si gheata sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc in zonele muntoase sau in regiunile nordice la 35 grade altitudine nordica.
Intreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, intarzierea transporturilor si sosele periculoase sunt cauzate de zapada si gheata in perioada de iarna. Zapada poate fi umeda, cauzand conditii de apa si inundatii sau solida, in combinatie cu ploaia cauzand polei.
Zapada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile inalte. In multe regiuni muntoase, avalansele sunt un hazard comun provocat de zapada. Cand depozite mari de zapada incep sa se topeasca, inundatiile devin un hazard iminent pentru populatiile ce traiesc in vale.











Furtunile
Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost fortate sa se ridice si sa produca fulgere si tunete. Ele sunt caile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera.
Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torentiala, vanturi puternice, grindina, fulgere si tornade.
Intr-o furtuna, se produce miscarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata. Vanturile din urma unei furtuni la suprafata ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor si proprietatilor in doar cateva secunde si pot rani oameni si animale. Precipitatiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundatiile sunt asociate cu acest tip de precipitatii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzeaza incendii care ameninta vieti si locuinte omenesti. Intreruperea curentului cauzata de fulger sau vanturi poate cauza o intrerupere pe scara larga a activitatilor zilnice ale oamenilor.

Tornadele

Tornadele sunt coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni. O singura furtuna poate cauza mai multe tornade si o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vantul este principala amenintare in cazul unei tornade, cu viteze care depasesc 330 km/h.Aceste vanturi puternice pot distruge rapid cladiri si, in unele cazuri, intregi comunitati. Grindina este si ea asociata cu furtunile tornadice si este de asemenea capabila sa cauzeze pagube enorme in scurt timp.
Tornadele se pot deplasa cu pana 100 km/h si raman la sol pentru cateva minute.Majoritatea tornadelor apar intre orele 16.00 si 18.00 cand atmosfera joasa este cea mai instabila.


Incendiile

Ca si inundatiile cauzate de panza freatica, incendiile in paduri si in regiunile salbatice sunt normale in multe ecosisteme.De fapt, focul joaca un rol foarte important in unele ecosisteme ca preriile sau savanele de stejar. Totusi, cand focul ameninta vietile omenesti sau proprietati, este considerat un hazard natural.
Pe langa amenintarile normale ale flacarilor fierbinti ce cauzeaza arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenusa in atmosfera, cauzand inhibitia dezvoltarii plantelor, reducand vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator.
Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecarilor de teren , prin distrugerea vegetatiei si lasand regiunile de deal vulnerabile la caderi masive de precipitatii dupa ce focul s-a stins. Incendiile in paduri si regiuni salbatice sunt incendii care se extind pe multi kilometri si care ard zile intregi si sunt cauzate de fulgere sau activitati umane ca fumatul sau focurile de tabara.


Cutremurele
Cutremurele apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul faliilor. Ele sunt cele mai intalnite de-a lungul limitelor placii tectonice dar pot aparea aproape oriunde. Cutremurele sunt frecvent asociate cu activitatea vulcanica. Chiar daca de obicei dureaza cateva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse cladirilor, tevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicatii si soselelor. Focul cauzat de tevile de gaze si de caderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube in cutremurele moderne. Cand cutremurele se declanseaza intr-un ocean sau lac mare, se poate forma un tsunami care sa inunde coastele inconjuratoare.


Inundatii

Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate de furtuna, prabusirea barajelor, etc.
Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface.
Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.


Alunecarile de teren

Alunecarile de teren sunt fenomene natural majore in multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ caderea pietrelor si avalanse.Clasificare alunecarilor de teren depinde de felul in care se misca si natura materialului miscat.
Alunecarile de teren cauzeaza pagube imense pentru sosele, proprietati si locuinte.
Ele pot declansa alte hazarde ca cutremure, ploi torentiale sau inghetarea apei subsolice.



Tsunami-urile

In istorie, valurile seismice ale oceanelor au fost incorect numite valuri tidale (maree). In realitate, aceste fenomene nu sunt inrudite cu mareele in nici un fel. Astazi, valurilor seismice li se spune "tsunami" (traducerea din japoneza: "valuri ale porturilor").
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu inaltimi foarte mari care calatoresc pe distante mari. Ele sunt imperceptibile in interiorul oceanelor dar devastatoare pentru coaste.
Totusi, tsunami-urile pot exista si in interiorul lacurilor si raurilor mari, cauzate de falii cand un cutremur se produce.
Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzeaza marirea inaltimii si volumului apei, cum ar fi cutremure, eruptii vulcanice sau alunecari de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea tarmului foarte departe pe ocean, sa inunde coastele si sa ia intregi comunitati cu ele cand se retrag.



Vulcanii

Vulcanii sunt cratere pe suprafata pamantului prin care erupe magma, gaze si alte materiale. Ele se gasesc in limitele placii tectonice dar exista si pe "locurile fierbinti" ale Pamantului , cum ar fi I-lele Hawaii.
Unii vulcanii erup exploziv, altii incet. Vulcanii explozivi prezinta multe potentiale amenintari incluzand gazele toxice, valurile piroclastice ( fragmente de roca fierbinte si cenusa ), nori arzatori (nori ce se misca foarte repede si ce contin gaze fierbinti si cenusa fina) si o mare cantitate de cenusa.
Valurile de pietre, cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, incendiile si alte hazarde pot fi provocate de eruptiile vulcanice.